Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Dana Ene

Degeaba

Flori roșii de iubire
Îmi răsăreau în plete,
Când alergam bezmetici
Prin lanul de lumină...
Mă-mpiedicam cu roua
Ce-mi strălucea pe ghete
Și nu voiam decât
Noaptea să vină!

Tu îmi sorbeai din palme,
Linia vieții toată.
Și linia iubirii
O ancorai de-o stea...
Încălecam cu gândul
Pe norii albi de ceață
Și nu voiam decât
Noaptea să stea!

Timpul s-a scurs de-atunci
Și-a dus cu el, departe,
Potecile întinse
Spre lumea de povești...
Îmi cresc doar tălpi în umăr.
Și e noapte.
Te caut, dar degeaba,
Nu mai ești!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Dana Ene

Cântec târziu

ghemul de sfoară
tot mai mic devenea
în palme
linia vieții mai clară
dar zmeul acela
din foaie velină
era tot ce conta
era tot ce conta.

cu norii de zahăr
voiam să-l hrănesc,
cu vântul -i cânt
în surdină.
era tot ce conta,
era tot ce conta
dar zmeul n-a vrut adoarmă.

m-a desprins de pământ,
a strâns sfoara pe ghem
și-a smuls linia vieții
din palmă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dana Ene

Cântec

îmi suflă în palme dimineața
cu valuri de ceață străvezie.

o tu,
pasăre fără cusur
pe linia inimii poposești
și mi-e bine doar mie!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nina Cassian

Voiam să rămân în septembrie

Voiam rămân în septembrie
pe plaja pustie și palidă,
voiam să mă-ncarc de cenușa
cocorilor mei nestatornici
și vântul greoi să-mi adoarmă
în plete cu apă năvoade;

voiam să-mi aprind într-o noapte
țigara mai albă ca luna,
și-n jurul meu – nimeni, doar marea
cu forța-i ascunsa și gravă;

voiam să rămân în septembrie,
prezentă la trecerea timpului,
cu-o mână în arbori, cu alta-n
nisipul cărunt – și lunec
odată cu vara în toamnă...

Dar mie îmi sunt sorocite,
pesemne, plecări mai dramatice.
Mi-e dat mă smulg din priveliști
cu sufletul nepregătit,
cum dat mi-e să plec din iubire
când încă mai am de iubit...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Poezii" de Nina Cassian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -8.00- 5.60 lei.
Diodor Firulescu

Iubita mea

Ești răsăritul meu de soare
Ce-mi încălzește sufletul.
Cea mai strălucitoare stea
Ce îmi aduce cerul mai aproape.
Doream te cunosc, când încă te visam
Acum însă, nici nu mai știu ce ești...
Ești timpul... ești gândul meu matur...
Sau ești dorința copilului din mine!
Știu cine ești!
Ești calea ce-o urmez orbește
Ești ființa de care am nevoie.
Când mi-am jurat ca nu mai vreau iubire
Tu mi-ai zâmbit și ai știut ca mă schimbi
Ai depășit chiar orice bariere.
M-ai cucerit cu vorbe dulci ca mierea,
Nu cu amarul frunzei de pelin!
Mi-aprinzi gândirea și focul dragostei
Se aprinde în al meu suflet
Când mă gândesc la tine.
Ești viața însăți...
Dar ce spun... ești nemurirea!
Tu ești icoana sfântă
Ce-mi luminează noaptea
Și ziua îmi încântă gândul și privirea.
Ești mai presus de toate
Ești dor, ești bucurie, destin și nemurire
Un înger ce până ieri,
Îl întâlneam decât în rugăciuni
Și totul e real, nu este vis
Eu lângă tine, mă simt în paradis.
De asta te iubesc,
Femeie cu suflet tandru,
Înger cu suflet blând
Ești tot ce mi-am dorit.
Doar tu ai dat aripi speranței
Și șansă unei vieți... în doi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi ești...

Îmi ești... suflet- dor - durere - trup
Și frumusețea- ntregului pământ,
Din tine, floarea pasiunii, rup
Și-n căușul palmei, iubire frământ!

Îmi ești... hrana depărtării mute
Din roua dimineții, îmi dai beau,
Prin clipe de anotimpuri- punte,
Iubire - dor - dorința, cu inima le vreau!

Îmi ești... ploaie- vânt- furtună- nori
Din adâncul mării de valuri cutremurat
Și lacrima arzând a ochilor lumină
Pe altarul iubirii m-am consternat!

Îmi ești... iubire- soare dintre munți,
Balsam pe suflet - mângâiere
Și depărtarea Lirei pe care-mi cânți,
rog să nu sune, doar amăgire!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Toamna mea

Se înserează mai devreme
Și noaptea s-a lungit cu-n ceas,
Acum am timp scriu poeme
Mai lungi c-o strofă și un pas.

Am timp mai mult stau cu luna,
Mai lung îmi este timpul treaz,
Ziua adorm întotdeauna
Să îi fac soarelui necaz.

Mi-am inversat sărmana viață,
Lunatecă am devenit,
Aștept doar noaptea înstelată
Să-mi lămurească ce-am trăit.

Ce liniște îmidoar noaptea
Și ce-amintiri caut în ea,
Nu vreau să vină dimineața
Pe care-o sorb cu o cafea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

* * *

Mai am puțin, renunț la trupul tău de lut,
La inima Ta de piatră, la ultimul... sărut,
La timpul de demult, la când nu ai mai venit
Și acum adorm cu tine-n gând ca la ceva sfânt!

Mai am puțin, mă duc mă îmbăt cu vin
Și cu un gând nebun că te-am pierdut...
Când eram copil ademenit într-un... sărut
Ce l-am primit ca pe ceva prea... sfânt!

Mai am puțin, și de am te uit cândva
Îmi voi face din clipa Ta nemurirea mea,
În viețile ce vor urma Tu călăuza... mea
Și singura muză cu ochii verzi de Stea!

Mai am puțin, dintr-o noapte fără vise
În care visul tău mă bântuie mereu
Și dimineața naște roua peste flori
Tu floarea mea din viața ce va urma!

Mai am puțin, dintr-un plâns fără de lacrimi,
În care plânsul e doar al tău pe obrazul meu,
Tu ești încă lacrima ce arde-n viața mea
Și singura Stea ce îmi straluce-n noaptea grea!

Mai am puțin, în care dorul e doar al tău,
Iar Eu un pustnic pustiit de gândul... meu
În care m-am pierdut o clipă-n sânul tău
Iar timpul nu a vrut să-mi fie, nici el nici Tu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorin Cimponeriu

Vântul și steaua călătoare

Ascultă vântul dau noaptea în seara asta
Și înțelege lumina cum se aprinde în târziu
Poate e acel suflet care zboară
Vestindu-ți primăvara
Înfășurat în steaguri albe de abis.
Am fost cu tine-n noapte în fiecare seară
Am fost cu tine-n gând și în privirea mea
Ce rană sa îmi fac ca -nțelegi, iubito
Doar noaptea e aceiași și tu aceiași stea
Și ce frumos e albul din pielea ta
Și galbenul din păr și verdele privirii
Cine sunt eu, acela
Ce nu pot adormi îmbălsămat în trandafirii firii
Ești tu o altă viață! Sau Steaua călătoare?
La mine-n palme noaptea
Când se așază-n stele,
Iubita mea e timpul vi ne-așezăm
Într-o lumina-naltă de flori și Cosânzene.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Voiam

Voiam -ți spun că ninge și te invit afară,
Afară din cetate către păduri, oriunde,
Să facem carnea noastră bolnavă tresară
De ceea ce într-însa curat se mai ascunde.

Un mărunțiș din norii pământului, ninsoarea,
Clinchetitor și tandru, dar cine să mai știe
Și viscolele sterpe incendiază marea,
Aș vrea -ți fiu Ovidiu în Getia pustie.

... Și mai voiam să-ți dărui un vechi cojoc de oaie,
Și mai voiam să-ți dărui un drum până la munte
Și niște flori de toamnă, ținute-ntr-o odaie,
Dar nu știu câtă vreme avem de amănunte.

Te-am deranjat degeaba, probabil ai probleme,
Când eu, cu ochii-n lacrimi privesc ninsori de sânge,
Voiam -ți spun că-i bine și n-ai de ce te teme,
Voiam -ți spun adio. Voiam -ți spun că ninge...

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Pe cer s-a stins o singură stea

În seara când ți-am spus iubirea mea
Sus pe cer lucea
O stea de-argint ce revărsa scântei
Steaua dragostei

Numai ea a înțeles ce voi în sufletu-mi trudit
Și speranța ea mi-a dăruit
Și-n seara când ți-am spus iubirea mea
A murit o stea

Pe cer s-a stins o singură stea
Steaua iubirii
Și-n noapte a plâns inima mea
În taina firii

Pe cer s-a stins o singură stea
În ecou de ghitară
Cu ea s-a stins vraja ce ne-a-nvins
Și iubirea ta

De-atunci în șoapte
Rechem iubirea mea
Pierdut în noapte
O caut în altă stea

Pe cer s-a stins o singură stea
Steaua iubirii
Și-n noapte a plâns inima mea
Un vis pierdut.

cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Îngeri în suflet

Ți-am plantat îngeri în suflet
Și taina am învelit-o-n lumină.
Mi-au crescut muguri de stele pe trup
Și am udat cu lacrimi frumusețea gândului tău...
Nu voiam să se ofilească.
Clipele îmi vor lumina drumul spre tine, același drum pe care,
Pe ingura bancă din univers,
A poposit sărutul sufletelor noastre.
Oprește-te!
Îmi doresc te pot ajunge
Până ce nu vei ajunge la linia ce face diferența dintre două universuri...
Dar știu că depinde
De timpul dintre noi și de tine.
Te iubesc!
Ceasul s-a oprit soarbă
Din mierea cuvintelor mele.
Te iubesc!
Ascultă tăcerea!
Ecoul ei vorbește despre mine...
Auzi?!

poezie de din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Noaptea

Noaptea tăcerii însingurate
întunericul nu-l iubea
și mai străină decât umbra
prin lume trecea.

Noaptea iubirii vinovate
dragostea și-o împărtășea
și mai visătoare decât gândul
prin teamă pășea.

Noaptea împlinirii depline
rai de bucurie năștea
și mai răcoroasă decât o adiere
prin frunze căuta liniștea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Albastru 29

Am brațele înmugurite-n toamne,
Paradoxal, nici frunza nu mai cade,
Mi-ai împrimăvărat iubirea, Doamne
Și plouă peste mine cumsecade.
Îmi înfloresc în iriși cantilene
Și îmi zâmbesc pe buze, crini albaștri,
Pe glezne-mi cântă voci vivaldiene
Și mă înalț, o novă printre aștri.

În palme cresc poeme de lumină,
Din asfințit culeg un vers de taină,
Mi-e foame de iubire și de vină
Și mă dezbrac de a tăcerii haină.

Și aș dansa cu ielele de mână
Când noaptea își îmbrățișează zorii,
Pe trupul meu, doar roua să rămână,
Tu să o bei, nectar din sânul florii.

Mi-s tălpile de verde amețite
În labirintul sevelor astrale;
Arată-mi calea înspre noi, iubite,
Din cele patru puncte cardinale!

vei găsi în câmp de gențiene,
Printre scaieți ce-mi cântă la vioară
Albastre simfonii fără refrene
Și-n mine nemurirea se strecoară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Somn de vară

tu nici nu știi
dormeai somn greu de vară
când linia vieții tale
din palma-ntredeschisă
își înălțase vipera tăcută
privindu-mi fața mereu umbrită

tu nici nu știi
îmi arătai in zare munții
ori marea învechită-n fumuri poate
ori un tărâm în care nu mi-era
sortit intru
decât mușcat de linia vieții tale

tu nici nu știi
se pregătea plouă-afară
când fulgerul făcu-nceputul
cazând pe fruntea mea
cu linia vieții tale laolaltă
șchifuind-o

poezie de
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

În palma ta, într-un poem de jale...

M-așez în palma ta să-mi caut drumul
Spre primăvara care întârzie,
Pe linia iubirii stă nebunul
În brațe c-un buchet de iasomie.

Într-un hățiș de riduri stă norocul,
Un caprifoi cu patru foi mă strigă,
Că i-a venit prea timpuriu sorocul
Și lacrima neșansei mă irigă.

În palma ta sunt linii paralele,
Nu se-ntâlnesc nici în afara lumii,
Cum nu se întâlnesc visele mele
În nicio stea și nici în palma lunii.

M-așez în palma ta s-aud cum viața,
cheamă -i deschid ferestre-albastre,
Când de sub gene-mi cântă dimineața
Într-un poem cu versurile noastre.

Îți scriu, iubite,-n fiecare seară,
nu mă uite noaptea printre stele,
Cu picături din lacrima amară
Proptită de eșecul vieții mele.

Și de-o găsești pe-o linie-anonimă,
Adun-o în căușul palmei tale!
Pe linia iubirii, într-o rimă,
Să-i faci alcov într-un poem de jale!

Un fluture cu aripile frânte,
Într-un extaz de-o clipă efemeră,
De vine moartea ne înspăimânte,
Să ne nuntim pe-a vieții emisferă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Minune fără nume

În noaptea de tafta-nvechită,
când sufletul aleargă
și moare printre lacrimi
de sfântă iertăciune,
am întâlnit prin ghețuri o foarte mică stea,
o stea a fericirii:
"minune fără nume".

În noaptea dintre veacuri,
când stelele apun
și când oglinda vieții
mă oglindește-n ea,
te-am întâlnit mică minune
și vreau ca îți spun,
ești o nestemată
din lanțul fără za.

În noapte dintre stele,
când universul e lumină
iar sufletul meu curge
călcând întreaga lume,
tu mi-ai uitat o clipă din clipa
ce-o să vină,
și-mi dărui universul...
"minune fără nume".

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte
De casa-n care m-am născut, revăd adeseori
Fereastra micuță prin care soarele
Se strecura sfios în zori;
Nu-ntârzia, nici nu făcea prea lungă ziua
Care de cei dragi nouă ne desparte,
Dar acum, doresc ca noaptea
Să-mi fi dus suflarea cât mai departe!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte
De trandafirii albi și roșii, de crinii
Parfumați, de violete și de-ale nuferilor cupe,
De toate-acele flori, fiicele luminii!
De liliacu-n care-și făceau cuib prigorii,
Unde frate-miu-n lumina aceea care unește
Atârna de ziua lui flori galbene de salcâm –
Acel arbore încă mai trăiește!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte,
Era acolo un balansoar
Unde aripile rândunicii-n zbor
Erau susținute de aerul limpede cristal!
Spiritul meu zbura atunci, un fulg,
Acum e cleios și are aripi grele,
Iar iezerele verii nu mai pot răcori
Arșița tâmplelor mele!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte,
Brazii erau înalți, de-argint când venea gerul,
Credeam pe vremea-aceea
Că fruntea lor atinge cerul:
Era inocența celui neștiutor într-ale lumii;
Dar acum, când amurgul se-apropie tiptil,
Știu că astăzi sunt de rai mult mai departe
Decât atunci când eram doar un copil.

* Acest poem a inspirat filmul de scurt metraj I REMEMBER (1925), în regia lui Harry Edwards, cu actorii Harry Langdon & Natalie Kingston.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce?

De ce, când e soare, eu văd totu-n ceață?
De ce, când e ceață, eu ard totu-n soare?
De ce fericirea n-alintă, ci doare?
De ce moartea-și are rostul ei în viață?

De ce lumea bună e doar o... scursură?
De ce orizontul pe toți ne-amăgește?
De ce floarea vieții în noi se-ofilește?
De ce fericirea nu lasă, ci fură?

De ce sufăr, oare, când altul iubește?
De ce iubesc oare propria-mi durere?
De ce m-asurzește clipa-mi de tăcere,
Când un val la țărmuri prin ochi se topește?

De ce cred în visuri, când visul mă minte?
De ce nu-mi las somnul -și facă lucrarea?
De ce-mi este-aproape mereu depărtarea?
De ce nu-mi las dorul treacă-n cuvinte?

De ce caut timpul în larg de oceane?
De ce stâmpăr munții c-o lacrimă-amară?
De ce, doar prin lacrimi, un rău se repară?
De ce-mi bate pulsul din nou în timpane?

De ce eu am parte doar de uși blocate?
De ce plec în lume pe cărări imunde?
De ce merg de-o viață și n-ajung niciunde?
De ce toate-n soartă-s mereu ocupate?

De ce-mi umplu viața cu trăiri confuze?
De ce oare altul n-are loc de mine?
De ce îmi e rău, în loc să-mi fie bine?
De ce greu mă doare un sărut pe buze?

De ce-mi fug de mine când n-am ce-mi mai face?
De ce nu las timpul treacă cuminte?
De ce tac, când totu-i potop de cuvinte
Și nu îmi las dorul sufere-n pace?

De ce n-am, la toate, răspunsuri valide?
De ce caut zarea prin zări fără zare?
De ce fac din noapte o rază de soare?
De ce iau din soare doar miezul fierbinte?

De ce scriu, în mine, doar pagini uitate?
De ce-mi ard în palme doar focuri de gheață?
De ce-mi prind destinul c-un capăt de ață?
De ce mă lumină doar miezul de noapte?

De-aș ști de ce-s astea întrebări vitale
Și de ce lumina în ochi se aprinde,
De ce îndoiala pe om îl cuprinde,
Aș fugi de mine, mi-aș pieri din cale.

De-aș ști de ce gândul cade iar pe gânduri,
De-aș ști de ce clipa se trece-n uitare,
De ce-n zorii zilei o speranță moare,
Aș ieși din mine, m-aș preface-n vânturi.

M-aș duce-n nisipuri ca un vânt de dune,
Aș iubi-ndoiala ca pe-o zână rece,
Aș trăi iubirea ca pe-un dor ce trece
Și doar cu uitarea, uitând, aș rămâne.

Dar cum toate astea n-au vreo rațiune
Și nu poți prin viață s-alegi altă viață,
Arzi, prin suferință, globul tău de gheață...
Omul una face, gândul alta-i spune.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dana Ene

Copilărie

Copilărie, floare de cais
Îmi locuiești în suflet, ca un vis
Pe care îl trăiesc din când în când,
Un sens aparte lucrurilor dând.

Copilărie, filă de povești,
Izvor de inocență azi îmi ești
Și-n al ființei drum de început,
Cuprinzi prezentul simplu de trecut.

Copilărie, soare 'naripat
Culcă-ți lumina-n ochiul meu mirat,
Să văd doar frumusețile lumești
Când, fără de putință-mbătrânești!

Și cântă-mi la ureche-ncetișor,
De leagăn, de iubire și de dor,
A vieții mele sfântă temelie,
Cu glasu-ți cristalin... Copilărie!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sub cerul fericirii

mă mângâie în taină lumea de culori
tandră, trandafirie cu o muzică sacră
atmosfera de vis cu noianul de sori
ce-mi recită poeme care se consacră.

geometria paradisului îmi este dragă
cu spirale de lumină pe care mă ridic
mă apropii de Cristos mă-nțeleagă
iubirii sale sufletu-mi dedic.

fac un salt adevărat în viața mea
dar calitatea ei constă în credință
știu sigur că voi cucerii o stea
cu fiece speranță dobândesc iscusință.

nesfârșita iubire o aștern în vers
creație de suflet pentru lumea mireană
suflu de puritate să cresc în univers
nu murdăresc timpul când îl storc de prană.

lupt stau departe de îngerul pervers
cerul fericirii se strecoară sub geană.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook