Zâmbetul dimineţii

dacă vrei să-mi fii alături
gândul tău nu ţi-l opri
uită de asfaltul străzii
şi-om porni ca doi copii

valuri, valuri se revarsă
zările deschise-n zori
fără a avea zăgazuri
curge timpul inapoi

cu fior de bucurie
prindem clipele din zbor
râde fir de păpădie
ne zâmbeste un cocor.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vers nostalgic

De-ai fi un fir de păpădie
Sau poate-o pasăre pe ram
Ţi-aş scrie versuri numai ţie,
Mereu aproape să te am...

Dar sunt şi eu un suflet care
Tânjeşte după glas duios
Când luna merge la culcare
Şi crinii lasă ochi în jos...

Dacă-aş putea ţi-aş prinde zborul,
În cuib de vise l-aş opri.....
Să-mi fie mie doar izvorul
Ce-alungă-n zori melancolii.

poezie de Doina Bonescu din Nostalgie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai-hui

hai-hui prin gândul tău alerg
fără să strig, fără să chem.

te urmăresc şi noaptea-n vis
în zori când ochii ai deschis
în raza soarelui apar
ca floare de mărgăritar

ca mine-n lume alta nu-i
şi-alerg în gândul tău hai-hui.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condorul

Mă înalţ ca un condor,
Spre tine, spre tine...
Şi zbor, şi zbor
Alături de sufletul tău!
M-agăţ de Soare,
De poala lacrimii,
Ce curge din stele!
Şi zbor, şi zbor
Sub bolta cerului în valuri,
Prinsă-n nori...
Suflu, suflu
Peste zarea întinsă.
Şi-n gând, şi-n suflet
Lacrimă şi lacrimă!
Şi zbor, şi zbor
Prin lacurile luminii,
Prinsă de lanţul iubirii,
Printre stelele abisului,
Purtând sufletul bucuriei!
Zbor şi iar zbor,
În albia verde-albastră,
Să te-ntâlnesc, copilă dragă,
La poarta Raiului!
Ca un condor
Străbat viaţa...
Şi zbor, şi zbor
Alături de aripile condorului,
Ce mi le împrumută
Din când în când,
Să ajung la tine, Liana!
Să ajung la tine, Soare!
Şi la Dumnezeu!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O răţuşcă si-un răţoi
Nu se uită inapoi,
Au votat, acum fac sfat
Cine cât a câstigat....

catren de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pod de gheaţă

De la casa mea la tine
Pod de gheaţă-i, şi-i subţire
Se rupe dacă alerg
Se topeşte dacă-aştept

Fără pod cum să ajung
Gândul trist să ţi-l alung?
Vino tu în zbor pe seară
Ca un fulg uşor pe geană

Şi m-adoarme, somnul lin
Sub fereastră lângă pin
Mă veghează, dă-mi sărut
Peste-al şoaptelor trecut.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimi şi stele

lângă mare mă aşez..
văd plutind pe valuri stele
si uitându-mă atent
sunt doar inimi... cam rebele!

aruncate.... sau uitate...
intr-o vară ce-a trecut
au rămas plutind pe valuri
cu speranţe de-nceput

si pierdute-n spuma mării
inimi.... stele se prefac
urmărindu-ne in noapte
când... si unde am plecat

ne tot strigă... ne tot cheamă
-vino inapoi la mine
-e târziu... si este toamnă
briza rece-ncet adie

paşii mei pe plaja udă
nu se mai intorc curând
te sărut fierbinte vară
repede ai dispărut

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uită...

Uită clipe fericite,
Dacă ai avut?
Clipele în doi trăite,
Nu mai sunt demult.

Uită lungi poveşti din seri,
Când n-aveam ce face,
Limitându-ne plăceri,
Vino iar încoace.

Uită că exist pe lume,
Nu te necăji,
Dintre valurile-n spume,
Iarăşi teafăr voi ieşi.

Uită totul. Fără amintiri,
Din minte mă şterge
Timpul fără reveniri,
Înainte merge.

Uită vechi filozofii,
Instabile fraze,
Din a mele poezii,
Cu reale ipostaze.

Uită, calcă în picioare,
Sentimente pure,
Amintiri frumoase. Oare,
De nuanţe dure?

Uită ultimul sărut,
Şi pe primul uită,
Să rămân necunoscut,
Fii tu cunoscută.

Uită gingaşe cuvinte,
Izvorâri spontane,
Nu le ţine toate minte,
Cifrele romane.

Uită chipul meu timid,
Ochii mei saşii,
Uită totul ce-i splendid,
Sau urât mai ştii?

Uită şi treci cu vederea,
Trebuie gândire multă,
Iată că eu rup tăcerea,
Şi îţi spun, doar uită!

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză gondolă

Omul-i umbră miscătoare
Se inchină, indreaptă... si moare
Visele zboară amărâte-n puf
Plini de ofuri şi năduf

Trupul-mi floare de păpădie
Prin mărăcini şi vânturi
Clipele le zdrobesc in file
Număr zile ca un moroi

Gândurile ca niste trestii
Leagănă in valuri tâmpla
Navighez hoinar fără cârmă
Prins intr-o sticlă in valuri

Un răvaş pierdut-mi drumul
Incercând să-mi caut sensul
Câine fidel-mi latră versul
Hrănit de muză cu universul

Mă urc intr-o gondolă de gând
Mă aruncu-mi frunză in vânt
Răsfirat... praf de lut pe pământ
Suier, dorm... si in vise cânt

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul curge ca un soare

Curge cu soare peste noi
Şi-n valuri dezgolim păcate,
Coapsele vii şi sânii goi,
Rebeli ţipând... a libertate.

De sâmbătă... până spre joi,
Deşi ispitele-şi dau coate
Curge cu soare... peste noi
Şi-n valuri dezgolim păcate.

Timpul renaşte-n amândoi,
Remodelând clipe uitate
Şi aducând răcori de ploi,
Pe aripi de complicitate,

Curge cu soare... peste noi.

rondel de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comunicare

A comunica prin vers
Este simplu de-nţeles
Nu scriu pentru tine -anume
Scriu pentru intreaga lume
Dacă tu te regăseşti
Eu mă bucur că trăieşti
Clipa cea de bucurie
Sau tristeţea-n sihăstrie
Suflet viu mâna-ti intind
Si in inimă cuprind
Gândul meu si gândul tău
Si cel de la Dumnezeu!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăsmuire

S-a oprit în vânt de seara
O făptura cam hilara
Cu ochii din prune coapte
Şi parul zburlit pe spate
Rochiţa din micsunele
Şi papuci din albastrele

Se pierdea într-o gradina
Printre valuri de lumina.

Râd si eu, râde si cerul,
Unde-i oare Dumnezeul
Ce-a creat acea faptura
Plasmuită doar din huma
Mirosind a flori şi iarba
Şi cu dorul prins in salba.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se lasă dealul, curge dealul...

Se lasă dealul în genunchii vremii
Pe valuri de pământ clocotitoare,
Şi case, şi livezi o iau la vale
Pe unda vieţii veşnic plutitoare.

Un copac, statuie în mocirlă,
Priveşte cu mândrie şi fior,
Un curcubeu înalţă fruntea
În aripa născută pentru zbor.

Visele sunt doruri împlinite,
Mă bucur pentru fructul rătăcit
În buzele copilului ce muşcă
Descoperind seminţe înmiit.

Curge dealul, în genunchi cobor
Pradă rugăciunii şi iubirii,
Din burta vremii, Doamne, zbor
Purtat de vis în valul zămislirii!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În poiana cu flori

mă întreb uneori
dacă chiar îmi citeşti versurile
sau imi dai un like
aşa de complezenţă....
poate nu am scris un poem
în sensul strict al cuvântului
dar este un strigăt
de bucurie sau deznădejde.
-nu-i nimeni acasă?
nu mă aude nimeni?
posibil....

voi trimite gândul în poiana cu flori.
maci roşii se vor apleca să-l asculte.
fluturi albi se vor opri din zbor.
odată am fost împreună,
sub un cer fără nori fără furtuni,
sub imensitatea nemărginirii
în orizonturi largi,
doar vântul ne aducea la realitate
cu joc de petale, lumini şi umbre
cernute de un soare darnic
.
înalţ braţele şi strig fără inhibiţii
-sunt eu... eu cu inima în palmă
pe un drum al cuminţeniei
fără spini, fără noroi, fără pete.
ecoul sparge depărtarea
şi râul răspunde în cascade
foşnind sub arinii înfrunziţi
-te-am aşteptat.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept

Aştept un gând
Să vină inspre mine....
Aştept o ultimă sclipire
De bucurie si-mplinire,
S-aud că nu te-ai supărat,
Că m-ai iertat
Si-n rozele
Ce stau ca să răsară
E gândul tău de primăvară
Cu frunze verzi
Si umede de rouă!

Azi simt cum doare
Acea singurătate
Când nu aud
O voce de departe...
Dar mult aş vrea
Si mi-aş dori
Ca glasul tău să-mi spună
Intr-o zi:
-Nu te-am uitat
Si voi veni...
Aştept să-mi scrii.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rogu-te,uită pricina (acrostih)

Văd în ochii tăi lumina
Iubirii de altădată.
Rogu-te, uită pricina!
Gândul la tine mă poartă.
Inima din nou te cheamă.
Lasă-mă în viaţa ta!
Iar să-mi fii alături, doamnă.
Arată că poţi ierta!

acrostih de Dumitru Delcă (16 mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea noastră

Pe un mal pustiu de mare,
Simt cum inima mă doare.
Valuri reci mi-ating piciorul,
Gândul meu prinde izvorul,
Cel din munţi venit în vale
Aducând doine de jale...

Lungi perdele de păduri,
Aşezate-n munţii suri
Nu mai sunt... au dispărut.
Corbi au aripi de-mprumut.
Nu e jir pentru mistreţi.
Sus pe pajişti... doar scaieţi.

Şi aici la marea mare,
Unde-s margini de hotare,
Dunărea când se revarsă
Pune-n glas durerea noastră.
Peste tot este minciună...
Unde-i gloria străbună?

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipul tău

dacă soarele n-ar fi
chipul tău n-ar străluci
fir de iarbă-n sol arid
sigur nu s-ar fi ivit

nici oceanul planetar
n-ar avea sepii şi mal
nici apus nici răsărit
nici poet îndrăgostit

soarele-ntr-o bună zi
se va stinge, va muri
dar cât arde, ard şi eu
tot privind la chipul tău.

poezie de Doina Bonescu din Cuvinte pictate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt

sub cer ce-adulmecă a ploaie
las gândurile în şiroaie
să curgă-n florile de măr
şi ţin în mâini doar adevăr

corăbier fără catarg...
de ce m-ai luat, de ce m-ai dat?
sunt spuma mărilor din larg
când valuri în genunchi se sparg

şi-aşa-n nisipul încă rece
fără busolă noaptea trece
aud strigând în dimineaţă
un pescăruş zburând pe creastă

e stânca care m-a lovit
în gândul meu nesăbuit
de a-ncerca în depărtări
să fiu din nou ce am fost ieri

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturi în noapte

te-am aşteptat o viaţă, femeie
scrijelind orizontul cu pana
scriam poem după poem
căutând veşnicia chemării
striveam umbrele serii
visam să zbor cu aripi de soare
aş vrea să fiu în noapte un sărut
cu buzele de foc
m-ai învăţat să zbor spre necuprins
aş vrea să scriu pe trupul tău cu spuma mării
în zori, să te îmbrac în valuri
atingeam taina cu buzele
căutănd adâncimea unui vis
visam să fiu o liră a iubirii
să cânt, să-ţi cânt
împletind amurgul cu oceanul de gânduri
m-am oprit pe sânul tău mângâind neştiutul
te dezbrăcam de păcate până la limita cărnii
aşteptând zorii de apă
ţeseam din valuri o îmbrăţişare
femeie, fluture în noapte

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi de iarnă

Vântul iroseşte fiece silabă
Si alungă gândul intr-o noapte albă
Unde zbor de flutur te ademeneşte
Spunând că iubirea peste tot pluteşte.
Aripa pictată, fin, galben-maro
E la sindrofia unde eşti cadou
Pe nepusă masă, fără şerveţel
Unde vântul tainic este menestrel.

Ce inchipuire.... nopţile de iarnă,
Pun peceţi pe suflet, pansament pe rană,
Si trezită-n zori din aşa visare
Arde in fereastră ca o lumânare
Pâlpâirea zilei care luminează
Gândul tău cel tainic si iţi afişează
Zâmbet cu-ndrăzneală intr-o iarnă rece
Bucurând in suflet clipa care trece...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!