Veșnic temător
O clipă dintr-un infinit
În parcul veșnic temător,
Mi-e dor să o trăiesc din nou
Eu temerară
el temător.
Era momentul multor vise
În toamna veșnic temătoare,
O candelă sclipea simbolic,
Deși o alta va dispare...
Vizionar în parc tomnatic
A fost și vântul, dar nebună
N-am vrut s-ascult versu-i cantabil,
Deși refrenu-n gând răsună.
Pierdut prin sunete e graiul,
Sau poate cutezanța-n fapte...
Nu se va-ntoarce niciodată,
Căci e gonită prea departe.
Cui este teamă de cuvinte,
Când se apropie iubirea
Cad lacrimi pe obrazul dulce
Visând să ai doar împlinirea.
Prin pași umbriți și-mpovărați,
Te lași purtat spre nicăieri
Ai fost un veșnic temător,
Iar acum veșnic ai să speri...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre frică
- poezii despre toamnă
- poezii despre parcuri
- poezii despre vânt
- poezii despre viziune
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre sunet
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Sunt doar ce am primit
Doi ochi privesc prin ploi de vise,
Din constelații i-am avut...
Sună dorințele promise
La ușa mea dintr-un trecut.
Un tren de vise ajunge-n gară,
Pe unde fost-am eu cândva...
La fel toridă și polară
Purtată de acel ceva.
Și încă ochii mei se miră
De oamenii cum forfotesc...
Îi simt cum mor, deși respiră
Zicându-și vesel: "Eu trăiesc!"
Planetele mă-nconjurară,
Ca norii unui dor de gând,
Privirea-aceea... atât de rară!
O tot aștept visând.
Doi ochi priveam prin ploi de vise,
Din constelații i-am iubit...
N-au fost și nu-s legende stinse,
Sunt doar ce am primit...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Vezi poezii despre trenuri, poezii despre promisiuni, poezii despre ploaie, poezii despre planete, poezii despre nori sau poezii despre moarte
Veșnic și prezent
E vântul meu afară și-mi bate iar la geam
Alungă valul rece, rece ca și tine,
Cum mi te aminteam...
Acum ploaia răsare răscolind un țărm
Udat de marea caldă din ochii mei cu răni...
Și-ncet mă readuc în clipa de prezent,
Prin stropii atingând prelung și insistent...
Si trist la fel ca marea, sau vremea de afară,
Însă mult mai trist se măsoară
Sufletul în trupul ce îl împresoară...
Nisipul și el rece sub tălpile-mi ușoare
Lasă-n urmă forme fierbinți și polare...
Parcă aud un sunet al vântului rebel
Ori, poate este plânsul din cripticul stingher?
Știu doar că te aud prin sunete de mare
Și-un geamăt indiscret străbate a mea cărare;
Hipnotic logoreea mă-nvăluie și strig
Ca totul să m-audă că-mi este tot mai frig...!
Ce lubrică e marea prin dansul sinuos...
La fel a mea chemare mocnind vertiginos...
Ce imposibil etern atunci când vrei mai mult
Să ai, să fii, să chemi, s-ajungi păcat sau sfânt;
Ce imposibil pare s-alegi un țărm sau mare,
Un soare și o ploaie... când tu le vrei pe toate...!
Din spumă marină îmi strigă inima salină
A mea ea cândva... ca și o mare tulburată
Zbătându-se în joacă să-nvingă o soartă
Să fie glorioasă, deși tot mai rea...
O clipă pe o viață dintr-un moment nebun
Te-ndeamnă să ajungi contrariul de acum...
Și-apoi trezit să fii pe malul turbulent
De valul ce te-neacă și l-ai lăsat să treacă
Veșnic și prezent...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Vezi și poezii despre trup și suflet, poezii despre tristețe, poezii despre suflet, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Dragostea nu are absolut nicio valoare atunci când ea nu este materializată de la mici gesturi, până la fapte mărețe... Vorba? E și ea o minciună frumoasă care încântă pe moment... dar fapta rămâne veșnic!
aforism de Adina-Cristinela Ghinescu din Pentru suflet - Colecție de citate și aforisme
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre valoare, aforisme despre minciună, aforisme despre iubire sau aforisme despre frumusețe
Nesupusă sau temătoare?
Priveam în profunzime și ascultam departe
Cum pâlpâia lumina pe foia mea de carte,
O oază de sclipire se naște pe-al meu cer
Mă garnisește teama uitând cum e să sper.
Destinele sortite cutreierară drumul
Descoperit odată, dar risipit ca fumul,
Din ignoranță seacă și negări nervoase
Ele rătăcit-au și urma nu-și salvase.
Vexat era un suflet ce îmi vorbea prin somn
Își căuta coroana prin care era domn...
Dar teama împietrește spirite arzând, și
Cele două suflete au câștigat pierzând.
Altundeva tot eu, acolo și aici,
Jucam un joc uriaș cu mize tot mai mici,
Explozie închisă în resemnare împărțită
A simțurilor atrase magnetic spre ursită.
Trăirilor convenționale le-am dăruit iubirea
În mine ea mocnind, precum și amăgirea;
Ce inimi lamentate chiar la-nceput de drum!
Iar una nesupusă colindă și acum...
Ești nesupus sau temător, sau inima îți este?...
O vrei închisă și bogată și asta te orbește;
Te-am întristat să-ți fie bine; acum ești strălucit,
La teama ta distrugătoare ai dat un sfârșit.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre inimă, poezii despre somn, poezii despre simțuri, poezii despre sfârșit sau poezii despre oaze
Copilul veșnic
Ai fost copilul cerurilor Sale,
Sub care adormeai neîntinat,
Înconjurat de freamăt de petale,
Ai fost copilul Său, dar ai uitat.
Erai un vis aprins fără de teamă,
Atât de pur și veșnic luminat,
Încă mai ești, dar nu mai bagi în seamă,
Chemarea ce te scoate din păcat.
Te caută în suflet nemurirea,
Te tot atinge, însă nu mai simți,
Întorci nepăsător din nou privirea,
Când îți arată drumul către sfinți.
Ai fost copilul veșnic dintr-o rază,
Ce încă luminează dac-o vrei,
Ea te iubește și te are-n pază,
Tu doar întinde mâna ca s-o iei.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare sau poezii despre mâini
Nostalgie (Ai aruncat totul pe-o carte!)
Ascult liniștea, ce mult mă deranjează,
Și plâng fără de lacrimi... și oftez...
Deși totul în jurul meu vibrează,
Eu împietresc... și un oftat îmi desenez.
Și curg lacrimi amare din ochi dulci,
Obrazul e uscat dar și el plânge...
Dragostea, când vii să mi-o aduci?...
În inima care ușor se frânge...
Iubire! Iți amintești de noi...?
Eram ca două stele strălucind...!
Vibram și ne iubeam visând în doi
Fericirea ce o simțeam venind...
Dar tu ai aruncat totul pe-o carte!
Nu ai avut răbdare să înveți...
Că dragostea nu era departe,
Nici împlinirea, cu care să te-mbeți...
Și acum, fiecare plânge-n felul lui;
Și plânsul îl păstrează pentru sine...
Cât mă iubești de mult, n-ai vrut să-mi spui
Și mă tot cauți în niște străine...
Dar mult destinul va lucra și va veni
Acel moment, când dragostea învinge...
Vom învăța din nou verbul "a trăi",
Și iubirea divină va convinge...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre învățătură, poezii despre victorie, poezii despre verb, poezii despre stele sau poezii despre fericire
Tăcerea ta...
și m-a durut tăcerea ta... de ce îmi taci în toate?!
durerea a fost numai a mea... și vina-i parte-n parte!
și m-ai înstrăinat tacit... fără vreun cuvânt!
prin caracteru-ți plictisit... am încetat să cânt.
și n-am putut a te uita... așa cum mi s-a spus...
știu că doar inima-mi chema... iubirea-n nepătruns.
și mi-am pus mii de întrebări... de ce atâta dor...?
dar am primit numai mirări... și taine care dor.
am fost privită cum nu sunt... așa cum tu vedeai...
nu eu, dar sufletul mi-e sfânt... șimțeai, dar nu credeai!
și au trecut clipe și zile... și tot n-am încetat...
a te-nrăma numai în file... eu tot, tot am sperat!
dragostea-i tot ce-am vrut să știi... să te învăt iubirea!
să-ncepi și tu a dărui... simțindu-ți împlinirea.
și tot alerg după cai verzi... visând la o schimbare...
iar tu îmi râzi și spui că vezi... perfecțiuni eroare.
și m-a durut tăcerea ta... de ce îmi taci în toate?!
aș fi-nțeles inima-ți rea... și-aș fi mers mai departe!
dar ai tăcut prea mult și doare... atunci când nu mai știi...
ce-i autentic, sau eroare... ca să exiști, să fii!...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre zile, poezii despre verde, poezii despre timp, poezii despre schimbare sau poezii despre râs
Simbolul atic
aruncat de neunde în haosul sălbatic,
un firicel de lut, prin viață trecător,
mi-i sete de-absolutul frumosului atic,
un ideal măret și-nălțător.
trăiesc și fără lună, căci nu mai sunt romantic,
trăiesc și fără țară, căci am fost desțărat,
trăiesc fără iubită, căci și ea m-a trădat,
dar nu pot trăi, frate, fără simbolul atic.
în el e frumusețea cioplită-armonios,
seninul cer albastru cu coapse diafane,
ieșind din spuma mării, figurile profane,
pictate de doi iriși, nebuni după frumos.
nu căutați în mine ceea ce n-am iubit
și nici un sprijin veșnic cui să mă spovedesc,
eu am doar un părinte, părintele ceresc,
el îmi deschide falnic ferești spre infinit.
deși am iubit casa și locul și femeia,
pe unde mâna, ochii, alergau inocent,
au fost cenușă toate, n-am câștigat un cent,
și am rămas pustiul din Cana-Galileia.
mă-ntorc la visul dulce și cu clepsidra arsă,
ca timpul să mă ierte și să devin pios,
trag cumpăna ciuturii stelelor care varsă
haosul universului întors pe dos.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (26 iunie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre trădare, poezii despre simbolistică sau poezii despre romantism
Din inimă
în foșnetul de cifre să dispar,
n-am fost decât o urmă de tăcere...
viața ne îmbracă-ntr-un chenar,
unde ne sfârșește din durere.
"cândva" mi-a fost o vreme fără vreme,
sincopa mi-a cântat de două ori...
și de atunci ea nu se mai teme,
zâmbind prin milioane de fiori.
tresaltă anotimpuri în culoare,
dintr-un pastel scrisori cum reapar
le scrie taina vieții, sau taina noastră, oare...?
cum au murit, acuma trăiesc iar.
n-am vrut să știe cât eu l-am iubit,
inconștiența doare când te minte...
din prea multă iubire, el s-a plictisit,
iar eu rămas-am surdă la cuvinte.
întinde-mă pe cerul care te cunoaște,
tu inimă, ai acum puterea...
resetează planul prin care ai renaște,
învățând să îți iubești vrerea.
azi e un mâine rătăcit care suspină,
ieri a trecut pe-aici un călător...
eu am ajuns... și îl aștept să vină
să-mi dăruiască partea de care-mi este dor...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre viitor, poezii despre scrisori, poezii despre prezent sau poezii despre muzică
Lâna de Aur este ceva ce aparține omului, pentru care este infinit de prețioasă. Acest ceva a fost despărțit de om în timpuri străvechi, iar redobândirea sa este legată de invingerea unor forțe înspăimântătoare. Așa stau lucrurile cu elemntul veșnic din sufletul omului: El aparține omului. Dar omul se află separat de elemntul veșnic. Natura sa inferioară îl separă de el. Numai dacă o învinge, dacă o adoarme, omul poate să dobândească iarăși ceea ce este veșnic.
Rudolf Steiner în Creștinismul ca fapt mistic și misteriile Antichității
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre victorie
- citate despre suflet
- citate despre spaimă
- citate despre somn
- citate despre natură
- citate despre lână
- citate despre infinit
- citate despre forță
- citate despre aur
Veșnic pierdut
Parcă veșnic pierdut prin ținuturi străine,
Blestemat să tot sper la un veșnic peisaj:
Unde nori colorați îmi cântă despre tine,
Folosindu-ți surâsul pe post de mixaj...
Unde soarele veșnic e alături de lună,
Unde stelele toate dansează-n jurul lor,
Unde natura toată nu te crede nebună
Pentru că te grăbești s-ajungi în viitor...
Unde bezna există doar în basmele lunii,
Unde sufletul lumii nu face pe nebunul,
Unde dragostea ta nu depinde de unii,
Unde dragostea ta depinde doar de Unul...
Unde eu sunt acelea ce îți urmează pașii,
Când pășim împreună pe aceeași cărare!
Unde timpul, nebunu', nu își păstrează așii
Pentru-al nostru final lipsit de apărare...
Unde lumea și pacea se-nțeleg de minune,
Unde nimeni nu știe să trăiască-n trecut,
Unde tu și cu mine trăim totul pe bune,
Unde nici eu nu sunt veșnic pierdut...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (26 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre peisaje sau poezii despre pace
Iubire divină
Trecea un dor pe lângă mine și l-am privit cum trece,
Sădind în inimă suspine ca și oceanul rece...
Uitasem despre ce-ai promis, când mă țineai de mână,
Și mă predasem unui vis, ce-am vrut ca să rămână.
Nu mă înțelegeai în vise, ori poate nici n-ai vrut...
Doar jurăminte ce-au fost stinse, când nici n-au început.
Adoarme vuietul de jale în temeri de ascuns...
Când îmi citeam povești astrale, ce-au fost de nepătruns.
Mintea, m-am duelat cu ea... doar inimii eu slugă,
Strident durerera mă chema, dar n-am dorit s-ajungă...
Și m-ai învăluit cu vorbe... și eu iar am crezut,
Suav iubirea ta din dogme, simțeam cum a scăzut.
Așa de mult prea însetată, cu aripi fără zbor...!
În firea ce-mi era setată din dragoste să mor...
Și s-a schimbat totul deodată, doar tu m-ai preschimbat,
Trecutul, depășita soartă... un alt final mi-a dat.
A ne iubi cu frenezie, cu dragostea dintâi...
Mereu așa am vrut să fie... cu mine să rămâi!
Povestea nu s-a încheiat, deși cunosc ce vine...
Căci tu nu știi, nu ai aflat... despre iubiri divine.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre început sau poezii despre trecut
De ziua ta... (Steaua mea...)
Ești steaua care îmi răsare,
Când gânduri negre mult apasă...
Îmi strălucești atât de tare,
Ești altruistă, luminoasă!...
Și m-ai purtat în gând mereu,
Cu inima m-ai îndemnat
Să nu renunț la visul meu,
Și veșnic m-ai încurajat!
Tu mă cunoști între adâncuri...
Mă simți cu inima ta dulce,
Și mă citești prin multe rânduri...
Ca duhul meu, tot să mai urce...
Ești vrednică de o iubire,
Ce este scrisă doar în Cer...
Meriți candoare, împlinire...
Mă încălzești pe timp de ger...
Ai să primești daruri curate...
Ceea ce tu ai semănat,
Și de iubire să ai parte...
Căci doar iubire tu ai dat!
Puțini sunt cei care te simt pe tine,
Controversată te-ar numi...
Caracteristici mult prea pline,
Te definesc întru a fi...
Și deranjezi pe multi, se pare,
Când luminezi prin a ta fire...
Ești caldă și strălucitoare
Ca multă lume, să se mire...
O fi adevărat, se spune...
Ce stea în frunte, porți în viață...
Ce este scris, nicicând apune,
Iar steaua ta, este măreață!...
Aș vrea să știi cât te iubesc...
Aș vrea să simți că ești un soare,
Pentru aceia ce nutresc
Dragoste-n suflet, ca și-o floare...
Ești prețuită că exiști...
Prin al tău fel, prin a ta fire...
Un Bravo sincer că reziști,
Și n-ai căzut în amăgire...
Și poate toate au un rost...
Și soare mult va fi să fie,
Cine nu vede este prost,
Căci ești balsam și alifie!
Și multă binecuvântare,
Eu îți urez la ceas de noapte...
Iar steaua ta, nicicând nu moare,
Destinul tău, e scris în Carte!
Să ai tot ce inima cere...
Să fii mereu aceeași stea...
Uită de lacrimi și durere...
Și nu uita de steaua ta...!
Ești stea care călăuzește...
Ești pentru mine un îndemn,
O stea care voit orbește
Pe omul care nu e demn!
Tu să rămâi veșnic în soare,
Să ai Lumină și iubire...
Să strălucești atât de tare,
Și să atingi o împlinire...
Meriți respectul ce ai dat...
Să fii citită printre rânduri...
Și dragoste și gând curat,
Să fii în ale noastre gânduri...
Te port în inimă mereu...
Nu stiu să mă exprim mai bine...
Tot ce am scris, am fost doar eu,
Aceste gânduri pentru tine...
Și nu uita că te iubesc...
Deși iubirea astăzi moare...
Și ce eu sunt, îți dăruiesc,
Stea călăuzitoare...!
Un La mulți ani sincer îți scriu,
Cu sănatate și iubire...
Și lângă tine-aș vrea să fiu,
Și să intrăm în nemurire...
Aici nu se termină tot...
Există viață după viață.
Ești dreaptă ca și un pivot,
Iar steaua ta, veșnic măreață!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre existență, poezii despre curățenie, poezii despre cadouri sau poezii despre încurajare
Goana
O vale apune iar alta dispare în goana nebună a trenului meu.
Mă uit pe fereastră, mă cufund în visare.
Trenul gonește! Doar el, nu și eu!
Dar trenul oprește.
Se suspendă o clipă în goana nebună în care-a pornit.
Iar scurta secundă tot moare și-nvie,
Oprirea-i se scurge pe veșnicul drum.
O roata n-i viața, și-o mișcare eternă,
Un crâmpei, cugetare transformată în scrum.
Mai iute ca trenul îmi zboară și gîndul
Și cuprinde-ntr-o clipă viitor și trecut.
Un artist ce pe loc îmi pictează o lume.
O lume ce este, sau o lume ce veșnic
el nicicând n-a știut.
O lume apune iar alta dispare în goana nebună a gîndului meu.
Mă uit pe fereastră, mă trezesc din visare.
Trenul oprește! Doar el, nu și eu!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi sau poezii despre secunde
Rondel iubirii dintâi
Deși iubiți n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori;
Era o dragoste curată,
Privirea ta îmi da fiori.
Să ascultăm privighetori
Aș fi dorit să vii odată;
Deși iubiți n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori.
Cu inima descătușată
De anii mei rătăcitori
Tu ești iubirea căutată
În viața mea de-atâtea ori,
Deși iubiți n-am fost vreodată.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre privighetori, poezii despre prima iubire sau poezii despre dorințe
Mă-ntreb...
Pe căile gândului meu
Doar suspine curg mereu,
Nici dorul nu mai e dor,
Nici iubirea ta fior...
Nici toamna nu-i anotimp,
Frunza din crâng n-are timp
Să-mi lase verdele-n prag,
Pe-alei pașii celui drag.
Nici ceru-nalt nu-i senin,
Nimic nu miroase a crin,
Nopțile-s atât de reci...
Mă-ntreb, tu când o să treci?
De ce nu vii, de ce nu pleci?
Mă plimbi prin ploile-ți reci...
De ce toamna mi-e pustie,
Iubirea veșnic târzie?
Gândul mi-e un labirint
Plin cu frunzele-ți de argint,
Ce cad pe alei cu dor...
Toamna iubirile-mi mor.
poezie de Camelia Boț (11 octombrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre plimbare, poezii despre frunze sau poezii despre crini
În ajunul execuției
În ziua sărbătorii paharul pe care-l beau e-amar;
Prima tinerețe broboadă mi-e de griji, atâta doar;
Din holda recoltată n-am strâns decât neghină;
Binele mi-e nădejdea-n câștigul ce-o să vină.
Nu văd soare deși mai e până la asfințit;
Acum trăiesc deși viața acum mi s-a sfârșit.
Cine-am fost s-a auzit deși nici un cuvânt n-am spus;
Fructul mi-a căzut deși frunza mi-e încă verde;
Tinerețea mi s-a risipit deși bătrân eu nu-s;
Văd lumea deși lumea pe mine nu mă vede;
Firul vieții mi s-a rupt deși n-a fost tors, ci-abia urzit;
Acum trăiesc deși viața acum mi s-a sfârșit.
Mi-am vazut moartea de când întâi i-am fost rostit cuvântul;
Am căutat viața și-am aflat doar umbra ei pe lut;
Am străbătut această țară știind că îmi va fi mormântul;
Și-acum eu mor, deși chiar acum am fost născut;
Paharul meu e plin și, totuși, de nectar golit;
Acum trăiesc deși viața acum mi s-a sfârșit.
poezie de Chidiock Tichborne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre cuvinte, poezii despre sărbători sau poezii despre recoltă
Iubirea...
Iubirea-i tema veșnic vie,
Ce a schimbat mentalități.
Au încercat mulți s-o rescrie,
Trecând peste prejudecăți.
Un dar divin primit de om
În zorii dimineții,
Ce l-a făcut nemuritor
În marea dramă a vieții.
Nu poți trăi fără iubire
În lumea noastră zbuciumată,
Căutând veșnic o ieșire,
Alta, decât ți-a fost dată.
Iubirea este trup plăpând,
Încorsetat de vină,
Având la bază doar un gând,
O simplă rădăcină.
Ea poate crește, sau pieri,
Influențând o soartă,
Făcând din noi niște copii,
Sau doar o masă moartă.
Iubirea înseamnă transformare,
Un aliaj de sentimente,
Întotdeauna vindecare
Și cele mai de preț momente.
Iubirea este planta vieții,
Ce trebuie intens udată,
Nu doar în anii tinereții,
Ci până-n ultima etapă.
Iar dacă planta nu înflorește,
Oricât de mult tu ți-ai dori,
E semn că ceva nu-ți priește,
Dar viața nu ți-o irosi!
Și ce se-ntâmplă când iubim?
Ce mecanism se declanșează?
Pe orice gând scrie "sublim",
Iar răul chiar nu mai contează.
Dar cât trăim să nu uităm,
Să credem în iubire,
Căci tot ce-n viață învățăm,
E despre fericire...
poezie de Lucian Santa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative sau poezii despre prejudecăți
Inrourare
Pas temător,
mugur răvășit de furtună.
Fi-va oare putere în el
să străbată până s-adună!?
Și lacrima cald strălucind
ca o stea curgătoare-n lumină,
în care murgur lângă mugur
iubind se alină.
Și Mâna Domnească picurând ajutor
setei din lacrima muritoare de dor.
Pas de mugur lăcrimând temător
prin lumini, de lumini doritor,
și lacrima tremurând și mai tare,
spre steaua stelei din zare.
poezie de Maria-Eugenia Olaru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muguri sau poezii despre ajutor
Suicid...
Un gând temător dintr-o mie
Purcede spre pași de stafie...
distih de Vasile Zamolxeanu (2 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre gânduri, citate despre frică sau citate despre fantome