Eminesciană
Pânza bleumarin se lasă
peste ochi fără de pleoapă
cad și doliurile-n coasă
și ziua nu se mai crapă
Floarea-i din satin albastru
umezește lacrimi mute
să picure câte un astru
pe mormintele cărunte
Cad stele întregi din ploaie
cercul se desprinde-n brumă
cad și nopțile șiroaie
dintr-o veche semilună
Dama din plopi nu mai pică
ramurile-s fără soț
numai frunza se ridică
și arbustul cade mort
Teii încă mai așteaptă
mierea ei din cale-abruptă
dar ea fluturii și-i-ndreaptă
în petale fără umbră.
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tei
- poezii despre soț
- poezii despre păr cărunt
- poezii despre ploaie
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre miere
- poezii despre frunze
- poezii despre fluturi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ploaia de stele
Cad nopți în picături curbate
ferestrele-n lună apun
se sparg și piatra mi se zbate
iar ceru-n tine este brun
Mă plimb cu norul și în gleznă
aștern o ceață-n albul pielii
mireasă să îmi fiu și beznă
în pasul ce apune serii
Cobor în pleoapa ta și-mi pare
că îmi visează stâng piciorul
și-adorm în leagăn felinare
ce trag în cântece oblonul
Aveam ochi în priviri și-o sferă
ne mai înconjura minutul
căci azi doar ziua mai diferă
și trage peste noi tot lutul
Rămâi și încă îmi mai spune
ceva din pomul înverzit
din creanga lui și din alune
din ce-ai iubit și-ai auzit
Rămâi încă și îmi șoptește
dintr-o veche scrisoare arsă
un ciob din sticla ce plutește
pe foaia mărilor întoarsă
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre visare
- poezii despre verde
- poezii despre stele căzătoare
- poezii despre seară
- poezii despre scrisori
- poezii despre prezent
- poezii despre plimbare
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Lacrimi peste suferințe
Cad lacrimile pe asfalt
Și se transformă-n inimioare,
Dulci picături vin din înalt,
Acolo sus, ceva ne doare
Cad lacrimile peste noi
Și cerul plânge îngerește,
Prea am rămas în suflet goi,
Deși Iubirea ne dorește
Cad lacrimi, Doamne, cad de sus
Și se transformă-n fericire,
Căci sufletul nu a apus
Și își dorește iar iubire
Cad lacrimi mari, dar nu din nori,
Peste păcate și dorințe,
Când le atingi începi să zbori,
Lăsând în urmă suferințe
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre suflet, poezii despre iubire, poezii despre dorințe, poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre suferință, poezii despre plâns sau poezii despre nori
Patimile lui Iisus
Hulit din case și din veacuri
cu mâna dreaptă-și sprijinea
un trup și două dintre vreascuri
în care-abia se mai ținea
Cu fluviul roș urcă pe cruce
să-nece-n palme câte-un cui
ce se scufundă și se duce
rugină-n josul cerului
Cheaguri de stâncă-avea în sânge
rana nu i se mai scurgea
că a-mpietrit și iarăși plânge
din trupul Său și Dunărea
Rămas cu-n nor adânc în pleoapă
alunecându-I dintr-o geană
din chipul Său senin mai crapă
o ploaie rece și-o coroană
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sânge, poezii despre mâini, poezii despre fluvii, poezii despre crucificare, poezii despre cruce sau poezii despre creștinism
Bătrânețe
A-nflorit salcâmul mai tarziu,
Muguri au plesnit cu viers de liră,
Noaptea, timpul ghemul și-l deșiră,
Bate vânt din penele ce scriu.
Rădăcini se-nfig cu sete-n sol,
Ramuri săgetează nalta boltă
Florile-ntr-o horă dezinvoltă
Cad sinucigașe către sol
Picuri cad din ceruri suspinând,
Lacrimi pentru clipele pierdute,
Ploaia vine tainic să sărute,
Floarea sa mai albă ca oricând.
Numărând petalele ce cad,
Văd că-n orice floare care pică,
Se ascunde-un zbor târziu, de clipă,
Răscolindu-mi sufletul nomad.
Cad petale din salcâm mereu,
Aburi albi învăluie suflarea,
Din înalt coboară înserarea...
E bătrîn salcâmul... poate-s eu?
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre alb, poezii despre vânt sau poezii despre sărut
Nemurire dalbă
Cad frunzele buluc
Din interzisul nuc,
Dovleacul fără mumă
Se strâmbă rău la brumă.
Dovelții dintr-o dată
Rămân orfani de tată
Când cade pe grădină
Tot frigul din lumină
Să vă mai spun aș vrea
Că toamna, moartea mea,
Poartă la gât o salbă
De nemurire dalbă.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre tată, poezii despre lumină, poezii despre dovleci, poezii despre căderea frunzelor sau poezii despre brumă
Gânduri...
Cad picături de ploaie rece
Peste pervazul din fereastră
Și udă florile din glastră,
Iar ploaia nu mai trece...
Un fulger luminează-n noapte,
Un tunet se auden depărtare,
Prin ropotul de ploaie se-aud șoapte,
Și gănduri trecătoare...
Iar gândurile mele sunt confuze,
Deși e frig, eu ard de dor,
Vântul serii șuieră prin frunze,
Petalele se pierd în zbor.
Cad picături de ploaie rece,
Peste pervazul din fereastră,
Cad picături peste amintirea noastră,
Iar ploaia nu mai trece...
poezie de Florentina Danu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri sau poezii despre dor
Cad lacrimi
Strânge mâna poza-n care
Tu erai om, ci nu stea
Curg din ochi lacrimi șiroaie
C-ai plecat din viața mea.
Plâng și mă gândesc la tine
Neuitând ce s-a sfârșit
Căci ai fost speranța care
Prea devreme mi-a murit.
Curg din ochi lacrimi amare,
Timpu-ngroapă în uitare
Tot ce-a fost și nu mai moare,
Tot ce-a fost și încă doare.
poezie de Marina Geanina Voinea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre uitare sau poezii despre sfârșit
Spune-mi...
Spune-mi, câte stele vor mai pieri,
câte vise s-or nărui,
printre stropi de ploaie deasă
ce-mi bat astăzi la fereastră?
Ce cuvinte mai pot spune,
acum când soarele apune
peste cărări, peste poteci,
peste iubiri ce pier pe veci?
Spune-mi, câte dureri sunt pe lume,
câte tăceri pline de nume,
ce nu mai vor să fie spuse
când inimile-s de dor răpuse?
Ce stele mai străluce acum,
când ceru-i plin de praf și fum,
când ploaia cade neîncetat
la poarta sufletului însetat?
Spune-mi, de unde atâta melancolie,
în sufletele noastre de hârtie,
când norii acoperă gândul
măturând de dor și foc pământul?
Spune-mi, de lupt sau sper,
la un alt cer
fără nori, fără furtuni,
fără zilele de luni,
vei mai opri din stropi de ploaie
să-mi stingă ultima bătaie?
poezie de Adriana Monica Burtea (30 martie 2016)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre tăcere sau poezii despre melancolie
Gânduri de Crăciun
Cad din cer atât de singuri
Fulgii peste-al meu Crăciun,
Se așează peste muguri
De tăceri care îngân
E doar liniște, Crăciunul,
Ce-a intrat în casa mea,
El cu mine fac tot unul,
Adunat cu vremea sa.
Cad din cer stele de noapte,
Nu prea multe doua, trei,
Sunt răzlețe și sunt toate
Ale mele și-au văpăi.
Cad așa, însingurate,
Întind mâna să le prind,
Sunt prea sus și sunt departe,
Cad arzând și-apoi se sting.
Caut prin casă și cotloane
Poate mai e cineva,
E-o lumină ce nu doarme,
A trimis-o luna mea.
Cad din cer atât de singuri
Fulgii care m-au albit,
Câte toamne, câte geruri,
Doamne, singur-am trecut.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre stele, poezii despre somn sau poezii despre muguri
Petale de iubire, petale de noi
Nu ai bătut la ușa mea, ploua...
ti-am deschis si te-am lăsat să intri
pentru a-ți usca tristețea în inima mea.
Peste bezna sufletului tău deprimat
surâsuri și căldură cu drag am suflat.
Vremea a trecut, zapada s-a topit,
din ceruri albastre și fără de nori,
cad acum parfumate petale de noi.
Pe neașteptate iubirea a sosit
cu pași delicați in casă a intrat
caci permis noi i-am dat,
nu că trebuia ci pentru că... se putea.
Iubirea zăpada-a topit,
din cer cad petale de iubire,
visul nesperat acum e împlinit,
respirăm parfum de fericire.
Universul e plin cu petale de noi,
petale de iubire de-acum până mai apoi.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre trecut, poezii despre inimă sau poezii despre fericire
Metamorfoza
Eu mă nasc, cresc și mor.
Pe un bulb de catifea
Îmi deschid aripile și zâmbesc.
O frunza cade - tristețea șoptește.
Zbor - vântul mi se împotrivește
Mă trage in jos, mă reține - cad.
La pământ, îmbrățișat de rădăcini
Printre rămășițe și suflete împrăștiate.
Glasuri line de jos îmi șoptesc - mă cheamă
Mă scufund mai adânc, vreau sa mă ridic.
Vocile mă tin in loc, mă cuprind.
Mă pierd, confuz, mă zbat, tac.
Liniște, doar eu. Bezna. Nimic.
O frântură de lumina - o speranța
Mă apuc de ea, încep sa mă ridic
Mai multă lumina... am orbit.
Cad din nou- cad fără scăpare
Voci mai profunde, îmbrățișări de mărăcini.
Și spini și durere și... nu mai simt.
Mă eliberez.
Eu mor, mă nasc și cresc.
poezie de Xander Ela
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre zâmbet sau poezii despre naștere
Îngerii din cer
Îngerii din cer au început sa plîngă,
Pămîntul il inundă,
Altora le-a murit sufletul,
Le-a pierit zîmbetul...
Lipsiți sunt de viață,
Și plouă cu gheață.
Unii îngeri sunt condamnați,
O aripă le cade,
Cu cealaltă ei cad la pămînt zadarnic învartindu-se,
Și iau naștere tornade...
Ceilalți îngeri fără ambele aripi,
Cad mai iute decît vîntul,
Și cutremură pămîntul.
Eu încă ma rog la ei,
Însă ce să le ofer...
Și apoi ce să le cer?
Ei sunt îngerii din cer.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre aripi, poezii despre început, poezii despre tornade sau poezii despre gheață
Geamăn în zodie de apă
Din doi în doi arată ora
că ceasurile-s fără rost
și ceața deasă arde-n prora
ochilor mei făr' adăpost
Geamăn mi-e sufletul în tine
și-o cifră de inimă pară
îmi bate când în piept mă ține
și mă-nglodește câte-o seară
Trec zodii de aer și apă
aripa înoată în noroi
și-n pana ei încă se-adapă
rocile azvârlite-n noi
Scântei în ziduri se ridică
în pielea albă nu mai curge
nici roua din care mai pică
ploaia cu piatra ei în sânge
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre rouă, poezii despre roci sau poezii despre ore
Cad în somnul altor vremuri
Dintrtr-o parte a lumii
s-a răspândit o moarte ciudată
statornicită in lumea civilizată,
ceilalți îi așteaptă încă colții,
distanțarea socială obligatorie și tăcerea
e cel mai bun remediu,
însingurarea coboară sub piele
și crestează mușchii cu durere
de mă simt ca o nălucă închisă
în ascunzișuri de ceară,
în zile și nopți fără cuvinte.
Buzunare goale, inima rămasă săracă.
Cad în somnul altor vremuri
cu teama înfășurată în voal de mireasă
și-mi vibrează în trup arterele primăverii
cu verdele și albul
care-mi mușcă din ochi.
Se naște copilul viitorului
piatră fără moarte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre sărăcie, poezii despre superlative sau poezii despre primăvară
Cad perseide
Cad perseidele din cer,
Pe un Pământ în agonie,
De unde vin e un mister,
Spre ce zări zboară nu se știe...
Cad perseide peste tot,
Peste iubire, peste ură,
Peste bunic, peste nepot,
Peste îngheț, peste căldură...
Și-or mai cădea steluțe mii,
Căci Universu-i generos,
Din ale cerului tării,
De sus se prăvălesc în jos,
Dar ca și visele deșarte,
Chiar de trudesc pe drumul lung,
De fericire nu au parte,
Mereu la țintă nu ajung...
Cad perseidele din cer,
Pe un Pământ în agonie,
De unde vin e un mister,
Spre ce zări zboară, nu se știe...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre generozitate
Toamna
Frunzele îngălbenite
Cad încetul, obosite,
Cad pe câmpul cel uscat,
Pe pamântul înghețat.
Frunzulițele ce pică,
Vântul toamnei le ridică
Și le ia încetișor
Pe aripa lui în zbor
Și le duce, le tot duce
Pe morminte fără cruce,
Unde dorm uitați, neplânși
Luptătorii cei învinși...
Ei, în lupte disperate
Cu dureri nemăsurate,
Singuri chinul și-au curmat, -
Fără teama de păcat!
Primăvara nu răsare
Nicio frunză, nicio floare
Pe pământul urgisit
Și de lacrimi nestropit:
Numai toamna mult miloasă
Pune haina ei frumoasă
Ca o mantie de 'mpărat
Pe mormântul cel uitat.
poezie clasică de Matilda Cugler-Poni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație sau poezii despre galben
19?4 (o-mie-nouă-sute-cât-zeci-și-patru)
Cad stele
din steagul înstelat
al viselor în care
s-ar spune
că ne-am putea vedea
E război civil
între gând și putință
între vis și realitate
Nicio scrisoare
nu se mai poate scrie
și niciun telefon
nu se mai poate da
Cad stele din vise
stele ce nu mai au răbdare
să aștepte
să ajungem la ele
și să le atingem...
poezie de Marius Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre telefon, poezii despre război, poezii despre realitate sau poezii despre drapel
Toamnă
Cad frunzele, cad ca din depărtare,
de parc-ar ofili grădini, departe-n ceruri;
și cad cu dezmințite gesturi.
Și-n nopți cade pământul greu
din toate stelele-n singurătate.
Noi toți cădem. Și mâna asta cade.
Și uite cealaltă. Ea e în toate.
Și totuși este Unul care ține
căderea asta blând în mâna lui.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, citate de Rainer Maria Rilke despre singurătate, citate de Rainer Maria Rilke despre noapte, citate de Rainer Maria Rilke despre mâini, poezii despre Pământ sau citate de Rainer Maria Rilke despre Pământ
Eu cad în sus...
Eu cad în sus de fiecare dată, când brânciul mă-nghiontește în spinare
Și chiar de-o coastă încă mă mai doare, mai urc spre Dumnezeu încă o treaptă.
M-agăț de cer cu stânga și în dreapta car un poem de vineri fără nume,
Spre tine și spre-albastru să mă-ndrume cu versu-n care ți se-ncuibă șoapta...
Am drum de stele-n galaxia albă și nove mi se prind de cingătoare,
Să-mi lumineze calea către soare, din perseide-mi împletesc o salbă...
Eu cad în sus și mai sfidez o lege și-n zborul nefiresc invoc o muză,
Să-mi cânte poeziile pe buză, de îngrădire și cenzuri să mă dezlege.
Căderea mi-e bizară, nefirească, un singur gând mai bântuie-n tăcere,
Să cad în sus cu aripi de acere și raiul, în grădini, să mă primească...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre poezie, poezii despre rai, poezii despre muzică sau poezii despre legi
Muguri de lumină
Muguri de lumină cernuți din flori de stele
Ce cad amețitor asupra vieții mele...
Ei cad înrourat pe floarea tinereții,
Și-n brumă alburie la vremea bătrâneții.
Ei cad în valuri line în orișice destin
Cu harul de iubire și cu miros de crin,
Iubiri ascunse lasă și urme de nectar
Și flori în inimi arse... lăsând în urmă jar.
Ei cad în valuri, valuri pe scena vieții mele
Lăsând în urmă: gânduri, dureri și zile grele,
Și- mi luminează calea cu raze efemere
Și-mi dau speranța pură a visurilor mele.
poezie de Nicoleta Liliana Grigorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe