Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Nicolae Matei

Ne părăsesc părinții...

Amurgul fâlfâie pe-aripi de lilieci,
Gheara nopții coboară și se-înfige-n sat,
Nălucile-și împrăștie fiorii reci
Și umbre stranii joc într-un decor ciudat.

Aruncă bufnițe priviri pătrunzătoare,
Țipă în cor prin poduri vechi și ruinate,
Urma luminii stinsă-n steaua căzătoare
Aprinde muc de lumânare-n cuib de noapte.

Prea des se-aude glasul bufniței în sat,
Prea multe stele se desprind și apoi pier,
Săraci, îmbătrâniți, cu sufletul curat
Ne părăsesc părinții dragi, se duc la cer.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Nicolae Matei

Ne părăsesc părinții

Amurgul fâlfâie pe-aripi de lilieci,
A nopții gheară se-nfige-adânc în sat,
Nălucile-și împrăștie fiorii reci,
Stranii umbre joacă-ntr-un decor ciudat.

Aruncă bufnițe priviri pătrunzătoare,
Țipă în cor prin poduri vechi și ruinate,
Urma luminii stinsă-n steaua căzătoare
Aprinde muc de lumânare-n cuib de noapte.

Prea des se-aude glasul bufniței în sat,
Prea multe stele se desprind și apoi pier,
Săraci, îmbătrâniți, cu sufletul curat
Ne părăsesc părinții dragi, se duc la cer.

poezie de din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Rondelul nopții

Amurgul sfâșâie perdeaua nopții,
Fâlfâie neguri pe-aripi de lilieci,
Scrâșnește-n țipete zăvorul porții,
Vântul pornește adierile reci.

Stele nu pot aprinde focul torții,
Făpturi ciudate adună norii seci,
Amurgul sfâșâie perdeaua nopții,
Fâlfâie neguri pe-aripi de lilieci.

Rămâi, iubito, e noapte, să nu pleci,
Să ne păzim lumina-n fața sorții,
Nu lăsăm pradă viața-n gheara morții,
Să înfruntăm singurătatea în veci,
Amurgul sfâșâie perdeaua nopții!

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Wallace Stevens

Metaforele unui nobil venețian

Douăzeci de oameni traversând un pod,
Într-un sat,
Sunt douăzeci de oameni traversând douăzeci de poduri
În douăzeci de sate
Sau un om
Traversând un singur pod într-un singur sat.

Acesta este un cântec vechi
Care nu-și va declara sinele...

Douăzeci de oameni traversând un pod,
Într-un sat,
Sunt douăzeci de oameni traversând un pod
Într-un sat.

Acela nu-și va declara sinele,
Deși este cert că înseamnă...

Cizmele oamenilor tropăie
Pe lespezile podului.
Primul perete alb din sat
Se ivește printre pomii roditori.
La ce anume oare mă gândeam?
Astfel înțelesul evadează.

Primul perete alb din sat...
Pomii roditori...

poezie de
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Necessary Angel: Essays on Reality and the Imagination Paperback" de Wallace Stevens este disponibilă pentru comandă online la 49.99 lei.
Nicolae Matei

Coboară seara peste râu

Amurgul zăvorește al zilei urcuș,
Crâmpei de dor doinește valul înspumat,
În plescăitu-i lin planeaz-un pescăruș,
O salcie își plânge părul încurcat.

Lăstuni cuminți se-ntorc în maluri, în culcuș,
Arini se leagănă-n zefiru-nmiresmat,
Amurgul zăvorește al zilei urcuș,
Crâmpei de dor doinește valul înspumat.

Coboară seara peste râu și peste sat,
O trestie se-apleacă-n vântul jucăuș,
Obrazu-mi răcoresc în palmele căuș,
Steluțe licăresc pe ceru-nfierbântat,
Amurgul zăvorește al zilei urcuș.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

O seară fără rimă

Amurgul izvorăște din desișul pădurii
Și coboară spre satul muruit,
Prin rărișul de frunze
Zăresc un petic de cer
Unde norii supărați se adună,
Se ceartă între ei, apoi se despart.
Ploaia obosită de răpăieli
Mă pătrunde în trup, în auz,
În priviri și se prelinge pe
Obrazul fierbinte.
Luna nu se arată, e-nchisă
Între zăbrele iar stelele
Stau ascunse în tufișuri de nori,
E vară și mi-e rece.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Seara

Când soarele scapă vederii,
Și peste sat se lasă seara,
Vine vremea privegherii,
Rămâne mută și moara.

Somnul nopții lin coboară,
Pe cer luna se aprinde.
Nici o pasăre nu zboară.
E liniște, cât cuprinde.

poezie de (31 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Toamnă-n octombrie

Ceea ce vezi, nu e ce crezi...
... E, totuși, toamnă prin livezi,
Se-adună vis de ger furat,
Festin caduc, netulburat,
Mi-e dor de tine... Și-i ciudat,
N-ai ochii verzi.

Pocalul tău cu must de cer,
L-am deșertat în cerebel...
Plutind sub mantie de vis,
Adie iz de paradis,
Păcate vechi, de jar nestins,
De plumb și fier.

Ce e cu tine? Ce păcat...
Ascuns în umbră, ferecat,
Sufletul tău de poame dulci,
Alungă clipe dragi și lungi...
În toamnă cor de nibelungi
Peste asfalt.

Se-asează bruma peste vii
Iar Eminescu nu-i... Să știi
Vechi catedrale au apus,
Covor de frunze nepătruns,
Mit alegoric și confuz...
Ani mii și mii.

Știi, iar e seară... Și din nou
Peste-al trecutului ecou
Coboară umbre largi de lut...
Cad frunze peste-al vieții scut
Te mai aștept, târziu, tăcut,
În visul meu...

Octombrie... Plopi dezveliți...
Tresar castanele fierbinți,
Sub mâini de precupețe, reci,
Cu ochi banali, la sâni cu teci...
Coboară noaptea pe poteci
De munți răniți.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Un miracol

Astă noapte n -am visat
Luna mă privea pe geam
Un miracol sa- ntîmplat
Pe o rază eu la ea urcam

Praf de stele mă călăuzea
Am întins mâna protectoare
O căldură inima-mi topea
Pica steaua căzătoare

Strig la cer după ajutor
Luna pleata își aruncă -n vânt
O scară coboară din nor
Zbor cu raza Lunei iau avânt

Legături cu frânghii de mătase
Aud stele lucitoare cântând
De perdeaua cerului atrase
Luna mă privește surâzând

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Noapte de toamnă

Ziua își sfârșește drumul în amurgul cenușiu,
Nopții îi deschide poarta lăsând voalul plumburiu,
Nori răzleți se plimbă-n voie prin văzduhul liniștit,
Vălul negru se coboară peste satul adormit.

Plopii, negre siluete, rupți dintr-o lume de basme,
Înșirați ca niște umbre umple noaptea de fantasme,
Printre nori strecoară luna blânde raze de lumină,
O admiră-n drumul ei crizantema din grădină.

Mărul doarme liniștit, mulțumit de-a lui povară
Și în visul lui adânc înflorește-a doua oară,
O broscuță n-are somn, într-o ultimă strigare
Răgușită nu renunță la a dragostei chemare.

Greierele-aruncă fracul, îmbracă de zor paltonul,
Vioara e pusă-n cui, a luat sfârșit sezonul,
Chefuind noapte de noapte vara-ntreagă-a tot cântat,
N-a strâns nimic în cămară, acum doarme nemâncat.

Pâlpâie o stea pe boltă în lumină purpurie,
Țipăt de cocor se-aude, a plecat în pribegie,
Mi-a luat cu el și anii ce se duc și nu se-ntorc,
Norii au uitat să plângă, nicio lacrimă nu-și storc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Nostalgie de iarnă

Searbădă-i iarna ninsă de sterpele-i zăpezi,
De neguri reci pătrunse din zori până-n nămiezi,
Sătul de haina-i roasă pământul înnegrit
În dalb costum așteaptă să fie primenit.

Subțire, îmbrăcată în boțite rochii,
Cu albe flori n-a vrut să ne încânte ochii,
Ar vrea să fie alta, tot caută-n zadar
Să-și regăsească locul sortit în calendar.

Se stinge ziua-n jaluzeaua din fereastră,
Dorul își face cuib în frezia din glastră,
Din aripi fâlfâie amurgu-n prag de seară,
Nostalgice chemări în noapte lin coboară.

poezie de din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Ultimul zbor

Se-aude un strigăt venind dinspre cer,
sinistru în noapte și-n liniștea ei,
ce pare să-ncheie un dans –derniėre-
c-un ultim adio spre vechi odisei.

Se rupe din neguri, coboară, ușor,
apare, ca-n vis, o frântură de stea,
m-apropii și văd cum bătrânul cocor
continuă, încă, din aripi a da.

Pământul e ringul în noul balans
din care se-oprește, privind înspre cer,
spre stele ce par că-l invită la dans,
și uită că-i singur; începe, stingher,

un vechi ritual, o rotire, și-apoi
în vechi amintiri își găsește puteri,
plutește prin ele, devine vioi
și-ncheie în ritmul de vis și plăceri.

Când zorii se-anunță și stelele pier,
iar ziua renaște în zarvă și cânt,
o scurt-adiere înalță spre cer
o pană a celui ce zborul și-a frânt.

poezie de din Zece
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noapte lucie, albastră

Când luna pe cer apare
Întunericul pălește.
Lumina zilei dispare,
Sufletul se odihnește.

Noapte lucie, albastră
Peste sat încet se lasă.
E liniște-n casa noastră
Și-n pădurea răcoroasă.

Somnul e stăpân pe toate
Câte-n cer și pe pământ.
El în fiecare noapte
Ne-apropie de Domnul Sfânt.

Îngerii din cer coboară
Să vegheze somnul dulce,
Cu vise ne împresoară
Și la pernă ne fac cruce.

Îmbrăcați în alb veșmânt
Ne veghează până-n zori.
Apoi urcă la Cel Sfânt,
Până dincolo de nori.

Nu știm când se odihnesc,
Fiindcă în grădina lor,
Multe suflete-ngrijesc,
Ale celor care mor.

Asfel, porunci împlinesc.
Asta e menirea lor.
Pe Dumnezeu îl slujesc,
Al lor, și-al nostru creator.

Împreună cu Isus
Multe vise împlinesc.
Ei, veghind acolo sus,
Multe, alte, plănuiesc
Pentru omul muritor,
Pentru-al lumii viitor.

poezie de (1 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Marin Moscu

Cade arcușul luminii pe sat

Cade arcușul luminii pe sat,
Inima mea-i vioară cu sânge,
În colbul iubirii mă zbat,
În umbra totală m-oi stânge.

Lumea s-avântă în dans hotărât,
Cu jar îmi hrănesc armăsarul,
Scot stele din vechiul mormânt,
Uitarea o aprind cu amnarul.

În depărtări de aripi caut orizontul,
Ambianța speranței mă-ntoarce-n rubine,
Cade arcușul luminii, cu botul
Armăsarul îl nalță spre tine!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Balada blondelor iubiri

E frumos, e prea frumos la tine-n suflet
E târziu, e prea târziu la mine-n gând
Împărtășim, împărtășim aceeași taină
Dar nu se știe, nu se știe până când.

Prea multe păsări cardinale
Între iluzii se rotesc
Contaminând cu ascensoare
Misterul nostru pământesc.

Îmbătrânim de fericire
Într-o mansardă fără flori
Lăsând păpuși fără adresă
Pentru serbările din zori.

Visăm frumos aceeași moară
Ascunsă-n tragicul decor
Și măcinăm aceleași lacrimi
Când dau părinții telefon.

Suntem lucizi până la sânge
Nedespărțiti până la cer
Și nici nu știu după iubire
Ce se cuvine să-ți mai cer.

Cuvintele își pierd căldura
Într-un sărut de protocol
Și tot mai vinovate păsări
Dau eșafoadelor ocol.

Sub fruntea mea se face noapte
În ochii tăi se face zi
Și renunțăm să mai cunoaștem
Ce stele ne-ar putea păzi.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 4 ianuarie 2016.
Distribuie
George Ceaușu

Somnul săracului

În vremea în care Domnul
Toarnă poduri fără cuie
La sărac până și somnul
Ori e prea adânc, ori nu e.

Dacă-i prea adânc e semn,
C-a bătut prea multe cuie
Și că-i țeapăn ca un lemn
Și la ceruri, iată-l... suie!

Dacă n-are somn e semn,
de frigul care-l frige
Va ieși în stradă demn
Foamea din el ca s-o strige.

Nopțile în care Domnul
Toarnă poduri fără cuie
La săraci până și somnul
Ori e prea adânc, ori nu e.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Umbre

Pământule ești rece și trist,
În zadar îți aștepți primăvara,
Pomii tăi sorb din tine visând,
Vechi contuzii nutrindu-ți comoara.

O planetă cu vise-n erori,
Fremătând de dureri infinite,
Curg șiroaie-n timide chemări,
Împliniri ironic răcite.

Bate vântul istoriei goale,
Somnul templelor coboară în tine,
Cugetând în iluzia zilei
Un tărâm cu ciudate destine.

Eu colind prin albastre chemări,
Doar în stele mai cred zurgălăii,
Dar și steaua muri-va curând,
În eter s-a pierdut vraja zării.

Prin cetate mai umblă povestea
Împlinind basm de noapte cernut,
Cântec vechi disperări sângerează
O trăire consumată prea mult.

Mă voi duce o dată cu anii
Spre tărâmul uitării topit,
Adâncindu-mi smerit pribegirea
Ce prin gândul tăcut m-ai zidit!

poezie de (10 octombrie 2015)
Adăugat de Aurel PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Ulița cu Dragobete

Ce frumoasă-i tinerețea petrecută-n sat la țară!
Anii ei fermecători s-au dus, n-or să mai apară,
Pe ulița de la moară, pe băncuța de la poartă
Cu sfială se țesea dragostea, întâiași dată.

Visători, vrăjiți de lună, sub salcâmul singuratic
Noi ne sărutam cu dor, dulce, pătimaș și tainic,
Dragoste, alean și patimi în noi se aprind și ard,
Împrejur freamătă totul, tremură uluca-n gard.

Lunecând pe-a nopții boltă stele licăresc pe cer,
Desprinse din constelații cad înspre pământ și pier,
Fericiți și strânși în brațe, tandri și cuprinși de dor
Ne alegem tainic steaua călăuză-n viitor.

... E trecut de miezul nopții. Vântul începea să bată,
Liniștea e întreruptă de un scârțâit la poartă:
-Te sărut la despărțire, pune-ți pe umeri năframa!
Cu neliniște și teamă o chemă în casă mama.

Vremea a trecut în zbor adunând anii povară,
N-am să pot uita vreodată dragostea de-odinioară,
Sărutul ce mi l-a dat sub salcâm întâia oară,
Cea mai dulce amintire din ulița de la moară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Furând din cer minuni de stele

Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile oricât
Să poți zbura prin cer în șoapte
Apoi să vii în foșnet pe pământ.

Aici e cuibul, încercări nebune
Se ostoiesc în brațe și în pași
Când inima în sângele-i te pune
Altoi în viața demnă de urmași.

E-o boală firavă, rătăcitoare,
Iubirea noastră falnică oricând?
Puterea ei sub razele de soare
Ne scoate-n ochii tuturor râzând!

Desenez pe-o pâine buburuze
Și le îndemn să zboare peste-nalt,
Tu le prinzi, le-adăpostești în frunze
Și semeni cu lumină peste sat.

Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile furând
Din cer minuni de stele coapte
Și le împarți copiilor râzând!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Furând din cer minuni de stele

Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile oricât
Să poți zbura prin cer în șoapte
Apoi să vii în foșnet pe pământ.

Aici e cuibul, încercări nebune
Se ostoiesc în brațe și în pași
Când inima în sângele-i te pune
Altoi în viața demnă de urmași.

E-o boală firavă, rătăcitoare,
Iubirea noastră falnică oricând?
Puterea ei sub razele de soare
Ne scoate-n ochii tuturor râzând!

Desenez pe-o pâine buburuze
Și le îndemn să zboare peste-nalt,
Tu le prinzi, le-adăpostești în frunze
Și semeni cu lumină peste sat.

Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile furând
Din cer minuni de stele coapte
Și le împarți copiilor râzând!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Răduț

Remember

Străpung în miez de noapte
vraja visului Etern,
găsesc pruncul înfășat
născut de mamă în Infern.

Mă urc pe scara timpului trecut
deschid fereastra Luminii,
ascult o doică fredonând
un cântec vechi al iubirii.

Văd lumânări aprinse pe morminte,
ce împrăștie mirosul de tămâie,
umbrele morților apar pe pământ,
o altă eră vrea să fie.

Doresc să apară mai repede zorii
și caldele raze de soare,
mă alint cu rând pe rând
dispar imensele felinare.

Nu mai vreau stele căzătoare
ce lasă pe cer o urmă
și o Lumină să țâșnească
în acest petic de țărână.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!