Parfumul tău

În parc...
valuri tremurânde pe lac
sărutau maluri
alei încăpătoare
poteci şerpuitoare
băncile gemând de poveşti
pletele copacilor
aurii
arămii
verdele ce pulsează viul peste timp
bolovani stâncoşi
măsele de minte...
sfatul ielelor în castelul fermecat
rânduiau anotimpuri
bărci lunecau pe lacrimi de speranţe
păsări târzii cătând limanul
ciripeau vise
împlinite sau promise
grădină-n toamnă
foişor de dor
cluul din decor
nuanţe omonime
în valsuri sublime
parfumul tău
adânc înfipt
în scoarţa inimii mele...

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vizită

În sala de internet
parfumul tău persistă...
Vin zilnic aici, inspir adânc,
plămânii mei se îmbată fericiţi
în parfumul tău.

Inima, sufletul, creierul
sângele meu, nervii mei
tensionaţi de dor de tine,
toate sunt pline
de parfumul tău.

A rămas în mine, cu mine, pentru mine
parfumul tău în sala de internet,
precum o semnătură digitală.
Semnătura digitală a ta,
profund în inima mea,
cu parfumul tău.

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar toamnă

Te prind toamnă în palmele mele,
Culoarea ta ruginie în suflet mi-a intrat,
Prin frunze moarte îmi caut veşnicie,
Din zborul unui gând eu astăzi te-am luat!

Cu paşi plini de iubire, spre tine mă îndrept,
În fiecare an tu mă cuprinzi cu-a tale vise,
Tot ce-mi oferi e viaţa, am înteles!
În tine, sunt toate nopţile de dragoste promise.

Te scuturi de speranţe şi le oferi în dar,
Celor nostalgici, plini de dăruire.
Prin liniştea şi puritatea ce-o trăieşti,
Aduci în jurul tău doar iubire!

Acoperă-mă toamnă cu parfumul tău,
Îmbracă-mă în covor de frunze ruginii,
Plouă peste mine magia ta,
Lasă-te descoperită de oamenii cu suflete vii!

poezie de Liliana Andrei (2 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată

Odată, am iubit o fată
şi împreună am iubit
toate cuvintele.
Mai apoi,
cuvintele au venit
peste noi
să ne împresoare,
să ne doboare!
De atunci, printre cele
cuvinte rebele
ne iubim şi-n tăceri,
de azi
şi de ieri.
Cuvinte sublime,
tăceri omonime.
Odată, am iubit o fată...

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul tău

Trupul tău a dor miroase
Sau a ploaie-n asfinţit,
A cireşe mari, pietroase,
Şi a lacrimi care mint.

Două pere pârguite
Se topesc pe-a mele buze,
Strânse -n palmele sfinţite
De parfumul... unei muze.

Şi mi-e bine şi mi-e sete
A sorbi din tine, iată,
Fără urmă de regrete,
Seva dragostei curată.

Şi mi-e foame de iubire,
Dulce pusă-ntr-un sărut,
Peste trupul tău subţire,
Ce se coace -n aşternut.

Trupul tău miroase-a mure
Sau a mac topit în soare,
Când vin fluturi să te fure
Şi-n adânc să îţi coboare

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul tău

Trupul tău, a dor miroase,
Sau a ploaie-n asfinţit,
A cireşe mari, pietroase
Şi a lacrimi care mint.

Doua pere pârguite
Se topesc pe-a mele buze,
Strânse-n palmele sfinţite
De parfumul... unei muze.

Şi mi-e bine... şi mi-e sete
A sorbi din tine, iată,
Fără urmă de regrete,
Seva dragostei curată.

Şi mi-e foame de iubire,
Dulce, pusă-ntr-un sărut,
Peste trupul tău subţire
Ce se coace-n aşternut.

Trupul tău, miroase-a mure,
Sau a mac topit în soare,
Când vin fluturi să te fure
Şi-n adânc... să îţi coboare

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

iubire,
te caut în noapte
în clipe ce dor
tu n'ai să vii sau poate o să vii
în toamne reci, târzii
tu n'ai să fii doar un sărut
mereu neînceput, ca la început
eu iţi aduc un strop de vis
nu, nu-ţi cer nimic
din şoapte line, cristaline
ţes o scăriţă către cer
să duc, să duc spre stele
iubirea, visurile mele
mă vor privi întrebător
unde e ea
ea dorul tău
şoaptă fierbinte de amor
am smuls un ciob din lună
să scriu pe trupul tău poveşti de dor
din lacrimi de iubire pictez un râu într-o privire
nu ai băgat de seamă, atunci
priveai un zbor de cuci, prin lanurile vieţii şi prin lunci
în seri târzii cobor pe malul unui râu
să caut chipul tău
în clipocitul stropilor de dor

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grija Ălui Bătrân

În această dimineaţă,
Guguştiucul a cântat a primăvară.
Verdele din glasu-i stă la pândă
Prin muguri, pe sub scoarţa pământului,
Pe sub scoarţa copacilor...
Numai omul scorţos nu-l aude.
El stă ca un salcâm uscat,
Pe care Dumnezeu îl ţine ca semn,
Pe mejdină.
Să nu intre copiii vecinilor peste noi,
Când n-o mai fi El.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (28 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuanţe

Nuanţe şi nuanţe pe cerul oricum,
Nuanţe şi nuanţe pe verdele crud,
Nuanţe în valuri în marea albastră,
Nuanţe rotunde şi-o nuanţă mai 'naltă.

Ochi şi ochii în multele nuanţe,
Nuanţa toamnei în frunze restante,
Gura flămândă, nuanţa pe-o temă,
Nuanţa iubirii, poantă-n dilemă.

O nuanţă sunt eu, o nuanţă eşti tu,
Nuanţa-i răspunsul rostit la per tu,
Vai, câte nuanţe privesc împrejur,
Nuanţa-i şi-atunci când în jur e obscur.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem

Prefacă-se în pietre munţii-nalţi şi grei
Când se vor prăvăli pe umerii mei
Prefacă-se-n nisip bolovănişul tot
Acoperă-l marea cu mine cu tot
Roiască vulturii mândrii peste valuri
Cătând vreun vârf de catarg între maluri
Acoperă potopul întregul Pământ
Rămână doar catarge legănate de vânt
Doar vulturii mândrii rotind peste valuri
Catarge trosnind şi nici urmă de maluri.

poezie de Mihail Mataringa (23 ianuarie 2005)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catifeaua din iris

copleşitoare căldură
soarele încărca pivniţele iernii din noi
cu verdele din alb
se revărsau poieni înflorate
pe îngustele poteci de timp
caruselul vieţii îşi aroga dreptul
de prim-solist pe destine
prinşi la mijloc
ne-am agăţat de lianele gândurilor albastre
în balans
ultimul salt ne-a aruncat împreună
pe ţărmul cu pietre
le-am strâns la piept
recunoscători
împărăţeam secunda noastră
pe margine de lume
ne unea
catifeaua din iris

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Număr scânteile din stele

Noaptea coboară în valuri
Pe aşternut de petale,
Şoapte izbite de maluri –
Sărutul buzelor tale.

Lungă, privirea se-apleacă
Peste parfumul din piele,
Tremurul vocii mă-neacă,
Număr scânteia din stele.

Caut prin nori nemurirea,
Braţul mă strânge cu sete,
Fluier şi harpă dau ştirea
Unei poveşti în versete.

Visul ce-apare, se pierde
În zorii iubirii de noi,
Raze de foc să dezmierde
Un timp ce ne-aduce-napoi.

poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasă

Acasă
e seară, e târziu
se aşterne înserarea
mai curge trăirea, se scurge visarea
în patima trupului şi lacrima sărutului
am aşezat un gând
gingaş şi jucăuş
o clipă de trăire
abisul etern al iubirii
în spirit, în univers
o căutare a unui vis
nescris, neînceput
ochii tăi azi s-au închis,
curgeau tăcute razele de soare
pe trupul căzut pe caldarâm
tu ai plecat pe altă cale
spre cer, spre paradis
aştern pe scoarţa uscată de durere
poveşti despre iubire,
poveşti de drag şi de demult
tu ai plecat spre nemurire
deschide ochii să priveşti
azi viaţa şi lumina
tu din iubire ai fost creată
şi ai plecat pe stropii ei spre cer
în paşi de dor
amarnic dor, de tine, ne va fi
ne-ai părăsit femeie într-o zi
când nuferii înfloreau pe lac
lăsând tăcerea clipelor să cadă peste noi
pe cer azi curcubeul te aşteaptă
şi visul tău se va împlini
în verdele crud al ierbii cosite în crâng,
acasă...

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cei mici: Îngerii frumoşi din sat

Pe o uşă de lumină
În Castelul fermecat
Intră ca să-nveţe carte
Îngerii frumoşi din sat.

Zâna bună îi aşteaptă
Cu colaje şi poveşti,
Îi învaţă alfabetul
Către zborurile cereşti.

Îi învaţă cum în lume
Se trăieşte cu voinţă,
În iubire şi-n respect
Şi-ntr-o mare de credinţă.

Pe o uşă de lumină
Din Castelul fermecat
Ies cu zâmbete de rouă
Îngerii frumoşi din sat!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cireşe amare

Mi-e dor de cireşele-amare
Din ochii tăi ce mă îmbie
De gura ta roş' ce mă doare
A sângelui tău mărturie

Mi-e dor de atingerea crudă
Străină şi rece ca moartea
De şuvoiul de lacrimi ce udă
Albaştrii tăi ochi ca şi soarta-mi

Mi-e dor de a ta răsuflare
Pe perna cusută cu vise
De trupuri ce în desfătare
Uitară cele promise

Mi-e dor de a-mi fi iarăşi dor
De urma de paşi din nisip
De-aş fi zeu ori doar muritor
Pe tine tot te-aş fi iubit

poezie de Klara Papuc
Adăugat de Karla
Comentează! | Votează! | Copiază!

60 (retrospectivă)

Şaizeci de primăveri crescând în mine
Cu soare întremându-se mereu,
Cu un băiat ce-nvaţă cât de greu
Sau de uşor primeşti ce-ţi aparţine

Şaizeci de veri ce colorează doruri
Din cântece de suflet răsărite,
De cer, de crud, de gânduri nerostite
Ce împlinesc nestinsele amoruri

Şaizeci de toamne coapte, împlinite
Cu rod bogat pe-a inimii cămară,
Nedezminţita, scumpa mea comoară
Cu fiinţele din viaţa mea iubite

Şaizeci de ierni cu vise de cristal
Reverberând spontan, dând de căldură,
Sau explodând atunci când o alură
De vino-ncoa te cheamă la un bal

Şaizeci de ani, cât şaizeci de secunde
Mă-ntreabă dacă-n ei mă regăsesc,
Eu le răspund că mult le mulţumesc
Şi alte zeci aştept să mă inunde...

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O frunză-n al tău ram...

Nu ştiu de ce mă mai iubeşti,
Sunt doar o frunză-n al tău ram,
Uitată-n cartea cu poveşti,
Pierdută-n fiecare an...

Din când în când îţi aduc veşti
Din parcul florilor, la geam...
Dar nu pot sta, chiar de-ţi doreşti,
Plecând... mă pot întoarce iar

În vara dragostei promise,
Privind prin frunzele căzute
Copacii desfrunziţi de vise
În iarna dorurilor mute.

Şi plec în fiecare toamnă
În dor să-mi regăsesc iubirea,
Să pot visa la tine, Doamnă,
Să-mi fie dragă amintirea...

Şi-aştept acum să pot citi
Pe tâmpla ta iar primăvara,
Să pot simţi din nou fiori
În vise, când se lasă seara.

Să înverzească-n al tău ram
Iubirea frunzelor pierdute,
Si-ndrăgostit din nou să am
Din ochii tăi... roua pe frunte...

poezie de Daniel Leonard Moraru din Din suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E iarnă peste toamnă...

au venit norii să-şi scuture nămeaţa,
să-şi scuture albeaţa pe toată dimineaţa,
e iarnă, iarnă, e iarna pe afară
şi este iarăşi frig şi este dor de vară

sunt pomii fără frunze, sunt florile nu sunt
şi bate vântul rece şi rece e pământ
şi undeva sub streşini, stau păsări ce-au rămas,
să-nfrunte gerul iernii, gândind la timpul ars

se scutură din ceruri, stropi albi şi îngheţaţi,
atât de mulţi deodată, atât de dezbrăcaţi.
se-aşează peste locuri, s-ascundă din culori,
culorile de toamnă, din frunze şi noroi

se prinde alb pe zare, pe drumuri şi poteci
şi chiar pe felinare, să lumineze reci,
în bălţile de gheaţă, ferestre pe pământ,
ce se deschid crăpate, calcate sub carâmb

e iarnă, iarnă iarăşi, e iarna care-a fost,
întoarsă din plimbarea, pe unde-a fost cu rost,
întoarsă să răzbune, căldurile de ieri,
din verdele de vară, din toamnă adieri

e timpul într-o joacă, e timp de lunecuş,
copii se strâng grămadă, se strâng la săniuş,
fac oameni de zăpadă, mai mari, mai mici, mai mulţi,
e iarnă peste toamnă, se-ntinde până-n munţi

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri arămii

Versuri arămii
pentru timpuri mai târzii...

Clipeşte toamna peste vii,
Pierzându-şi genele-arămii,
Peste frunzele târzii,
De pe dealuri şi câmpii.

Sărutând fructe brumate,
În panere săturate
Şi ogoarele arate,
De vânt rece măturate.

Sfidând tot cu eleganţa
Crizantemelor în floare,
Cu a muzelor vioare
Împlinesc sublim romanţa.

Iar după atâtea fapte,
Nici iubirea nu-i departe,
Ea sărută la altare,
Mirii, jumătăţi de floare.

Numai ea prinde-n cărare,
Spiritul viu în culoare.
Şi să-mi fie cu iertare,
Iubirea e lucru mare.

Pictând versul fericirii,
Visul toamnelor târzii,
Cânt în versuri arămii,
Înţeleptele-armonii.

poezie de Valeria Mahok (31 august 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar un pas!

Merit eu o toamnă plânsă,
Când sunt plină de culori?
Frunză-n galben aer prinsă,
Cântec straniu de cocori...

Merit să mă-ngheţe toamna?
Caut o urmă de răspuns...
Azi, măsor poteci cu palma,
Nu am drumeţit de-ajuns!

Cât de tare doare ploaia,
Peste gânduri când loveşte!
Poate domoli văpaia?
O întreb, dar nu vorbeşte...

Văd o Lună ruginită,
Printre nori muşcaţi de vânt,
De ce toamna mea-i grăbită?
Curge verdele oftând...

Port peceţi de anotimpuri,
Aşchii dor în pieptul meu,
Roi de stele peste câmpuri,
Înecată în cuvinte, merit eu!

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de îngeri

La malul unui gând corăbii-au ancorat,
Cu vise, amintiri, regretul ne-ntâmplării,
Suspin de mac suav, în taină m-a chemat,
Cu şoapte de petale, în portu-nchipuirii.

Sunt un Pescar de vise, ţes stele de iubire,
Cu fire aurite-mpletite-n trei nuanţe,
Credinţă, prietenie, magii de bucurie,
Îngemănând buchete din raiul cu speranţe.

Frâng umbre şi nelinişti, oprelişti blestemate,
Tai sforile sortite să ţină-n noduri vise,
Iubesc fără tăgadă şi dincolo de moarte,
Înving canoane-absurde şi legi de nimeni scrise.

Când înrobiţi de dor, confuzii şi destin,
Îndoliaţi de toamne, în ploi de amăgire,
Înfrânţi de câte-o vină, de-o aripă te ţin,
Risipă fac de lacrimi, iubindu-te-n neştire!

Iar dacă-n nopţi târzii, de dor, simţi că te stingi,
Îngroapă agonia tristeţii, fără rost
Şi cu parfum de îngeri, crini albi să mă atingi,
Promite să ne fim, ce încă nu ne-am fost!

poezie de Ines Vanda Popa (2 aprilie 2014)
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!