Din propria experienţă: dacă vreodată, vedeţi cum de pe pervaz cade un cactus, lăsaţi-l să cadă..

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din propria experienţă: dacă vreodată, vedeţi cum de pe pervaz cade un cactus, lăsaţi-l să cadă.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de cactus

Aşa-mi fu mie soarta dată,
Ca să-nfloresc mă lupt din greu,
Nu ştiu de-o să-nfloresc vreodată,
Dar de-nţepat, înţep mereu.

epigramă de Geo Olteanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur lucru este mai dureros decât să înveţi din propria experienţă şi anume să nu înveţi din propria experienţă.

citat din Laurence J. Peter
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un rege nu trebuie să cadă vreodată de pe tron, cu o singură excepţie: atunci când cade şi tronul.

citat celebru din Vittorio Alfieri
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cade floarea de zăpadă

zilele înghesuite pe o plită amăruie
au prins gustul de gutuie
şi te-aştept ca pe o simplă mântuire
dragul meu
te aştept cum îl aştept pe Dumnezeu

cade floarea de zăpadă
pe icoana fără sfinţi
Doamne, fă să nu mai cadă
şi pe bunii mei părinţi

zilele aleargă-ntruna prin copitele de cai
şi-am uitat de mine, vai!
îmi răsună din biserici
gândul neamului străbun
îmi răsună o colindă de Crăciun

cade floarea de zăpadă
pe oraşul meu golaş
Doamne, fă să nu mai cadă
şi pe-al neamului oraş

zilele mă-mping din urmă prin ferestre aurii
prin nămeţi şi vijelii
îi aud şi pe copiii
fără casă şi orfani
îi aud ca la priveghiul dintre ani

cade floarea de zăpadă
peste vocile curate
Doamne, fă să nu mai cadă
şi pe case-abandonate

cade floarea de zăpadă
peste tine, neamul meu,
însă cine să-L mai vadă
pe bătrânul Dumnezeu

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Safta (cu asprime): Mai bine să mori holtei, decât cununat cu fata duşmanului... (Către Baci.) Mă, bărbate, tu vorbeşti serios? Ce-i cu Luna? Cade au ba?
Baciul (se uită atent prin telescop): Apoi, de căzut, sigur cade. Da' nu se ştie când. Acuma-i sus de tot. Se apropie de apogeu. Deocamdată urcă...
Romică (răsuflă uşurat): Păi cum să cadă, bre, dacă urcă?

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinele nu poate fi vătămat de către propria sa experienţă; întreaga experienţă contribuie la retrezirea amintirii sinelui unic: absolut, atotcuprinzător şi, prin urmare, invulnerabil.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câştigi experienţă din propria existenţă.

aforism de David Boia (14 iulie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geniul niciodată nu va afirma că-i geniu. O ştiu din propria experienţă!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce cade în păcat nu-i poate învăţa pe alţii cum să nu cadă în păcat.

citat din Avva Isaia
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vedeţi o femeie goală, nu înseamnă că vedeţi totul.

citat din Carol Rama
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm cules din spini de cactus

Pustia spre-nflorire profetului i-e dată,
Că-i văzător de pildă: În cactus, ce spun ţepii
De zodia Iubirii? că-n spini floarea-şi arată,
Cum jertfă e cerneala ce-a curs cândva prin sepii?

Cum aş putea la alta-n răsfăţ de catifele,
Să uit că nu-i ca tine, chiar dacă-şi schimbă blana?
Tu nu-nţelegi că stihul străpuns de ukulele
'Nainte de-a fi rouă l-am cântărit cu geana?

Cum te iubesc? Întreabă stihii, furtuni şi mare,
Că întru tot le suntem chip al dezlănţuirii.
S-a întrupat Cel-Veşnic cumva-ntr-o întrebare,
Sau lut luă să soarbă genunile Iubirii?

Răspunsul Lui e focul ce-l încifrează sperla:
De n-ar fi suferinţa, din ce s-ar naşte perla?

sonet de Dumitru Ichim (13 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin inimă

Acum priviţi prin inimă,
răspundeţi-mi dacă vedeţi bine, dacă nu vi s-a ridicat în faţă vreo rădăcină,
vreun pisc,
ori o pălărie feminină rotită
pe spiţele de sânge ca un disc
şi spuneţi-mi, dacă zăriţi clar
de ce băieţii cei frumoşi coboară
pe casele modeste-ndeosebi
şi-şi rup sufletul în pietre slabe
şi din izvoare şi fântâni ţâşnesc
voci de femei ca urşi în două labe?

Răspundeţi-mi, cum vedeţi prin inimă
când dormiţi pe urzicile ochilor,
când dormiţi pe patul mâinilor,
ca într-un câmp deschis de vânătoare
să vedeţi un iepure cum v-aruncă un fluier
lângă picioare
şi să suflaţi în el, să plângă stelele
de frica acestei porniri câtre aer.

Căci numai stele vânăm, numai stele.
Totuşi aştept al vostru răspuns:
ce vedeţi prin inima stăpânind într-un vis?
Aştept, răspundeţi-mi chiar dac-am uitat
să vă las lângă piept câmp deschis.

poezie de Dumitru Ţiganiuc din Prin departe şi-aproape
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrucât nu mi-am imaginat şi nu pot să-mi imaginez vreodată cum voi muri, este mult mai simplu să mă gândesc că nu-mi imaginez cum va fi retragerea de pe scenă. Am să chiorăsc, n-am să pot să mai merg, o să-mi curgă scuipat din gură... asta dacă Dumnezeu nu mă iubeşte. Dacă Dumnezeu mă iubeşte, strigă ca un regizor: "Şi acum... Paaac! Ce bine a făcut momentul ăsta!"... Cortina cade. Şi cum am murit?! La datorie! E mult mai bine decât să se spună "ăsta n-a mai putut să plăteasca datoriile!".

Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu fereastră...

pervaz
zidit
din praf de istorie.
sunt umbra colţului de cer
sprijinit de ochii tăi
şi-n verde de pictor flamand
pictat…
uite:
în glasul trecutului
împletind larg orizonturi
prin şuvoi ce ţine strună
cai negri de nori
ce tropăie în furtună
privesc din tabloul
unde stau întors în mine
urme străine de-afară
pervaz,
tu fereastră,
te sprijin,
trasparentă
deschizând veacuri
dinspre-năutru în afară,
din istorie şi trecut
prin tabloul înrămat,
peretele alb,
timp,
suntem,
eu pervaz,
tu ferestră...

poezie de Viorel Muha (iunie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie pentru prima femeie

Am învăţat frica de mic,
aşa cum umbra învaţă curbele luminii,
cum câinele, fiecare şut,
cum foamea din coaste
învaţă somnul.

Vai, mamă! văleleu! şi aoleu! şi doamne ajută! cum te mai lauzi tu cu copiii tăi,
cum le mai închini tu altare,
cum mai ciuguleşti tu din palmele lor rupte
întocmai ca un porumbel şchiop de un zbor;

ah, cum îi mai plângi tu pe ei, lingându-le sângele,
cum îi mai mângâi tu pe creştet,
dar, vezi tu, creştetul ăla a crescut şi vrea răspunsuri,
vrea răspunsuri, mamă, aşa cum duminicile galbene din palmele tale
vor odihnă;

creştetul ăla de copil prostănac şi cuminte
vrea răspunsuri,
vrea răspunsuri ca fiecare zâmbet fals care
ţi s-a strecurat printre riduri.

Şi dacă vreodată ne-ai iubit
aşa cum frica iubeşte fuga,
şi dacă vreodată ne-ai modelat la lumină,
şi nu la umbră,
şi dacă vreodată ne-ai mângâiat pe aripi,
şi nu pe creştet,
şi dacă vreodată ai crezut cu adevărat în noi,
precum sfoara în gât,
jură-te pe mă-ta, jură-te pe mă-ta
că toate sunt bune,
că toate sunt mame, surori,
şi fraţi!

poezie de Adrian A. Agheorghesei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastişă

moto: Lasă-mi domnule în pace
Tihna mea din carapace
Că nu de flori de măr,
Mă tragi tu de păr!
----------------------

La râpa lui Udevenrode
străjuiesc gasteropode
să nu mai vină din Atici
doctorii în matematici
cât e ceasul cristalin
şi fe-cioara Geraldine
că pun totul în balanţă

numără şi trag în stanţă
sunetele şi măsura
fac abstracţie
cezura
ca să schimbe un macaz
şi să cadă în extaz
Că vedeţi voi, simetria
nu se scurge din vreun blid
n-are (chiar) nimic cu geometria
sau cu Euclid

Ce să mai zic despre poftă
dacă moftul n-are moftă
o dată, de două, de 9
a-nceput să plouă
lentile lente ori latente
uite-le cum fac talente
pe sub geamul lui Terente

Asta este: picătura
cade, nu se dă de-a dura
peste zece babe slabe
cocârjate-ntre silabe,
peste zece babe ştirbe
care culeg ştir, bre
le văd şi mă mir
cu ochiul ceachir
sictir bre,
sictir...

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica este propria ta experienţă, propriile tale gânduri, înţelepciunea ta. Dacă nu o trăieşti, nu iese afară din instrument. Eşti învăţat că în muzică există o linie de frontieră. Dar, oameni buni, în artă nu există nicio frontieră.

citat clasic din Charlie Parker
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-ţi trupul să-ţi cadă în mine...

Lasă-ţi trupul să-ţi cadă în mine,
Păşeşte încet pe orele vieţii,
Adormi uşor în urmele nopţii,
Cu gândul departe de tine.

Lasă-ţi trupul să-ţi cadă în mine,
Nu-l scoate o viaţă şi-o moarte,
E mort. A alunecat într-o parte;
Lasă-ţi trupul să uite de tine.

Lasă-ţi trupul să-ţi cadă în mine,
Să-noate prin plasmă şi sânge,
S-adoarmă sufletul ce-ţi plânge
O vorbă rostită pe buzele-ţi fine.

Lasă-ţi trupul să cadă în mine,
E adormit de-o moarte eternă,
Iubito,oare vorba ta iarnă
Aduce-n trupul ce cade în mine?

poezie de Mihai Zisu
Adăugat de Mihai Zisu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vă las să vedeţi tot ce vreţi să vedeţi când mă vedeţi.

citat din Valeria Marini
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!