Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Bărci pescărești

Lespezi bătute de vreme pe vechiul chei
Soarele trecând culmea cerului
Apa ca un vis sublim
Pescăruși rotind în jurul bărcilor
Erai acolo cu glumele tale
Cu zâmbetul tău obișnuit
Îți plăcea să mergi cu oamenii la pescuit

Curând și eu mă voi destrăma în amintiri
Apele vor surâde întotdeauna
Lacurile, râurile și marea
Poezia mareelor
Focurile de tabără și lumina lunii
Bătrânul și marea
Trage năvodul, am prins unul mare!

Barca ta pescărească în amurg

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Marea

Eu cred că marea, care stăpânește zarea,
S-a îndrăgostit de soare, fie nemuritoare.
De aceea când voi fi mare, am să merg la mare,
Să privesc în zare, văd cum răsare,
Pe cerul fără nori, soarele în zori.
Să văd pescărușii, în zbor cum se adună,
Când soarele, la mare, e gata apună.
Să văd cum răsare luna peste mare.
Cum se oglindește,(când lumea odihnește,)
În apa întunecată, în noaptea fermecată.
Vreau văd cum marea, marea cea albastră,
Își schimbă culoarea, sub privirea noastră.
Când adie boarea, vreau simt răcoarea
Și s-ascult cum marea își plânge culoarea.
Așa aș vrea ca să petrec
La marea cea mare.
O zi cu mult soare,
O noapte cu răcoare,
Și-apoi, nu mai plec.

poezie de (13 august 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Iubita și marea

iubito, marea agitată împingea cerul în sus
și lovea în noaptea plină de nori fără stea
pe mine refluxul în larg trăgea la apus
soarele o îmbrățișa într-o mixtură de forme și culori
un pescar aduse la țărmul plin de scoici și sare
cred că marea mă voia pentru-o eternitate la ea.

iubito, visasem că in zori murisem
și moartea ținea prizonier într-un câmp cu flori
-mi fie iubită, își dorea, și să-i fiu iubit
însă ușile inimii sigilate cu sărutul tău
țineau departe de buzele ei de zenit
în depărtare umbrele noastre se sărutau pe țărmul infinit

iubito, se făcea în vis că ne iubeam pe marea
ale cărei linii converg spre orizontul lung
sânii tăi greoi erau sărutați de scoici și de sare
soarele frângea lumina în trupuri la amurg
observ albeața cărnii cum se deschide spre limite
sub sâni se adunase argintul lunii blând.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Marea

Marea mea, cu valuri repezi,
Și cu pescăruși în zbor
Într-o clipă efemeră,
Mă înalț, și-apoi cobor...

Marea mea, un vis albastru,
Cu catargele spre cer
În paharul plin cu apă,
Văd furtunile cum pier...

Marea mea, în plină vară
Pe nisipul ars de dor,
Trec doar pașii amintirii
Și răscolesc ușor...

Marea mea, verde -albastră,
Mă petrec prin valul tău,
Vreau -ți fiu talaz și soare,
Când e zbuciumul mai greu..

Camelia Cristea

Camelia Cristea

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Seara în Vamă

seara în Vamă
greierii mi se plâng
când apusul își depune cenușa
în nisipuri
norii trec neconsolați
spălați prin apa asta sărată
marea asudă
ca o piatră surdă
obosită de atâta timp nesfârșit
fără orizonturi
plină de cicatrici mișcătoare
răsărituri
ce au rău de mare
pescăruși ce fac rotocoale
deasupra poeților nerăbdători
valuri ce se despletesc
de pe trupurile noastre de cărămidă
gândurile mi se dilată înspre soare
și dispar
tăcerile noastre vorbesc
trezesc cu mâinile cuprinse
între brațele tale
soarele sapă în nisip
trupul tău fierbinte
marea îți curge pe umeri plete
simt că ești atât de emoționată
inima ta scoică
mărturisește perfect viața
pe această plajă
între două ceruri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pescuit

"Sunt doi"
- zise nisipul
"Cară năvodul
Năvodul are două perechi de picioare
acelea sunt picioarele lor"
- șoptește apa
"Ei aruncă năvodul"
- spun stelele
ca și cum ar vorbi între ele.
Peștii nu spun nimic
Bărcile ca niște câini inteligenți
se poarte în liniște.

poezie clasică de din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Robert Frost

Barca plină cu flori

Sub mâna singurului bărbier din sat
Pescarul schimbă-o-închipuire c-o altă-închipuire,
Iar în unghiul în care casa și hambarul își dau cu marea întâlnire
Și-a-întocmit port barca lui de pescuit cu fundul lat.

Pe gazonul însorit, ea plutește cuminte și comod
Plină cu brazde mari de flori până sus la copastie –
Incărcată ca pe vremuri când se-întoarcea acasă cu caricul de cod

De la George's Bank unde vânturile biciuiau marea fumurie.

Dar eu, privind elizeenele inflorescențe sub cerul verii albastru și senin,
Știu că-și doresc un climat mai rece, departe de garduri și de casă,
Că barca și pescarul trebuie navigheze pe calea croită de destin
În căutarea Insulelor Fericirii pe marea vălurind nervoasă.

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Stopping by Woods on a Snowy Evening Hardcover" de Robert Frost este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.99- 42.99 lei.
Mihai Savin

"escu" de sub tei

astăzi năuc îmi vine s-o iau la izvoare
sau cumva sub bătrânul tei sfânt
întindă în mine parfumata înserare
știind că-n văgăuna golului voi fi și eu curând.

eu pradă mereu neîmpăcatului gând
voi mângâia eternul și nemurirea ta rece.
rapsodia volută de pe genunchiu-mi stâng
o voi îndemna-o acolo în lumea ta vece.

mi-aș pune o coroană de verdeață
tale înalturi încercând să mă înalț,
dă-o în mă-sa, ea de nestăpânită viață...
întruna trufașă, ea de trupuri neoprit valț.

în petală de alcool voi destrăma idee
și mă voi înclina spre o absență îndată,
de tulburarea-mi pe vârfuri trece alee
cu cuvintele durute în păreri de vată.

o, și va fi o zi în mulțumiri atât de clară
că oi putea cu micu-mi ochi o cuprinde
și nimic acum absolut nu mai înfioară,
de când universu-ți în spațiul meu surâde.

va fi o zi sfărâmată în dinți de singurătate
știu, că te au omorât în secret ei mișeii...
risipindu-ți oastea de stele de deasupra,
când sub aripi de îngeri îți veseleau teii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Poveste

ieri am urcat către nicăieri
căutam treptele cunoașterii
am cules o floare din grădina cerului
când te dezbrăcai de înțelesuri
marea s-a scurs în mâinile tale
pescăruși albi pe umeri, a chemare
eram goi de păcate pe țărmul iubirii
din alge și scoici
construiam o casă, aici lângă mare
nisipul ardea sub gândurile noastre
îmi era atât de dor, de dorul tău
când te scăldai în apele sufletului
am întins gândurile către tine
te-am strâns apoi într-o privire
în palme purtam trupul
îți acoperisem sânii cu flori de liliac
pe buze crini, pe trup trandafiri
te purtam peste ape
la al meu meleag
într-o poveste ce curgea spre infinitul iubirii

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantina Gina Dumitrescu

Mare, Nisip

Mare, Nisip, Mare
toate legate prin fulgul auriu
al vieții!
Nisipul legat de mare
prin firul nevăzut al algei
Marea legată de Nisip
prin șnurul de aur al iubirii
pentru Ninfă,
Soarele legat de Nisip
prin firul puterii energiilor
Soarele legat de Mare
prin firul puterii vieții,
toate legate de-un fir invizibil
ce plutește-n pântecul Universului!
totul se repetă oriunde în lume
totul este legat de apă și Soare, de viață.
omul alege Marea, Apa, Soarele
sau alege moartea, sau a ales moartea?
unii așteaptă răsăritul
cu speranța vie a destinului!
curg apele, nisipurile și Soarele
peste noaptea tristă în infinit
și peste viața omului
Constructorul, Universurilor a modelat Terra
după dorința sa
Respect și prețuire Constructorului-Arhitect

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Omul nins

Focurile aprinse ardeau în jurul focului stins.
Păsările își măsurau aripile cu ruleta rusească.
Peșterile se lingeau cu gura ecoului prins.

Oamenii căutau se odihnească în oameni.

Pe râu plutea o gură printre strigături.
Fugeau copacii în frunze și apoi cădeau.
Mâinile scormoneau după alte mâini.

Focurile stinse fumegau în jurul omului nins...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zâmbetul tău

Când îmi zâmbești, îți zâmbește farmecul,
verdele ființei tale,
îți cântă ochii prin nălucirile colorate
ale mirosului de toamnă, aleie de suflet.
Frumos îți este zâmbetul femeie de durere,
raza de culori foșnește în petece tăcute,
cu vise mustind din aroma ta.
Curge aerul ca o mătase sub privirea-ți
cu murmur de rai în pajistea suferindă a frunzelor.
Zâmbetul tău e izvor de fericire suavă,
fragilă, dar măreață în vârful clipelor.
În soarele ființei îți este alinarea
și suspinul ramurilor vieții,
în care ziua și noaptea, luna și soarele,
anotimpurile și timpurile cresc
pe plaiurile universului.
Toate trăiesc în zâmbetul tău,
și eu asemenea lor!

poezie de (10 septembrie 2020)
Adăugat de Aurel PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mike Farkas

Bătrânul și... "marea"

Monica-i cere-n permanență,
Dar totul e reminiscență,
Că n-o mai are ca granitul,
Dar l-a salvat... columbeanitul.

epigramă de (24 iulie 2008)
Adăugat de Mike FarkasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Dragoste

pentru tine, Gheorghe

e tare frumos zâmbetul tău
mi-ar plăcea să stau întotdeauna
în colțul buzei tale

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Călător la drumul mare

Cheamă- sub lumina lunii,
Așteaptă- sub lumina lunii;
Voi veni la tine sub lumina lunii
Chiar dacă iadul îmi va ține calea.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Pe văile cerului

Noaptea alunecă pe văile cerului,
se spele în apele stelelor,
izvoarele o așteaptă la răscruci,
vor să aducă munții pe umeri.

Lumina se lovește de piscuri,
zăpezile o absorb dar nu se topesc,
ieri am cuprins pe retină întregul
totul se prinde într-o horă
jucată după cântecul păsărilor,
nu recunosc și îmi caut drumul
de trecere prin umbre
pe care le destram.

Când o ajung la templu
soarele va răsări
și oamenii vor prinde aripi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să ai marea...

Să ai marea la picioare,
Să calci valul liniștit
Și vrăjit, pe țărmul zilei
Să privești spre răsărit.

Să ai marea la picioare,
Într-o vară de poveste,
Bucuria marea-a mării
Doar în sufletul tău este!

Să ai marea zbuciumată,
Valul te biciue
Și s-asculți, ca niciodată,
Dorul cum se tânguie!

Să ai marea la picioare,
Dragostea-n esența sa
Și tu însuți fii mare,
De iubire, undeva...

poezie de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Eugen Ilișiu

Chemarea ta

Plutesc pe Marea înspumată,
Pe-o plută ce abia se ține,
Precum iubirea-mi disperată,
Ce te visează doar pe tine...
M-agăț cu brațe vlăguite,
De ude bârne mișcătoare,
Visând la zilele-nsorite,
Când îți voi plânge la picioare,
Iar dinspre-ndepărtate maluri,
De-oi auzi a ta chemare,
Pe dată voi sări în valuri,
Și voi stăbate Marea Mare,
Iar dacă n-oi avea putere,
Să birui Marea nesfârșită,
Rămâne-va trudita-mi vrere,
Să-mi fi mirifică iubită...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Marea

Flori albastre acopar marea
Si ii dau a ei culoare.
Soarele, ce straluceste,
Se-oglindeste printre valuri.

Nisipul alb, ce scanteiaza,
Se saruta lung cu marea.
Pescarusi inoata-n valuri,
Par ca-si cauta cararea.

Norii trec incet pe apa,
Si se scalda-n unda lina.
Vantul pare ca se joaca
Si pe plaja, el suspina.

poezie de (februarie 2015)
Adăugat de Mihaela BaciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Oamenii din jurul tău sunt doar niște spectatori. Ei asistă la spectacolul vieții tale și nu are nicio importanță dacă le place sau nu cum îți trăiești viața. Ai tot dreptul faci alegeri după bunul plac, cât timp trăiești după principii morale sănătoase. Dar părerea oamenilor nu este importantă. Fiindcă nu ceilalți trăiesc în locul tău, nu ei își vor asuma responsabilitățile deciziilor tale și nu ei vor plăti pentru greșelile tale. Nu ei trăiesc în locul tău, așa cum, la sfârșit, nu ei vor muri în locul tău.

în Insomnii
Adăugat de Irina BinderSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Fluturi" de Irina Binder este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -55.00- 26.99 lei.

Șobolan pe navă

Cum ț'ar plăcea să fii șobolan în acea mohorâtă ocnă,
Făr'-un locșor numai al tău de care îți spânzuri fesul?
Cu picioarele desculțe, umede și înghețate bocnă,
Pe-un cliper cu velele fâlfâind în vânt, în valuri cu bompresul?

Cum ț'ar plăcea să navighezi pe-o mare vânătă, unde-otrava
Apei saline te-năbușă, iar uraganul te izbește cu tâmplele de cer?
Unde-n omăt vrăjmaș corabia brăzdează troiene albe cu etrava,
Unde-ți înlemnește mâna pe cavila timonei înnegrite de-atât ger?

Cum ț'ar plăcea ca, după luni de zile,-ajuns la țărm, vezi cum
În taverne oamenii se feresc de tine, ținându-se cât mai departe:
"Pericol, marinari, feriți-vă, nu le stați prin preajmă nicidecum!"
Cum ț'ar plăcea s-auzi cântecele lor marinărești, triste de moarte,

Undeva pe marea translucid-febrilă, tropicală,
Cu coasa de argint a lunii secerând lanuri pe cerul înstelat,
C-un camarad alături ciupind lăuta-n noaptea de cerneală,
Alinând în sufletele-nsingurate un dor de ne-alinat?

Cum ț'ar plăcea să-ți vezi cochipierul, căzut în valuri, înecat,
În tip ce nava zburdă cu vânt din pupa către Extremul Orient?
S-auzi, "Salvați-! Ajutor, Doamne!", știind că nu poate fi salvat?
Cum ț'ar plăcea s-auzi "Om la apă!",-n acel cumplit eveniment?!

Mi-accept soarta! Voi fi șobolan la bordul unui velier, pe mare!
Iată, înalț velele și-mi iau adio de la cei dragi, fluturând bereta!
La bord! Niciun marinar nu știe când îi va veni și lui ora-aceea mare,
Acolo unde-n vântul nopții poate moartea-și ascute-acum rașcheta.

A mea fie marea! Din inimă-i mulțumesc lui Dumnezeu
Pentru fiecare val care se-nalță și se sparge înspumând teuga,
Fericit că respir șiam două mâini care trudesc din greu;
Voi fi, în numele Domnului, omul mării! Ăsta mi-i crezul și asta ruga!

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook