Ea
Te-aș fi răsturnat cu o privire, draga mea,
de-aș fi avut vederea de-a vedea,
te-aș fi ridicat în aerul cu nori
de-aș fi avut eu aripi de la sicomori!
Ah, iubito, tu, de draga mea,
în secundă te-aș și îngheța,
dar mi-e timpul meu departe foarte
fugărind pe alte roate
o imagine de moarte
când mi-e unul către șapte.
De-aș putea să te năzar
viața mea n-ar fi-n zadar.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Alicya
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre secunde
- poezii despre nori
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre imagine
- poezii despre gheață
- poezii despre aripi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
De-aș putea...
De-aș putea cuprinde zarea cu o singură privire,
Nu te-aș mai avea în minte ca o simplă amintire,
Ți-aș vedea frumosul chip în oglinda cerului
Și mi-aș pune stăvilar împotriva dorului...!
De-aș putea schimba destinul aș da timpul înapoi
Și-aș fugi în rai cu tine să rămânem amândoi
Pe gurița ta ca fraga ți-as da dulce sărutat,
Printre flori și printre iarbă te-aș iubi neîncetat
De-aș putea să fiu eu floarea ce-o culegi în zori de zi
Cu mireasma mea te-aș face și mai mult a mă iubi
M-ai păstra în foi de carte ca pe-o frunză-ntr-un ierbar
Și din când în când ți-aș cere un sărut, unul măcar
De-aș putea să fiu o apă cu-al meu val să mă-nfășor
Să-mi pot șterge lăcrimioara din lumina ochilor
Ți-aș vedea chipul aievea în apa izvorului
Și n-aș mai fi trist într-una din pricina dorului!
De-aș putea să fiu eu timpul care trece mult prea greu
Când tu nu ești lângă mine să te strâng la pieptul meu
M-aș opri în loc o clipă rătăcind pe-al vieții drum
Iar pe tine te-aș preface în clepsidra mea cu fum!
De-aș putea să-ți mângâi pleoapa cu-n sărut în zori de zi
Să-ți fiu dulce dezlegare, tu iubita mea să-mi fii
Aș striga în gura mare să audă o lume-ntreagă
Cât de mult țin eu la tine și cât imi ești tu de dragă!
poezie de Gabi Costin (13 aprilie 2014)
Adăugat de Gabi Costin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sărut, poezii despre lumină, poezii despre gură, poezii despre flori, poezii despre apă sau poezii despre tristețe
De-aș mai fi tânăr o dată...
De-aș mai fi tânăr o dată,
Că și vântul aș zbura.
Către tine draga fată,
De iubit nu m-aș lăsa.
Aș întoarce roata morii
Anii toți... i-aș măcina.
Și când se întorc cocorii,
Te-aș aduce-n casa mea.
Aș fură sarutu- ți dulce...
Pe ascuns, că nu-i deajuns.
Anii îi pierd la răscruce,
Unde oare mi s-au dus?
Aș da norii la o parte,
Să văd ce e sus pe cer,
Anii mei îi vreau... și dreptate,
Înainte ca să pier.
De-aș mai fi tânăr o dată...
Doar pe tine te-aș iubi.
Inima ți-aș da-o toată,
Fie noapte fie zi.
Știu că asta nu se poate,
Că anii nu se întorc.
Dar as vrea ca doamna moarte,
Pe un deget să o joc.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre tinerețe, poezii despre noapte sau poezii despre jocuri
De-aș putea
De-aș putea să te rup din cer,
De-ai putea să fii tu, steaua mea?
Să te-așez într-un galben eter,
Să te pot privi, să te pot umbla.
De-aș putea să te cânt mereu
Într-o rapsodie fără de sfârșit,
De-ai putea din tu, să fii numai eu
Și să nu mai pleci, să devii zenit.
De-ai putea să-mi fii nopțile târzii,
Fără să adorm, să te pot visa?
Făr' să mă trezesc, să te pot privii,
Cât te-aș mai iubi, cât te-aș mai avea?!
poezie de Mihail Coandă (18 noiembrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre stele, poezii despre somn, poezii despre sfârșit, poezii despre galben sau poezii despre devenire
De-aș fi artist
De-aș fi artist
Eu ți-aș descri
A tale mândre gesturi -
Din al meu dor
Ar mai pieri
Când te-aș ceti
In versuri....
Ca pictor
Eu te-aș picta -
mi-ai fi icoană-n viață;
din al meu dor
aș mai uita
când te-aș privi
în față...
ca muzicant
eu ti-aț șopti
cu flaut
sau cu struna
din al meu dor
s-ar povesti
de tine-ntotdeauna.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pictură, poezii despre arte plastice, poezii despre versuri, poezii despre poezie, poezii despre mândrie, poezii despre dor sau poezii despre artă
De nu te-aș ști
De nu te-aș ști nebună,
Nebuna mea pe veci
Mi te-aș ciopli din humă
Din minți să mă petreci.
De nu te-aș ști vâltoare,
Vâltoarea mea de dor
Te-aș zămisli din mare
Din vis să te scobor.
De nu te-aș ști
Mi te-aș ciopli
Te-aș zămisli
Și-atunci te-aș ști...
poezie de Eugen Lovin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună
De-aș fi
De-aș fi o lacrimă-n amurg
În ochii tăi aș înnopta
Iar dimineața să mă scurg
Scăldată de privirea ta
De-aș fi un zîmbet răsărit
În colțul gurii tale dulci
Te-aș săruta la infinit
Pân' ți-aș lăsa urme adânci
Un rid pe fruntea ta de-aș fi
M-aș preschimba în bucurie
O viață-ntreagă m-aș jertfi
Pe-al tău altar de furie
O șoaptă dac-ar fi să fiu
Din vorba-ți uneori domoală
M-aș revărsa așa cum știu
Încetișor la tine-n poală
De-ar fi să fiu un simplu gând
Rătăcitor la tine-n minte
Te-aș zăpăcii din când în când
C-o dragoste fierbinte
Și pe o filă de poveste
Ne-am regasi în Univers
De-ar fi să fiu în viața ta un ESTE
Și nu un FAPT DIVERS...
poezie de Florentina Danu
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre jertfă, poezii despre infinit sau poezii despre gânduri
Mi-i dor de tine
Mi-i dor de tine, draga mea,
Și lumea-mi pare atât de mică,
Fără iubirea și mângâierea ta,
De tot îmi este frică.
Mi-i dor de tine, draga mea,
Și viața-mi pare ca o clipă,
De-aș putea zbura
Pe-a vântului aripă.
Să vin în miez de noapte
Ori în zori de zi,
Să-ți spun cu dulce șoapte
Că fără tine nu pot trăi.
Mi-i dor de tine, draga mea,
Și inima mă doare,
Ce mult aș vrea să fii a mea
O! tu raza mea de soare.
Dar totul e în zadar
Și mie îmi pare atât de rău
Căci tu nu ești lângă mine
Și lângă tine nu sunt eu!
poezie de Vladimir Potlog (6 octombrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre miezul nopții, poezii despre inimă sau poezii despre frică
Soaței
Insistent eu te-aș ruga,
Scumpă soață, draga mea!
Mai puțin de-ai cuvânta
Eu mai mult te-aș asculta.
epigramă de Grigore Drăgan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre soție
Și de o fi să-mi pierd albastrul
De-aș mai putea să te desprind, din alte brațe de liane,
Cu brațul drept să te cuprind, cu stângul să-ți ating piane,
Te-aș recompune-n do major, preludiu, vals chopinian,
Ca în nocturna mea de dor, să te adorm venusian.
Ca o lunatică bacantă, te-aș îmbăta definitiv
Și te-aș iubi ca o amantă, sălbatic și imperativ.
Pe glezna mea să te supun, ca pe un sclav servil și blând,
Când din dorință te adun, să muști din trupul meu flămând.
Și de o fi să-mi pierd albastru', în sângele zvâcnind extrem,
Vei fi cel mai dorit dezastru, de-așa năpastă nu mă tem.
Să geamă cerul ca-n potop, eu te primesc în tot ce sunt,
Să nu te-atingă niciun strop, eu n-am să uit vreun amănunt.
Și de va fi să nu-ți ajungă cât te iubesc și te alint,
Tu, să m-alungi cu mâna stângă și eu cu dreapta să te mint.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre albastru, poezii despre vals, poezii despre sânge, poezii despre superlative, poezii despre sclavie sau poezii despre pian
Și de o fi să-mi pierd albastrul
De-aș mai putea să te desprind, din alte brațe de liane,
Cu brațul drept să te cuprind, cu stângul să-ți ating piane,
Te-aș recompune-n do major, preludiu, vals chopinian,
Ca în nocturna mea de dor, să te adorm venusian.
Ca o lunatică bacantă, te-aș îmbăta definitiv
Și te-aș iubi ca o amantă, sălbatic și imperativ.
Pe glezna mea să te supun, ca pe un sclav servil și blând,
Când din dorință te adun, să muști din trupul meu flămând.
Și de o fi să-mi pierd albastru', în sângele zvâcnind extrem,
Vei fi cel mai dorit dezastru, de-așa năpastă nu mă tem.
Să geamă cerul ca-n potop, eu te primesc în tot ce sunt,
Să nu te-atingă niciun strop, eu n-am să uit vreun amănunt.
Și de va fi să nu-ți ajungă cât te iubesc și te alint,
Tu, să m-alungi cu mâna stângă și eu cu dreapta să te mint.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dac-aș fi
De-aș fi soare ți-aș atinge sufletul cu-a mea săgeată,
Alta ți-aș topi pe gene sau ți-aș împleti-o-n pleată,
De-aș fi luna de pe cer, te-aș pupa noaptea cu raza
Și-n deșertu-ntins și aspru ți-aș fi-n însetare oaza
De verdeață, de răcoare, de popas și alinare
Și ți-aș săruta, smerită, urmele de la picioare.
De-aș fi cer ți-aș plânge-n pleoape ploile de neputință
Și ți-aș inunda cu lacrimi fiecare por din ființă.
Dar sunt mică, nu sunt cer, nu sunt lună și nici soare,
Sunt doar umbră, sunt doar suflet, sunt doar viață trecătoare.
Sunt surâs, sunt plâns, sunt gândul, sunt pământ, și lut, și tină
Sunt mirarea mea că ești, zborul meu către lumină.
De-aș fi stea pe bolta lumii te-aș chema prin galaxie
Să-mi urmezi, să-mi fii aproape, să mă-mbeți în reverie.
Și de-aș fi un curcubeu între două văi cu ape
Scoate-aș una din culori să ți-o fac rimel pe pleoape.
Dac-ar fi să fiu din toate sau un strop din infinit...
Dar sunt doar aceea care știu atât, că te-am găsit.
Iar scăparea ta n-o văd, nici de-s vie, nici de-s moartă
Că te-am întâlnit pe tine și... regret, n-ai altă soartă.
Ia ghiciți cui o dedic, pentru tine, pentru altul?
Pentru lumea asta mare...? Știe Dumnezeu, înaltul...
poezie de Eugenia Mihu (3 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre văi, poezii despre smerenie, poezii despre reverie sau poezii despre religie
Lună
toamna asta luna s-a suit în zare
și stă acolo ca o ciutură, ca o căldare,
de-o prind să verse aurul din ea,
domnul, posac, îmi taie mâna mea.
mă plimb pe iazul alb de platină
și luna-n capul meu se clatină,
eu vreau să-i caut tainic meșteșug,
dar luna stă bătută-ntr-un belciug.
încet-încet se urcă-n cer șireata,
degeaba încerc ca să dau jos găleata,
mă sui semeț ca prostul pe o glugă
și cad de-a berbeleacul, buturugă.
ca să te prind, of, lună de-aș putea
te-aș face, zău, pe veci iubita mea
și te-aș plimba-n trăsuri de catifele,
uitănd pe veci ibovnicele mele.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (30 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ioenscu-bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre prostie, poezii despre plimbare, poezii despre mâini, poezii despre aur, poezii despre amantă sau poezii despre alb
Poate... nu te-aș fi pierdut...
Ce frumoasă ești, iubito!
Of, Doamne, de-aș fi văzut,
Toate astea, mult dorito,
Până să te fi pierdut...
Ce senină ți-e privirea,
De când eu, un derbedeu,
Nu-ți mai rănește iubirea,
Văzându-te un trofeu.
Și ce zâmbet ai, femeie,
Tot haosul lumii-l frângi,
Of..., de-aș fi avut idee,
Nu te-aș fi făcut să plângi.
Cât regret! Dar n-are rost...
Anii nu-i mai pot întoarce,
Să-ți zic: "Nu iubi un prost!
Că de lacrimi te va stoarce."
Și te-aș ține-n brațe, tare,
Înger, cu pleoape căprui,
Însă, eu sunt ăla care,
Te vede-n brațele lui...
Ieri, avut-am și eu șansă,
Să rămân în dreapta ta,
Dar, parcă, eram în transă,
Prea orb să te pot păstra.
Te-ai luptat cu îndârjire,
Să-mi dai vălul de pe chip,
Și-ai iertat, of, în neștire,
Geșelile "ăstui tip"...
M-așteptai, mereu, voioasă,
Și nu-mi reproșai nimic,
Eu? Veneam din altă casă,
Un mârlan! Un nemernic!
Și când ți-ai făcut bagajul,
Sătulă, să "te jertfești",
Ți-am zis sec: "Ai tu curajul,
Fără mine să trăiești?"
În loc să îmi cer iertare...
În loc să plec capul, mut,
Te-am lăsat, cu nepăsare,
Să pleci spre necunoscut.
Ce frumoasă ești, iubito!
Of, Doamne, de-aș fi văzut
Toate-acestea, mult dorito,
Poate... nu te-aș fi pierdut.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre trecut sau poezii despre plâns
Prin infernul tău pustiu
toamnă, mă plimb ca o umbră
prin infernul tău pustiu,
te-aș omorî, toamna mea sumbră,
și te-aș băga într-un sicriu.
eu ți-aș cânta psalmii de ducă
în parcul plin de scânteieri,
ca șapte popi să te conducă
spre un final de nicăieri.
te-aș invita într-un pustiu
sub palidul argint de lună,
o criptă-adâncă și-un sicriu
și-urarea mea de moarte bună.
tot vii mereu la ușa mea
când seara greierii îmi cântă
și îmi șoptești romanța ta
de-mi tulburi liniștea mea sfântă.
când gândul meu pribeag adoarme
în mistica nemărginire,
mi-aș face rost de vreo trei arme
și te-aș ucide... din iubire...
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (5 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre seară
Prin infernul tău pustiu
toamnă, mă plimb ca o umbră
prin infernul tău pustiu,
te-aș omorî, toamna mea sumbră,
și te-aș băga într-un sicriu.
eu ți-aș cânta psalmii de ducă
în parcul plin de scânteieri,
ca șapte popi să te conducă
spre un final de nicăieri.
te-aș invita într-un pustiu
sub palidul argint de lună,
o criptă-adâncă și-un sicriu
și-urarea mea de moarte bună.
tot vii mereu la ușa mea
când seara greierii îmi cântă
și îmi șoptești romanța ta
de-mi tulburi liniștea mea sfântă.
când gândul meu pribeag adoarme
în mistica nemărginire,
mi-aș face rost de vreo trei arme
și te-aș ucide... din iubire...
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (5 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comoara mea
Ce ți-aș face de te-aș prinde,
De te-aș prinde, te voi vinde
Dar tot eu te-aș cumpăra,
Să fii tu comoara mea!
Iubită-mi vei fi ani de zile,
Vom merge la Rio și în Chile,
Departe de lumea asta rea,
Să fii tu comoara mea!
Noi mereu dragoste am face,
La cât am stat eu pe ace,
Și-am râvnit la tine, stea,
Să fii tu comoara mea!
poezie de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile sau poezii despre comori
Reverie de noiembrie
Te uiți la toamna umedă și rece
prin aburii-n vârtejuri tulburi,
pierdut în gânduri...
și ceasul bate doisprezece.
Tu,
copil încruntat ce vrea să depășească timpul,
sau tu, cel prea demult copil,
spirit neliniștit,
când toamna-i pe sfârșit.
Te-aș ascunde între palmele mele
și n-ai mai auzi vântul,
ți-aș respira fricile,
încălzindu-mi răsuflarea pierdută,
ș-apoi m-aș ghemui,
în locul meu, de-aș ști unde ar fi...
Și, de-aș putea,
aș opri timpul,
privindu-te,
neștiută!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre depășire sau poezii despre copilărie
Dacă
De-aș fi avut înțelepciunea
izvorului ce sapă-n stâncă,
de-aș fi știut să strălucesc
printre pietriș în valea-adâncă,
De-aș fi știut, cum știe apa
să fiu oglindă pentru stele,
de-aș fi putut să am răbdare
să-mi treier visurile mele,
De-aș fi săpat în stânca dură
cum sapă un izvor supțire,
aș fi putut să trec mai lesne
și peste-o zi făr'de iubire.
poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci sau poezii despre înțelepciune
Nodul gordian
Într-un loc, într-un fel, într-un an,
te-ai legat cu un nod gordian
de locașul din inima mea
unde-n veci, de-aș putea, te-aș păstra
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-aș preface, de-aș putea
De-aș putea ca dorul aprig să-ți alin, în prag de seară,
M-aș preface, deodată, într-un sunet de chitară,
Ca, prin strunele-i vrăjite să mă simți în somn vibrând
Când, cu brațele-adormite mă strângi tare-n al tău gând.
De-aș putea să-ți vindec dorul, m-aș preface într-un nor
Ce ți-ar mângâia obrazul cu un strop răcoritor...
M-aș preface, poate-n floare răsărită-al tău drum,
Ca, prin gingașe petale, să percepi al meu parfum.
De-aș putea să-ți alung dorul, m-aș preface-n curcubeu,
Și te-aș invita frenetic să plecăm spre Elizeu.
Apoi, lepădați de patimi, de păcate izbăviți,
Să ne cerem cu fervoare dreptul de-a fi fericiți.
De-aș putea să-ți alin dorul, m-aș preface-n poezie
Scrisă-n stihuri infinite, cu superbă frenezie...
Sau, cu magica-mi putere, m-aș preface într-un cânt,
Prin sublime incantații, de-al meu dor să te descânt.
Dar, din tot ce-aș vrea să fiu, sunt un pic, sunt o idee.
Căutându-ți alinarea, cu-al meu suflet de femeie,
Recunosc: n-am găsit leacul dorul să-ți tămăduiesc
Ba, mai tare-l voi aprinde dacă-ți spun că... Te iubesc!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet sau poezii despre mântuire