Trezeşte-te să poţi vedea raiul din lumina care te învăluie chiar acum...

citat din Sfântul Mitre
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina

Lumina pe care nu o poţi vedea
Să află ascunsă în inima ta
Lumina pe care nu o poţi vedea
Luminează-n taină calea ta.

Lumina pe care nu o poţi vedea
S-a născut odată cu tine.
Ea este în fiinţa ta,
Şi te călăuzeşte doar spre bine.

Lumina pe care nu o poţi vedea
E splendidă şi frumoasă ca o stea,
S-a ascuns după un nor
Şi aşteaptă să răsară luceafărul, sfetnic călător.

poezie de Vladimir Potlog (17 noiembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cercetează "eu"-l care se crede atât de "evoluat" încât Dumnezeu, Aici-ul, Aici-ului nu-l poate ajunge şi vei vedea că "altădată" nu există. Tu acum eşti aici sau altă dată?:) Ego-ul crede că "fiecare are un drum" pentru că el vrea să ajungă undeva. Deci nu poate vedea că Totul Din Întreg îl eşti chiar Aici, chiar Acum. Voi toţi sunteţi Sinele, încetaţi să vă mai luaţi închipuirea gândului şi sfântul botez al minţii cu aşteptarea şi devenirea va muri în voi pe vecie.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemele Apocalipsei

-I-

Trezeşte-te Mamă
trezeşte-te Ţară
copiii te cheamă
ieşi Mamă afară

Trezeşte-te Ţară
trezeşte-te Neam
ce vremi de ocară
prieteni nu am

Trezeşte-te Neam
copiii te cheamă
un dor vai mai am
trezeşte-te Mamă

Trezeşte-te Ţară
şobolanii se cară

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 februarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-te, române!

Deşteaptă-te, române, acum de ziua ta,
Şi schimbă imnul ţării, nu mai dormita.
Un imn nou pe care să-l cânţi cu mândrie,
Acest ''deşteaptă-te'' te-adoarme pe vecie!

Trezeşte-te române şi fă din imn o faimă,
Nu te mai stresa să cânţi acestă spaimă.
Fii mândru că pe aceste plaiuri locuieşti,
Gândeşte pozitiv, căci pui de dac tu eşti!

Ridică-te române din negura de vremi,
Şi trăieşte-ţi clipa în care acum sîntem.
Fă din prezent ceva bun pentru viitor,
Educă-ţi copiii, îngrijeşte-te de starea lor!

Dezgheaţă-te române, iubeşte până poţi,
Fă din iubire o artă, şi o hartă pentru toţi.
Fii bun cu tine însuţi, şi ai grijă de ţara ta,
Căci România de acum, nu-i patria altora!

poezie de Ovidiu Kerekes (1 decembrie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa este ca electricitatea. N-o poţi vedea, dar îi poţi vedea lumina strălucind.

citat din Antoni Zygmund
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-te şi răspunde-mi sau, dacă nu poţi acum începe prin a te gândi şi într-o zi, tot gândindu-te, o să poţi să-ţi răspunzi şi să-mi spui şi mie...

citat celebru din romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda (1980)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, din mirare...

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, din mirare,
din răsfăţul dragostei când eşti rănită,
cheamă cerul şi te dezleagă de visare
când liturghia fericirii ţi-e ispită.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, dă-ţi o şansă –
tu ţeşi urzeala firelor de rugăciune,
busuiocul bobotezei de sub perna ninsă
nu-l arde pe jarul clipei slăbiciune.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi dă viaţă,
Moartea-i negarea ideii de femeie.
Răscumpără din vârtejul greu de ceaţă
Menirea firii tale dumnezeie.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi păşeşte
mireasă peste pragul aievelor trăiri.
Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi zdrobeşte
albumul demodat cu-un ciob de amintiri.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corpul e doar o închisoare care te invită la moarte, trebuie să evadezi în viaţă din el păstrându-l ca viaţa nu ca mintea. Doar astfel poţi vedea că această limitare a formei nu eşti tu. Tu eşti Nenăscut, doar visezi că ai fost limitat la o formă, deşi tu rămâi în continuare infinit. Doar trezeşte-te din farsa asta!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai tu poţi vedea

atât de multe
poţi vedea
într-o picătură de sânge
o flacără de iubire se stinge
precum destinul în flutur

atât de multe
poţi vedea
într-un bob de rouă
lama unui fir de iarbă
tocmai îi desface inima-n două

atât de multe
poţi vedea
într-o gură de aer
uraganul din clopot a spart
timpanul vrăjit unui vaier

atât de multe
poţi vedea
într-o privire de orb
grape de patimi
înjugate la carnea luminii

atât de multe
poţi vedea
într-o picătură de sânge
poverile pădurii din cruce
dumnezeu plânge

un crin
definitiv
aripele îşi frânge

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragă Mitre (reclamă la Prodvinalco)

Singur doar, c-o sticlă de rachiu,
Ai stat prin crâşme aproape-un an
Şi fiindcă te simţeai pustiu
L-ai invitat şi pe Dorel Vişan.

epigramă de Vasile Iuşan din Am cap de neamţ, nu de chibrit! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când erai mic nu te întrebai ce e fericirea, nici nu o căutai. Era starea ta naturală, zona ta de confort. Erai fericit fără absolut niciun motiv, pur şi simplu erai. Dar ai crescut, ai fost învăţat că trebuie să-ţi dobândeşti fericirea şi astfel ai acoperit-o cu aceste gânduri, creând o iluzie care te face să crezi că nu eşti fericit deja. Bună dimineaţa, trezeşte-te din vis, trezeşte-te din iluzie! Nu ai nimic de dobândit, deja eşti tot ceea ce ţi-ai putea dori să fii, chiar Acum!

citat din Cezar-Ştefan Jinga
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoaşte chiar Acum această neclintită pace în care totul a început şi totul se termină. Iar acest "tot" e doar visul din care te poţi trezi chiar Acum.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazelul care avertizează

Tu chiar nu vrei, străine ce azi mă stăpâneşti,
Spre timpul meu cel vechi, de aur, să priveşti?

Tu chiar nu vrei, străine, să înţelegi că eu
Am rădăcini adânci în veacuri vitejeşti?

Tu chiar crezi că din timpul în care am crescut,
Poţi smulge rădăcini ce-mi dau puteri cereşti?

Trezeşte-te, străine, cât încă mai sunt blând,
Să n-ajungi tu în noaptea pe care mi-o doreşti

Şi neamul tău, cu tine, în hău să se afunde,
Când fi-vor, lângă mine, puteri dumnezeieşti!

poezie de Pavel Lică din Gazelurile mele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut lumina...

Caut lumina divină,
Sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată, făptura omenească,
Şi ca văzduhul, suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată,
Să-mi răsfăţ inima flămândă,
Ca noaptea, de stele înfometată,
Şi ca viaţa, de iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc şi frumuseţea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost să trăiesc.

Dar, unde-i lumina divină?
La câţi ani, lumină?
Şi iubirea visată...
La ce distanţă-i de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Căci, încă mai rezistă şi are vise.

Şi, ce este lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toţii până la moarte,
Decât, Sfânta înţelepciune,
Sau pacea şi armonia oamenilor,
În lume şi-n toate.

poezie de Valeria Mahok (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut lumina...

Caut lumina divină, sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată făptura omenească
Sau ca văzduhul suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată să-mi răsfăţ inima,
Ca noaptea instelată
În viaţa mea sau peste iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc şi frumuseţea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost să trăiesc.

Dar unde-i lumina divină?
La câţi ani lumină?
Şi iubirea visată...
La ce distanţă de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Că încă mai există şi are vise.

Şi, ce sunt lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toţii până la moarte,
Decât sfânta înţelepciune,
Sau pacea şi armonia oamenilor
În lume şi în toate.

poezie de Valeria Mahok (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

TREZEŞTE-TE OMULE DIN GREAUA TA BEŢIE
Trezeşte-te Omule din greaua ta beţie
În care te afunzi cu propria-ţi inerţie
Şi aripi largi să-ţi crească în zborul spre menire,
Că tot ce e creat pe lume se datorează ţie.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul II (Lumina te învăluie)

Lumina te învăluie în flacăra ei caducă.
Bocitoare palidă şi distrată, stând în acea direcţie
contra vechilor elice ale amurgului
care se învârt în jurul tău.

Fără cuvinte, prietenul meu,
retras în singurătatea acestor ore ale morţii
şi cuprins de pulsaţiile focului,
urmaşul pur al zilei ruinate.

O creangă de fruct alunecă din soare pe veşmântul tău.
Grozavele rădăcini ale nopţii
se ridică, subit, din sufletul tău,
şi lucrurile care se ascund în tine se redescoperă
ca oamenii palizi şi melancolici,
naşterea-ţi recentă, să găsească hrana.

O, magnific şi roditor şi atrăgător sclav
al orbitei care se-nvârte şi trece în negru şi auriu:
răsari, fii călăuză şi stăpâneşte o creaţie
atât de roditoare în viaţă încât florile ei pier,
şi e plină de tristeţe.

poezie celebră de Pablo Neruda din Douăzeci de poeme de iubire şi un cântec de disperare, traducere de Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi toţi suntem Sinele care nu se schimbă, dar găzduieşte în el delirul minţii evolutive, doar rătăcirea gândului crede că e un drum de făcut pentru a ajunge undeva. Sinele e de o veşnicie Aici şi Acum. Chiar şi ideea ego-ului de superioritate sau inferioritate este văzută în EL. Chiar şi întunericul şi lumina sau dorinţa ego-ului de a-i învăţa spiritualitatea pe alţii pe care el, ego-ul nu poate vedea că sunt totul din întreg, ci îi crede ca şi el biete gânduri handicapate este văzută în Sinele tău. Înainte de a pretinde că poţi învăţa pe alţii dezvaţă-te pe tine de rătăcirea în dualitatea lumină-întuneric. Ego-ului îi e frică de întuneric pentru că el crede că în lumină poate vedea formele, el nici măcar habar nu are că adevărata ta identitate este veşnic nenăscută. Jnaninul însă este dincolo de nevoia de lumină şi întuneric, veşnic nenăscut. Identitatea lui nu e o persoană care aidoma unui copil de 5 ani doarme şi caută lumina pentru că "Dumnezeul" lui gândul l-a învăţat frica de întuneric. De ce îi e frică ego-ului de întuneric? Pentru că atât forma lui cât şi alte forme iluzorii se dizolvă în el. Întunericul nopţii şi al morţii îl înfricoşează pentru că el, ego-ul pretinde "evoluţia" cu lumină, pe un drum care nu există, pentru că nu e nicăieri de ajuns.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste oferită

"Mânca-te-ar raiul", raiul vis
Permisiv, moral ucis,
Uliul rău de zbor decis
N-are porumbei de prins.

Porumbiţa porumbeşte
Raiul, raiul româneşte,
Îl râvnesc când te doreşte,
Îl iubesc când te iubeşte.

"Mânca-te-ar raiul" cel rai,
Frunza fericind un plai
Pe care cântă din nai
Dragostea ce-o ai, s-o dai!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eric: Ei bine, vântul este real, însă nu îl poţi vedea. Poţi să vezi doar frunzele mişcându-se în copaci. Durerea este reală, însă nu o poţi vedea. Poţi să vezi doar lacrimile. Fericirea este reală, dar nu o poţi vedea. Poţi să vezi doar zâmbetul de pe faţa oamenilor.

replică din filmul serial Al şaptelea cer
Adăugat de Niţă Ioana, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!