În memoria lui Noica

În liniştea pădurii în care te odihneşti
Ne inspiri prin cugetările tale.
Ne-ai lăsat moştenire cultura ta.
Să învăţe şi generaţiile viitoare
Cele cunoscute de tine.
Promitem că ne vom depăşi unii pe alţii
Şi vom da mai departe din cuvintele tale.
Au trecut 30 de ani de când ne-ai părăsit.
Spiritul tău ne însoţeşte cu modestie.
Iubitorii tăi te preacinstesc
Din inima muntelui
Zăpada albă, pură asemenea sufletului tău
Se aseaza pe mormânt.
Mereu vei rămâne în inima noastră,
Mentor spiritual al sufletelor noastre.

poezie de Teodora Diaconu
Adăugat de Teodora Diaconu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-ai convins...

Ne-ai convins că în păcat
E totală degradare
De aceea Te-am urmat
Cu elan şi consacrare.

Ne-ai vorbit cu grai duios
Să-nţelegem bine starea
De-a trăi cu mult folos
Să primim încununarea.

Te-am crezut de la-nceput
Când ne-ai arătat cărarea
Teama-n noi a dispărut
Când ne-ai dat încredinţarea.

Siguri că suntem salvaţi
Prin lucrarea jerfei sfinte
Nu suntem îngrijoraţi
Când bat vânturi prin incinte.

Acceptăm, iubit Isus
Darul Tău şi-a Ta rostire
Ţara Ta e făr-apus
Şi ne-o dai ca moştenire.

Ne-ai convins şi ne convingi
C-ai venit nu din genune
Ci de Sus ca să învingi
Ce-i cuprins de uscăciune.

Viaţa noastră nu e vis
Ci-i conecţie cu Cerul
Îţi mulţumim că ne-ai trimis
Răspuns, să-nlăturăm misterul.

poezie de George Cornici (8 mai 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În loc de "La mulţi ani!", doar o rugăciune îţi putem rosti, Octavian... Fie lumina de partea ta! (Trei ani de când cerul îţi este "casă"...)

Te-ai scurs printre zăpezi de vis
şi ne-ai lăsat cu lacrima pe faţă...
Credeam în zilele cu tine, cu noi,
în ochii tăi prea plini de viaţă!

La masă, e o farfurie în plus
şi poate un înger ne vei trimite
să stea cu noi, vorbind de tine-
icoană a amintirii în cele sfinte.

Ne doare şi ne arde dorul,
iar copacii când ne ies în cale,
ne dau bineţe, apoi ne întrebăm:
va mai creşte iarba palmei tale?

Cămaşa albă pe care-i îmbrăcat-o
e de acum un roi de fluturi,
un colţ de cer ce te-a înfăşat,
ridicându-te din grele luturi.

Ştim că prin rostiri de rugăciuni
ne vom face sufletele scară
şi Dumnezeu, în fiecare iarnă,
ni te va trimite ca pe o primăvară.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai cui suntem?

Suntem ai Tăi; ne preţuieşti
Simţim că eşti cu noi pe cale
Trimiţi, mereu, lumini cereşti
Şi melodii instrumentale.

Suntem ai Tăi; ne-ai scos din vid,
Ne-ai îmbrăcat cu fericire
Ne-ai dat un fundament solid
Pe care scrie:"MOŞTENIRE".

Suntem ai Tăi; nu vrem stăpâni
Învinşi de patimile firii
‘Nălţăm, convinşi, ambele mâini
Spre-altarul drag al răsplătirii.

Suntem proprietatea Ta
Să ne răpească nu-s în stare
Acei ce nu-Ţi pot slavă da
Şi n-au crezut în vindecare.

"Suntem ai Tăi... suntem ai Tăi"
Aşa cântăm, aşa vom zice
Nu vrem tumultul altor căi,
Vrem Legea Ta să se aplice.

Suntem ai Tăi; plătit-ai preţ
Cum nimeni n-a plătit vreodată
Ca în dogoare şi-n îngheţ
Să ştim că vine o răsplată.

Că singuri nu vom fi nicicând
E rezultatul înfierii
Azi orice simţ şi orice gând
Ne-arată zorii Învierii.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (22 februarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina

Mă cuprinzi din priviri?
Mă dezgoleşti de umbrele tale
Mă strecori în sufletul tău deschis
Te caută privirea la marginea adierii sau apocalipsa
În liniştea serii mă vei adormi pe braţul pufos
Şi-mi vei zâmbi în fiecare dimineaţă.
Vei cunoaşte lumina
Şi poate că vei fi doar o lumină la cap de tunel
Sau un pasaj al miilor de licurici din flori ale sufletului
Hai să zâmbim cu dragostea noastră
Până vor zâmbi şi cei din jurul nostru
Aprinsă să ne fie lumina sufletului
Până vom parcurge drumul neprogramat
Şi vom alina sufletele singure.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce-i mai de preţ în lume

Tot ce-i mai de preţ în lume,
Eşti Tu, Doamne Dumnezeu,
Ne-ai creat şi ne-ai dat viaţă,
Preamărim Numele Tău.

Ne-nchinăm smeriţi doar Ţie,
Îţi slujim neîncetat,
Eşti a noastră bucurie,
Fie-Ţi Numele lăudat.

Tu, eşti Dumnezeul care,
Prin Isus ne-ai dăruit,
Viaţă veşnică, iertare,
Doamne, fii în veci slăvit.

Eşti puterea ce ne ţine,
Călăuză pe pământ,
Doamne, ne-ai făcut mult bine,
Mare eşti, puternic, sfânt.

Cu Tine avem biruinţă,
În această lume rea,
Doar cu Tine prin credinţă,
Vom putea înainta.
Amin

poezie de Ica Dragoi (7 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Noica...

Lumina stelară se filtrează printre brazi,
Uimitor de caldă, în Păltinişu-n care azi,
Iubitorii tăi, îţi preacinstesc mormântul.

Neantul nu te-a-nghiţit maestre filozof,
Oricât clevetitorii tăi, ar fi vrut aşa să fie..
Intrat şi-nchis în căbănuţa rece şi pustie,
Constantine, tu ne-ai explicat al vieţii of,
Aşternut cu migală şi durere pe hârtie...

Aşternut cu migală şi durere pe hârtie,
Constantine, tu ne-ai explicat al vieţii of,
Intrat şi-nchis în căbănuţa rece şi pustie...
Oricât clevetitorii tăi, ar fi vrut aşa să fie,
Neantul nu te-a-nghiţit maestre filozof...

Iubitorii tăi, îţi preacinstesc mormântul,
Uimitor de caldă, în Păltinişu-n care azi,
Lumina stelară se filtrează printre brazi.

acrostih de Ioan Friciu (12 aprilie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii binecuvântat, Isuse!

Fii binecuvântat, Isuse,
În veci fii binecuvântat
Căci ai lucrat în viaţa noastră
În chip atât de minunat.
Eram căzuţi în făr'delege
Mergeam din ce în ce mai jos
- Tu ne-ai scăpat şi-abia acuma
Vedem din ce adânc ne-ai scos.

Din văi de chin şi de tristeţe
Mereu în jurul Tău ne-aduni
Noi Te urmăm şi-abia acuma
Vedem pe ce-nălţimi ne sui.

Abia acum gustăm dulceaţa
Şi harul noii Tale vieţi
Când Tu ne porţi din slavă-n slavă
Atâtor mii de frumuseţi.

O, când ne-mpărtăşeşti în Tine
De-un har atât de minunat
Cântăm plângând de bucurie
- Isuse fii binecuvântat!

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tată Sfânt te onorez

Îţi aduc cinste — onoare Dumnezeule slăvit
Căci ne-ai dat aici viaţa — Chipul Tău ne-ai dăruit
Eu te laud şi îţi cânt în veci Doamne a Ta Fiinţă
Căci ne-ai dat lumina sfântă ne-ai dat har şi biruinţă
Mă închin o Doamne Ţie şi te laud te slăvesc
Veşnic închinare Tată — eu o iată-ţi dăruiesc
Doar prin Tine în picioare toţi stăm pe acest pământ
Tu eşti Tată Arhitectul — Proiectantul nostru Sfânt
Ne-nchinăm dar astăzi Ţie şi iată îţi mulţumim
De creaţia Ta amplă noi o Tată te slăvim
Tată drag şi scump din ceruri în veci fii glorificat
Căci Însuşi Chipul Tău Sfânt — omenirii Tu ne-ai dat
Glorie în veşnicie — Tată Sfânt te onorez
Căci de-a pururi şi-n vecie Doamne-n Tine mă încrez
Şi iată a mea fiinţă Doamne-ţi cântă şi acum
Că-n Hristos Isus Iubirea ne-ai tăiat o Tată drum

Ia-ne Tu dar mai aproape ca să fim ai Tăi copii
Să-ţi cântăm gloria sfântă Doamne chiar în veşnicii
Dumnezeule Prea Înalt eu te laud şi îţi cânt
Planul Tău şi-Nţelepciunea din al Tău veşnic Cuvânt
Prin care ne-ai dat viaţa şi în ochi ne-ai pus lumină
Părtăşia şi-nchinarea pentru veci Doamne să ţină
Slavă Ţie şi mărire Tată Sfânt şi Minunat
Căci prin Fiul Tău Isus viaţă veşnică ne-ai dat
Îmbrăcaţi în mulţumire Tată noi te lăudăm
Cinste slavă şi mărire ţi-aducem — te onorăm
Şi a noastră fiinţă Doamne pentru veci noi ţi o dăm
Ţie dar în veşnicie Sfinte Tată ne-nchinăm
Prin Isus Mântuitorul vrem să fim pururi ai Tăi
Pe veci smulşi şi-n veşnicie din lumea acelor răi
Slavă Ţie — slavă Ţie căci Tu Tată ne-ai iubit
Şi prin Fiul Tău Isus pentru veci ne-ai mântuit
10 sept. 2019 balcon Mănăştur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vom vesti îndurările Tale

Pretutindeni vom vesti îndurările Tale
Cum din mocirla păcatului ne-ai luat la Tine
Să vedem frumuseţi în milioane de petale,
Să cunoaştem împliniri şi fericiri depline.

Oriunde ne-am afla, cu convingere, vom spune
Cum ai descins din Slava splendorilor eterne
Să ne deschizi ochii spre lumea ce nu apune,
Să cunoaştem care-i liniştea păcii interne.

Vom proclama adevărurile Tale nemuritoare
Să ştie mulţi cine-n Univers stăpâneşte
Căci destul au servit din entităţi pieritoare,
Destul au fost argaţi la cel ce loveşte.

Mai nobilă misiune pe planetă nu există
Să fim mesagerii unui Dumnezeu milostiv,
Să declarăm cum starea noastră, odată, tristă
E-nveşmântată azi în straiul din mediul festiv.

‘Nălţând stindardul Scripturii oriunde, oricând
Generozitatea Ta, Stăpâne, va fi cunoscută
Şi-acei ce încă mai trec prin lume plângând
Schimba-vor traseul să meargă pe-a Cerului rută.

Vom vesti, plenar, despre harul de-a fi cu Mesia
C-a fost trimis să pună în noi dorul de Cer
Ştim că numai cu El putem sfârşi drumeţia,
Doar cu El putem descifra al vieţii mister.

Despre tot ce-ai făcut şi ce faci şi vei face
Vom spune, mereu, la cei ce merg spre pierzare
Să nu mai rămână legaţi în acea carapace,
Să iasă-n Lumina ce vine din veşnica zare.

Îndurările Tale, Părinte, ne-aduc bucurii
Ce nu se-ofilesc atunci când vine dogoarea
De-aceea, zilnic, ne vrei pilde vii, mărturii
Pe cale să nu Îţi uităm, niciodată, favoarea.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regrete eterne

Ne-ai părăsit şi-ai mers în altă lume
Mergând pe-o cale fără de întors
Mereu, noi plângem al tău nume.
Te-ai dus departe'n univers.
Ai coborât în lumea umbrelor cernite
Şi ai lăsat tristeţe, numai jale
Te-ai dus, o scumpa noastră
cea cuminte.
De ce n-ai mai cerut o amânare?

poezie clasică de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totem

De n-ai fi fost
n-ar mai fi rost,
pe-acest pământ
fără un cânt,
dar ai trecut
ca un tribut,
ai amprentat
un habitat,
cu glasul tău
ne-ai scos din hău
stând în balans
cu al tău dans
şi ne-ai prescris
cu love and peace!...
un bun concept,
fiind pe drept
ere întregi
rege-ntre regi!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (13 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tată drag din cer

Din cer Tată scump şi drag
Iat-un pumn azi de ţărână
Pe-al iubirii Tale prag
Vrea să fie fără vină

Doamne vreau şi eu să fiu
O valoare pentru Tine
Pentru Tine fă-mă-un fiu
Chiar în Slăvile-Ţi Divine

Tată scump din cerul sfânt
Iată eu îţi mulţumesc
Pentru Sfântul Tău Cuvânt
Pe care eu îl iubesc

Eu ţi-aduc acum mărire
Pentru planu-Ţi întocmit
Prin care a Ta zidire
Tată Tu ne-ai dăruit

Dumnezeule Prea Înalt
Îţi aduc acum onoare
Pentru toate ce ne-ai dat
Pentru veşnica-Ţi salvare

Viaţă Doamne Tu ne-ai dat
Mântuire tot la fel
Prin Mielul crucificat
Fiul Tău Emanuel

Tu eşti Tată mai "nainte
Chiar de orişice-nceput
Şi-ale vieţii vii cuvinte
Ni le-ai dat ca şi un scut

Al omului Creator
Arhitect Universal
Şi Tată al tuturor
Tu eşti al meu ideal

Vreau să fiu pe veci al Tău
Prin Isus Mântuitorul
Să-mi fii pururi Dumnezeu
Iar Hristos — Învăţătorul

Îţi aduc pe veci onoare
Şi te laud te slăvesc
Pentru veşnica-Ţi lucrare
Prin care şi eu trăiesc

Glorie Tată iubit
Pentru tot ce ai lucrat
Pentru Fiul Tău iubit
Prin care Tu ne-ai salvat
19 iulie 2019 mănăştur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-ai băgat pădurile în sicrie, străine

Cine-ar putea durerea frunzei s-aline
Când casa i-a fost secerată de topor?
Ne-ai secat sevele pământului, străine,
Ne-ai transformat pădurea în ogor.

Din ce în ce mai puţine triluri măiastre
Mai răsună în inima codrului îndurerat,
Ne-ai alungat cântăreţii spre zări albastre
Cu dulci amintiri sub aripi au plecat.

Străine, plânge amarnic sufletul în mine
Căci multele generaţiile ce vor urma
Vor zări trunchiuri ciuntite pe coline
De verdele lor crud nu se vor bucura.

Ne-ai băgat făr' de milă pădurile în sicrie
Făcute din lemnul propriilor lor copii
I-ai forţat să plătească crunta simbrie
Siluindu-le sufletele să bântuie pe câmpii.

poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste eternă...

Dragostea mea, de atâţia ani,
Lângă tine sunt mereu şi voi fi,
Chiar când nu voi exista,
Voi rămâne lângă tine.
Spre tine mă cheamă,
Glasul adâncului,
Misterios parcă.

Tunetul puşcăturilor de dinamită,
Când mă relaxez o clipă,
După efort, tu mă alinţi,
Cu trosnete, din încheieturile,
armăturilor.

Întotdeauna când plec de la tine,
Soarele mă-ntâmpină zâmbitor,
E întuneric la tine,
Dar tu îmi zâmbeşti,
Prin gurile de galerii.
Ochii tăi sunt minuscule firicele,
De aur care sclipesc în lumină,
Lămpii de carbid,
La tine totul e splendid.
Eşti frumoasă ca o zână,
Iar eu te iubesc aşa cum eşti,
Eşti iubită frumoasă mină.
În pieptul tău bat mii de inimi,
De oameni, de perforatoare,
Sau de diferite motoare.
Totul pulsează cu o frecvenţă
Regulată, care ne face, ca noi toţi,
Să te iubim mai mult,
Iar tu să fii mai atrăgătoare,
Să ne laşi să scoatem,
De la sânul tău comorile,
Ce stau ascunse de veacuri.

Trebuie chiar de nu vrei.
Noi vom învinge duritatea
Rocilor şi vom scoate la
Lumină, comorile tale,
Tezaurizate.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

O veste tristă!

O veste tristă! Tată, ai plecat...
Aud în mine clopotul bătând,
Şi satu-ntreg... şi noi ne-am întristat
Tu ne-ai lăsat pustii şi lăcrimând.

Azi, tatăl meu, zis Apetroaie Anton,
Pierdut de noi în anul '90
Îşi duce-aici al nemuririi somn,
Încătuşat de vremurile reci.

Ghirlanda plânge... Lacrimi de cristal
Se scurg din suflet, tată, iar şi iar.
Octombrie... o toamnă ne-ai lăsat
În suflet... zi de 9, gând amar.

Iisus în suferinţă-i răstignit...
Mă plec şi îngenunchi. Ne-ai părăsit,
Cuvintele de-acum sunt în zadar
Fotografia ta imi e amnar.

Mormântul, tată bun, ţi-e îngrijit,
Vin iar singurătatea să-ţi alung,
Mi-e fratele şi el de-acum cernit
Cu el alături, tată, stau şi plâng.

Suntem aici, noi cei doi fii ai tăi,
Crinii de pe mormânt să îi udăm.
Lăstari din tine frânţi, oriunde-am fii
Prin tine "a trăi" noi învăţăm.

Ţi-am pus adesea candele, dar vezi?!
Lumina ţi-au furat-o alţi străini...
Tu strigi cu glas de clopot şi aştepţi
Alte mătănii şi alte lumini.

În sărbători, la tine să venim
Ne-aştepţi... Ne chemi - o pasăre în zbor,
Noi am rămas a tale rădăcini,
Şi fără tine nu ne e uşor.

Odihnă tată, ţie,-n cerul sfânt!
De-aţi scrie încercarea mi-e-n zadar.
Nu ştiu să-ţi scriu... Adesea stau şi plâng
Şi-ţi rog eternă pace, la altar.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binecuvântat fii Tu, Doamne, Dumnezeul nostru, Regele Universului, care ne-ai sfinţit prin poruncile tale şi ne-ai poruncit să ne purificăm mâinile prin spălare.

în Hagada de Pesah
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cânt Isus a Ta Fiinţă

Doamne eu îţi onorez
Numele şi-a Ta Fiinţă
Vreau Isus să te urmez
Dă-mi aceea biruinţă

Mă închin Isuse Ţie
Şi te laud şi îţi cânt
Fiinţa Ta din veşnicie
Cât voi fi pe acest pământ

Mesia — o Domnul meu
Îţi cânt dar a Ta Fiinţă
Domn te vreau şi Dumnezeu
Umple-mă dar de credinţă

Căci eu iată te cinstesc
Şi îţi laud al Tău Nume
Doamne vreau să te iubesc
Chiar Isus din astă lume

Fie-ţi slavă şi onoare
Glorie Isus iubit
Căci ne-ai scos de la pierzare
Pentru veci ne-ai mântuit

Doamne-ţi cânt a Ta iubire
Unic Fiu de Dumnezeu
Ce prin har — neprihănire
Ne-ai făcut poporul Tău

Azi te laud şi îţi cânt
Numele şi-a Ta Fiinţă
Şi-ţi dau cinste Mire Sfânt
Căci îmi dărui biruinţă

Cânt Isus a Ta umblare
Când ai fost pe acest pământ
Şi mai cânt a Ta-ndurare
Cânt măreţul Tău Cuvânt

Doamne-ţi cânt a Ta privire
Ochii Tăi de Dumnezeu
Prin har şi-n neprihănire
Să ne iai pe braţul Tău

Mila Ta Isus o cânt
Îndurarea Ta Divină
Mire drag — Isuse Sfânt
Umple-ne de-a Ta lumină

Îmbrăcaţi în sfinţenie
Fiinţa Ta să o cântăm
A Ta gloria să fie
Noi Isus te lăudăm

Glorie şi-n veci onoare
Ceru-ntreg acum să-ţi cânte
Şi mireasa viitoare
Înspre Tine să se avânte

Numai Tu dar ne-ai plătit
Şi greşala şi păcatul
Şi Isus ne-ai mântuit
Coborând din tot înaltul

Fie-ţi slavă şi mărire
Glorie Isus iubit
Căci prin marea Ta iubire
Ne-ai spălat ne-ai mântuit
30-01-2020 mănăştur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea unui Om Bun

În Caraş liliacul e în doliu,
În Timiş ciocârlia-a amuţit...
De ce aşa curând ne-ai părăsit,
De ce-ntre noi şi tine-i un linţoliu?

În vis îmi pare că-ţi aud chitara
Şi vocea caldă... Unde vrei să fugi?
Te-aşteapt-o ţară îmbrăcată-n blugi
Să îi aduci în suflet primăvara.

De ce-ai ales concertul pentru îngeri?
În loc de reflectoare stele ai...
Vasile-al lui Mardare, ne mai stai!
La poarta cerului vom face plângeri...

Nu pot să cred această tristă ştire,
,, Cabana" te aşteaptă ca să vii,
,, Va ninge fără tine" peste vii
În timp ce tu vei fi doar amintire.

E,, Iarna în Ardeal" aceea care
De tine ne-aminteşte ne-ncetat,
Un înger blond, prea timpuriu plecat...
,, Tu n-ai habar", Vasile, cât ne doare!

Ne iartă fiindcă nu ţi-am fost aproape
În clipa-n care inima ţi-a stat
Şi singur, într-o lotcă ai plecat
Tăcând, pe ale cerurilor ape,

Dar cântul tău rămâne... Nu te mire,
Ai să ne-auzi ani mulţi de-acum cântând,
În amintirea chipului tău blând,
Cu ochi-nlăcrimaţi,,, La despărţire".

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cânt Isus atâtea lacrimi

Doamne-ţi cânt a Ta privire
Şi umblarea pe pământ
Cânt Isus a Ta iubire
Şi-ţi mai cânt al Tău Cuvânt

Îţi cânt Doamne îndurarea
Mila Ta pentru oricine
O Isus îţi cânt salvarea
Ce-ai adus-o pentru mine

Glasul Tău Isus îl cânt
Paşii care i-ai făcut
Pentru noi Doamne încât
Din nou Isus ne-ai născut

Prin Cuvânt şi prin credinţă
Ne-ai salvat Doamne făptura
Pe palme de biruinţă
Ne-ai dat viaţa şi Scriptura

Umbra Ta Isus o cânt
Ce-a rămas în Nazaret
Şi Doamne al Tău Cuvânt
De Mesia şi Profet

Degetele Tale eu le cânt
Cu care ai vindecat
Pe atâţia pe pământ
Şi salvarea Ta le-ai dat

Îţi cânt Doamne-nvăţătura
Ce ne-ai dat-o scump Isus
Să-ţi dăm viaţa şi făptura
S-ajungem în ceruri sus

Îţi cânt Isus suferinţa
Ce-ai răbdat-o pentru noi
Ca să ne salvezi fiinţa
Să nu fim de Tine goi

Drumul Tău înspre Emaus
Cu ai Tăi ce l-ai făcut
Îl cânt Doamne în repaus
Domn al vieţii nevăzut

Şi mai cânt a Ta iubire
Ochii Tăi aprinşi de foc
Îţi cânt marea mântuire
C-ai murit în al meu loc

Ruga Ta din Ghetsimani
O Isus acum o cânt
Când Doamne atâţi duşmani
Te-au legat pe acest pământ

Cânt Isuse atâtea lacrimi
Pentru noi ce le-ai vărsat
Din mulţimile de patimi
S-avem sufletul curat

Ai Tăi picuri mari de sânge
Pentru noi ce s-au vărsat
Şi Fiinţa-ţi ce se frânge
O Isuse minunat

Eu le cânt şi înţeleg
Scump Isuse suferinţa
Căci sub ele eu alerg
Să-mi măreşti acum credinţa

Ale Tale vorbe eu le cânt
Spuse Doamne sus pe cruce
Chiar şi ultimul cuvânt
Iertare ce ne aduce

Cânt Viaţa Ta întreagă
Ce-ai trăit-o pentru noi
Oamenii să înţeleagă
Că îi vrei de ură goi

Slavă cinste şi onoare
Îţi aduc acum Isus
Pentru marea Ta salvare
Şi viaţa ce-ai adus
27-11-2021 M.

poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă într-o zi inima nu va mai fi receptivă, iar spiritul tău va fi acoperit de zăpada cinismului şi de gheaţa pesimismului, atunci vei îmbătrâni chiar şi la douăzeci de ani; dar atâta timp cât vei putea primi valurile de optimism, există speranţa că vei muri tânăr, chiar şi la optzeci de ani.

Samuel Ullman în Tinereţe
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!