Poetul de plumb

Două birocrate în braţele lui Bachus veneau de la serată.
În odaia galbenă, făclia aprind şi toamnă mi-e iarăşi,
Fiecine nu-i alături, să tragă obloanele cu răbdare...
Şi pare-mi c-ar trebui scrisă această noapte afectată.

poezie de Daniela Vizireanu
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de tine

Mi-e dor de tine iarăşi, doamnă,
Şi mi-e aşa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi şi ploi,
Să-ţi umplu gura cu poeme
Şi braţele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Şi mi-e aşa de dor de noi...

Mi-e dor de mine iarăşi, doamnă,
Şi ti-e aşa de dor de noi!
Ne-ngheaţă frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai ştii ce vară... nesfârşită,
Strângeam in braţe printre ploi?
E-atâta viaţă, atâta viaţă
Şi ţi-e aşa de dor de noi...

Mi-e dor de tine iarăşi, doamnă,
Şi mi-e aşa de dor de noi
Şi ne-aş salva în mii de versuri
Ş-aş pune strunele-napoi
In pieptul tău rămas orfan,
Căzut inert şi gol din... doi,
E-atâta frig, atâta frig
Şi mi-e aşa de dor de noi...

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de tine

Aşa, ca de ziua dorului!

Mi-e dor de tine iarăşi, doamnă,
Şi mi-e aşa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi şi ploi,
Să-ţi umplu gura cu poeme
Şi braţele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Şi mi-e aşa de dor de noi!

Mi-e dor de mine iarăşi, doamnă,
Şi ti-e aşa de dor de noi!
Ne-ngheaţă frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai ştii ce vară nesfârşită
Strângeam in braţe printre ploi?
E-atâta viaţă, atâta viaţă
Şi ţi-e aşa de dor de noi!

Mi-e dor de tine iarăşi, doamnă,
Şi mi-e aşa de dor de noi
Şi ne-aş salva în mii de versuri
Ş-aş pune strunele-napoi
In pieptul tău, rămas orfan,
Căzut inert şi gol din... doi,
E-atâta frig, atâta frig
Şi mi-e aşa de dor de noi...

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de ceai

Flori de ceai şi eşarfe groase,
Pe mese, dovleac şi mere coapte.
Roşu vin sorbit de pe buzele noastre,
Izul lui Eros în nările noastre.

Viaţa-i o vioară ce-şi plânge simfoniile,
În parcul poet în după-amiezile,
Când toamna croieşte rochii din frunze,
Şi poeţii caută-n parcuri muze...

În serile de toamnă mi te dăruiai...
În nopţile plumburii, tu mă iubeai...
E frig, şi-a noastră dragoste,
O frunză de toamnă este...

poezie de Daniela Vizireanu din Poeţii noştri
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La noapte am s-aştept iarăşi să ningă...

La noapte am s-aştept iarăşi să ningă
şi multe lumânări o să aprind,
copilul ce-i in mine să nu plângă
când steaua răsări-va în curând...

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai o afacere cu o femeie frumoasă, tu speri c-ar trebui să iasă; ea, din contra, c-ar trebui să intre!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna Danielei

Frunze omagiale mi se lipesc de pantofi,
Pe bulevardul muiat şi posomorât.
Tramvaiul huruie a dezolare,
Cerul suspină şoptit peste a mea pălărie.

Prinsă-n cântecul de leagăn al vântului eram,
La birt, doi văduvi vin fiert beau.
Felinarele, printre teii goi, stins luminau,
În toamnă, un bătrân şi-o bătrână se plimbau.

Ploua, peste amurgurile lui Noiembrie ploua,
Se-nnopta, peste casele muritoare se-nnopta.
O şoaptă echivocă a sufletului mă necăjea,
Să-mi fie viaţa o lirică toamnă aş vrea...

poezie de Daniela Vizireanu din Poeţii noştri (iulie 2017)
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e seară

Mi-e seară sufletul, mi-e seară
Şi-aş vrea să-l dau din piept afară,
Să nu-i mai fie niciunui
Umil, milă de mila lui.

Mi-e noapte sufletul, să ştii,
Cad stelele peste stihii
Şi beznă vreau să fie când
Murind, le vei privi căzând.

Mi-e noapte-n suflet, însă tu
Te temi de noapte, iar eu nu.

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parţialele din toamnă

E toamnă şi mi-e dor de cine
Ar trebui să vină, dar,
Se pare că nici azi nu vine;
Mi-e sufletul student-frunzar.

Şi clipele mi-s frunze care
M-acoperă pe ochi treptat,
Să nu mă vadă, când apare,
Nimic din tot ce-am aşteptat.

E toamnă şi mi-e dor de cine,
Chiar dacă vine, tot nu vine.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însă în această noapte credinciosul împăratului, simţind ce s-a petrecut şi făcându-i-se milă de nenorocita de străină, ş-a pus în gând să descopere vicleşugul babei. Şi cum s-a sculat împăratul şi s-a pornit la vânătoare, credinciosul i-a spus cu de-amănuntul ce se petrecuse în odaia lui în cele două nopţi din urmă. Şi împăratul, cum a auzit aceste, pe loc a tresărit, de parcă i-a dat inima dintr-însul. Apoi a plecat ochii în jos şi a început a lăcrima. Şi pe când din ochii lui Făt-Frumos se scurgeau şiroaie de lacrimi, la fântâna ştiută, urgisita şi zbuciumata lui soţie scosese acum pe tipsie şi cloşca cu puii de aur, cea mai de pe urmă a ei nădejde! Şi cum sta ea în preajma fântânii, numai ce iaca pe slujnica ştiută iarăşi o aduce Dumnezeu la fântână, şi când mai vede şi această mare minunăţie, nici mai aşteaptă să ia apă, ci fuga la stăpână-sa...

Ion Creangă în Povestea porcului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă, toamnă, toamnă

Norii iarăşi se descarcă
Şi acum ca astă vară.
Anotimpul ăsta parcă…
A mai fost şi-n primăvară.

epigramă de Valentin Groza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

E iarăşi toamnă peste toamna mea

Simt o picătură, m-a lovit pe frunte,
O simt atât de rece şi de grea,
Urmează alta, alta şi mai multe,
E iarăşi toamnă peste toamna mea.

Şi aş fi vrut s-o rog să nu mai vină
Şi aş fi vrut prin verde să mai stau,
Să mai amân ce ploaia îmi adună,
Înlăcrimate clipe şi eu nu le vreau.

E iarăşi toamnă şi o văd pe frunze,
Copaci-şi scutură poveşti de ieri,
Mi-e frig şi simt că toate sunt lăuze,
Puţine flori rămase se-ascund în seri.

Simt picături, urmează dese, multe,
E toamnă iarăşi peste toamna mea,
Trecute primăveri de-acum sunt amintite
De albe nopţi, căzându-mi azi o stea.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise dorite

E toamnă afară, e toamnă şi-n inima mea
Şi mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Căci e-nnorat şi nu văd nici măcar o stea,
Iar tu nu vii să-mi trezeşti simţurile adormite.
E toamnă afară, e toamnă şi-n ochii mei
Şi mi-e dor, atât de dor de vocea-ţi blândă,
Căci doar tu tristeţea din inimă poţi să o iei,
Doar lângă tine sufletu-mi ştie să surâdă.
E toamnă afară, e toamnă şi-n sufletul meu
Şi mi-e dor, atât de dor de şoapte de iubire,
Căci fără tine mi-e greu, te vreau alături mereu,
Să-mi cânte sufletul, să dansez de fericire.
E toamnă afară, e toamnă şi-n trupu-mi rece
Şi mi-e dor, atât de dor de-a ta mângâiere,
Căci fără tine dorul e crunt, nu-mi mai trece,
Iar de tristeţe simt că sufletu-mi plâns piere.
E toamnă afară, e toamnă şi-n gândul meu
Şi mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Să-ţi ating inima şi sufletul... azi şi mereu,
Sperând să-mi îndeplineşti visele dorite...

poezie de Daciana Lazăr (10 octombrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn

În rest, unul pleacă, altul vine,
Râvneşti la prea multe delirice clipe.
Între crezuri lacome şi tăgadă,
Amorul tău e un idol de piatră.
Pe pielea ta s-a făcut toamnă,
Şi surâsul nu-ţi mai pare ca odată,
Viaţa plange peste viaţă când nu-i dai,
Un strop de opium, un strop de ceai.
Făcându-mă cuvânt cu ecou,
Mă spovedesc domnului meu.
Şi vreme trece, vreme vine...
Cu toată nepotrivirea de idei,
iubeşte,
Căci, sfântul a fost si el om.

poezie de Daniela Vizireanu din Poeţii noştri
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou de cavou

Odaia de acasă cu muzică simfonică,
Cărţi în bibliotecă şi trabuc pe masă.
Ziua era istovitoare, seculară.
Cafeaua serii era mereu rece şi amară.

Alean apăsător, ecou de cavou,
Există război bun sau război rău?

Singurătate, singurătate, ticăloasă soartă,
Fiori de nebunie, transformaţi în viaţă.
În oglinda spartă, în noaptea moartă,
Am privit un mort, care aşteaptă şi aşteaptă..

poezie de Daniela Vizireanu din Poeţii noştri (iunie 2017)
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui adept al lui bachus

Când face câte-o alergie,
El nu e disperat, ca noi:
Cunoaşte bine-o farmacie
Ce vinde biseptol la... ţoi!

epigramă de Gheorghe Penciu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răbdare, răbdare, răbdare, răbdare, răbdare...! Şi când simţi că s-a gătat, iar: răbdare, răbdare, răbdare, răbdare! Şi iar: răbdare, răbdare, răbdare, răbdare!...

citat din Părintele Cleopa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capodoperă vie

Pe lemnul putred al biroului,
o vază cu floarea-soarelui
minuna enigmaticii pereţi.
Şi pipa fumega de zor
în gura amărâtului scriitor.
Oasele îi erau acolo,
dar el era plecat demult.
Călătoreşte des cu gândul
pe meleagurile morţilor vii
şi pe poteci cu nuci bătrâni.
I-ai recunoaşte dramatica privire
şi din o mie de perechi de ochi.
În el se ascund toate frumuseţile lumii,
Dar tot ce văd oamenii comuni
este un trup de ceară, slab
într-o cameră galbenă...

poezie de Daniela Vizireanu
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe în noapte

prin geamuri sparte de gânduri
treceau timpuri în grabă
venisem să cânt o baladă
la plecare a rămas doar cuvântul

uitase să ningă
rămăsesem blocat între fulgi
veneau oameni grămadă să vadă
eu priveam la distanţă de un an

uneori mai croiam câte-o toamnă
eram absentul grăbit dintre voi
mai chemam iarăşi în grabă
cuvântul rătăcit între sfinţi

eram tu şi eu
două drumuri pe un deal
în cutia poştală
a rămas un cuvânt ireal

era linişte oarbă
eram rebelul romantic pe corzi de vioară
legasem cuvântul cu o floare
să cânt, să cânt ce vă doare

priveşte-ne iubito, priveşte-ne iară
doi nebuni într-o cameră goală
era rece, mi-era frig în cămară
erai fulg, iarăşi şi iară

te-ai schimbat atunci în primăvară
bătea vântul în plete răzleţe
colindam printre gene
despre iubiri trecătoare

şi mă pierd între cer şi pământ
femeie, te caut în tainic descânt
să păşim ilogici şi puri
mai departe în noapte

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e toamnă azi...

Mi-e toamnă azi...
Numai puţin.
Şi îmi zâmbeşte roş-gălbui,
Un vechi refren... nu-l mai retin.
În vârf de deal,
Gutui.
Mi-e toamnă azi...
Numai un strop.
Un colţ de cer mai azuriu
Acoperit de-un nor miop.
Pământul încă-i fraged,
Viu.
Mi-e toamnă azi...
O picătură.
Un strat de frunze arămii
Se scaldă suav în arătură.
Tu, zâmbet cald,
Să vii!

poezie de Mihaela Grigoroiu (5 septembrie 2016)
Adăugat de Mihaela Grigoroiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alături de Tine...

Alături de Tine păşesc către mâine
Şi masa mi-e plină... am apă şi pâine...
Cu Tine alături furtuni biruiesc
Căci Tu mă înveţi să iert... să iubesc...

Alături de Tine păşesc prin credinţă
Căci Tu laşi putere în slaba-mi fiinţă...
Alături de Tine mai fac încă-un pas
Spre ţara eternă, pe drumul rămas...

Cu Tine alături mi-e plânsetul cânt
Născut din izvorul ascuns în Cuvânt...
Altarul e-n clocot.... veşmântul curat...
Alături de Tine sunt fiu de-Mpărat!

poezie de Maria Luca din Clocot de cuvinte (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!