Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Valeriu Cercel

Secretele meseriei

Îmi amintesc câteodată,
Din anii de ucenicie,
De-o vobă foarte-adevărată
Ce mi-o spuneau bătrânii mie,

Și de atunci o știu, de-o viață,
Fi'nd românească de natură:
"O meserie se ȋnvață,
Dar totodat' se mai și fură"!

Acuma eu, la teorie,
De nota zece-am fost mereu,
Ȋn schimb, la practică, urgie,
Păi, să mă ierte Dumnezeu,

Atâtea trucuri și secrete
De la maeștrii mei din jur,
Cu câtă-ambiție și sete,
N-am fost ȋn stare să le fur!

Căci... greu se fură-o meserie,
Că-i de tâmplar, frezor, cismar,
Dovadă e, că azi, bădie,
Un bun meseriaș e rar,

De-aia, cum văd, fără de glume,
Din Dăbuleni la Cotroceni,
Din câte meserii-s pe lume,
Cam toți sunt politicieni,

Fi'ndcă de-un timp, ȋn România,
C-un doctorat, chiar plagiat,
Politica e meseria
Cea mai ușoară de furat!

poezie satirică de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Valeriu Cercel

Welcome to Romania!

După ani de viață-amară,
Prin stăini muncind cu spor,
M-a cuprins un dor de țară
Și de-al satului ogor;

Cum ajung, din avion,
Dracu' știe, de-un puhoi,
Cu Pandele, văru' Ion,
Ne-am trezit luați și noi

Până ȋntr-o piață mare,
Unde, toți strigau, nebuni,
"Jos guvernul, jos cutare,
Noi sunten aici stăpâni!"

Io, ca omul, după drum,
Fui cuprins de-o ȋntrebare...
Nu-mi pica fisa nicicum
Ce-i atâta supărare?!

Să ȋmi spună un bolând,
dau jos, acolo-n piață,
Cel mai bun guvern, decând
Comuniștii sunt ȋn viață!

"Mai, nenică",-i zic lu' Ion-
"Toți dișmanii mei să moară!
Nu cumva, din avion,
Am ajuns ȋn altă țară?!"

Până când văzui pe unii,
Ca ȋn filme de oroare,
Ȋmpărțind, mascați ca hunii,
Un pulan la fiecare...

Io, cum sunt băftos și-n vis,
Nu c-aș vrea să mă dau mare,
Căci le numărai, precis,
Luai vr'o patru pe spinare...

Nu vă spun cum m-am simțit
Cu-o primire-așa frumoasă,
Dar pe loc m-am dumirit
C-ajunsei la noi acasă!

poezie satirică de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Guverne paralele

Cât ar fi viața de grea,
Nu m-aș plânge de belele,
Chiar de am în casa mea
Trei guverne paralele:

Vreau și eu un șpriț, ca omul,
Mărioara, liberală,
Îmi ascunde tirbușonul,
De-l cat până intru-n boală,

Apoi, sare soacră-mea,
Cu tupeu de gazetară,
Țărănistă cum e ea,
"Să mai beau și apă chioară"!

Amândouă, cum vă spun,
Parcă-aș cere de mâncare,
Fără milă se opun
Contra clasei muncitoare,

Doar că eu, bun democrat,
Pentru crize, ȋn balcon,
Cum sunt veșnic ȋnsetat,
Am pitit un tirbușon,

Desfac sticla... competent,
O ȋmpart ȋn trei pahare,
După care, evident,
Trecem la coabitare,

Discutând frumos, la masă,
Cu sarmale, cu plăcinte...
Și cu trei guverne-n casă,
Viața merge ȋnainte!

poezie satirică de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 9 februarie 2018.
Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Valeriu Cercel

De Florii

Nu doare-n șpiț un gram de ce pot unii spună,
Dar, religia ce-o am, dintre toate-i cea mai bună,
Bei, fumezi, te-ai cherchelit, pe la fufe noaptea-n sat,
După ce te-ai spovedit, nu mai ai nici un păcat,

Poți fii tu dracu' gol, -l ȋnjuri pe-orice ciufut,
Mergi la popă, dai un pol, pleci curat ca nou născut,
Ȋnsă ce ȋmi place mie, când sunt sărbători, măi frate!
Ȋn familie-i urgie, le sărbătorim pe toate;

Cum știm noi "Sfânta Scriptură" alții nu-s pe-acest pământ,
Sărmăluțe,-afumătură, porcul de Crăciun... e sfânt!
Iar de Paști, cât o fi mielul, dau pe el toată chenzina,
Chiar de va veni Enelul ȋmi taie-apoi lumina,

Dar, nainte, de Florii, cum familia e mare,
Păi, ce chef trag, te ții, pentru fiecare floare:
Prima-n listă-i Viorica, partenera mea de-o viață,
După care e Florica, -sa, din Ghimpați, o țață,

Margareta, Violeta, verișoare, cucuvele,
Care vin doar cu poșeta, fete mari... așa spun ele!
Plus Hortansa, Liliana, două fine din Pielești,
Ce n-ajung cu damigeana plină pân' la București,

Trandafira, alta soră, de-a lu' văru' Ghiocel,
Aducând, parte din floră, și pe fii-su Brebenel,
Frate-miu, ce,-ntregul an, mort nu ȋmi deschide ușa,
Mi-l aduce pe golan, pițipoanca lui, Brândușa,

Și, făr' -l invit măcar, cel mai important din bloc,
Veteran pensionar, nu uit, nașu' Boboc,
La mine-n sufragerie, an de an ne adunăm,
Cu alai și bucurie, de Florii celebrăm,

Ȋncepând, tradițional, cum la noi se-obișnuiește,
Cu-o palincă din Ardeal, și, fi'nd dezlegați la pește,
Niște icre, o plachie, păhărel cu păhărel,
Ca orice creștin, bădie, ne aghezmuim nițel!

Până ce prindem curaj, căci apoi treaba-i firească,
Din Ardeal, luăm viraj, Panciu, Odobești, Fetească,
Și-uite-așa ne chefuim, noaptea-ntreagă de Florii,
Ajungând ne trezim, cum e scris, a treia zi,

Iară când ne spovedim, popa, pe un pol sau doi,
Ne-a iertat, fi'ndcă toți știm, așa-i de Florii la noi,
De-aia-n șpiț durere n-am, ce-ar putea lumea spună,
, religia ce-o am, dintre toate-i cea mai bună!

poezie satirică de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Plagiat

Cățeluș cu păru' creț
Fură rața din coteț,
El se jură nu fură
Ca dulăii buni de gură,
Nu cum latră ăia proști
Ce n-au școală de la foști,
Posedând, că-i modă-n stat,
La ciordit, un doctorat,
Cum e lupta pe ciolan,
O potaie, din alt clan,
L-a turnat, impertinent,
La ziare-n occident,
Pentru-o măgărie crasă,
Cum fac boii fără clasă,
Ori vițeii de la bac
Ce-au fost prinși cu mâța-n sac,
Copiind, neinspirat,
Teza lui de doctorat,
După o lucrare, chiar,
Demnă de un găinar,
Ce-a facut-o, jur, mor,
Zdreanță, tot un amator,
Când ciordi, bătu-l-ar vina,
Oul și-a lăsat găina!...

Dar problema, științific,
Are-un caracter politic,
Fi'ndcă, cine puii mei,
Dintre javre și căței,
Pentru-n os de ros la stat,
Tre' aibe-un doctorat?!
Iar apoi, este urgie!
Am ajuns de băcănie!
S-a aflat, peste hotare,
C-avem și plagiatoare,
Chiar mai ieri, pe cinstea mea,
Au mai prins înc-o cățea,
Care ar fi copiat,
Însă... nu e plagiat,
Fi'ndcă ea, pici jos de râs,
Ține, nene, coada sus,
Arătând -ntre proptele,
Are două ghilimele
Și, nicicum lucrarea sa,
Nu se poate contesta!

Cățeluș cu păr buclat,
Nu-nțeleg și sunt mirat:
Ăstora emancipați,
Cum vor ei a fi cotați
Mari, iluștri, ori savanți,
În schimb, niște figuranți,
Ce știu Terra cu un pol,
De pe "goagăle", parol,
Dar nu știu, grozav mister,
Să uzeze-un revolver,
De vor diplome, țidule,
Arătând ar fi scule...
Sau, rog, vor doctorate,
Fără bacalaureate...
Decât să mai copieze
Și să-i purice la teze,
le dea la toți odat',
Diplome de... plagiat!

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

În timp ce vorbea despre posibilitatea unei alimentații vegetariene, lupul a fost ȋntrerupt: "Să ne ȋntoarcem la oile noastre."

aforism de (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Cristinel MorticiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Nori de vară

Ȋn iarbă, vom sta pe spate
norii-i vom privi departe
printr-un plastic colorat
sau un ciob ȋntunecat.

Vom vedea cum merg pe cer
ca un abur alb, stingher,
forme mari, ȋnaripate,
ce plutesc amestecate.

Norul ăla parcă-i fum:
uite-l, trece chiar acum!
Următorul e un zmeu,
celălalt parcă-i un leu.

Dar tu nu te speria -
nu se vor apropia
niciodată de pământ,
căci plutesc purtați de vânt.

Vor merge ȋn altă parte -
unde zarea ȋi desparte,
ajungând ȋn altă țară
sub o formă mai bizară.

Parc-ar fi făcuți din vată,
dar sunt apă condensată
sau cristale mici de gheață
ce se pot preface-n ceață.

Orice nor sau norișor
e de ploaie purtător -
ploaia curge ca prin sită
sau găleată găurită!

Iar doi nori de catifea
ar putea chiar fulgera
de se-apropie prea mult
pe al cerului tumult.

Dar, când se vor despărți,
soarele se va ivi -
vom uita a plouat.
Iată, norii au plecat!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Intrebarile de ce?" de Simona Epure este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.00- 20.99 lei.
Valeriu Cercel

Constatare (dedicată fetelor mele Eleonora și Mirela)

Îmi amintesc de anii-n care,
Să-l ierte bunul Dumnezeu!...
Tata avea, la supărare,
Fiind pe-atunci copil și eu,
O vorbuliță,-atât de mare,
De o aud și-acum, mereu:

Când mai făceam, deh! nebunii
Și auzea de pe la lume,
Păi, începea a sudui
Și mă soma uitând de glume:
Când vei avea și tu copii,
Ai -nțelegi atuncea cum e!

Apoi, la școală cât am fost
Nu era zi fiu cuminte,
Că mă-ncingea, chiar și în post,
Rostind aceleași vechi cuvinte:
Când ai ai copii și-un rost,
Vei ști ce simte un părinte!

Iar mai târziu, neînsurat,
Mă aștepta... eu, la rachie (!)
Să vin acas', în zori, din sat,
-l văd și-acum plin de mânie:
Când ți-o da Domnul un baiat,
Atunci vezi cum o să-ți fie!

Însă... cum anii au trecut,
Am constat, dar n-am regrete,
Când tata era abătut
Și mă lua pe sus din ghete,
niciodat' nu a știut,
Ce-nseamnă,-n viață, ai fete.

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Constatare părintească

dedicată fetelor mele Eleonora și Mirela

Îmi amintesc de anii-n care,
Să-l ierte bunul Dumnezeu!...
Tata avea, la supărare,
Fiind pe-atunci copil și eu,
O vorbuliță,-atât de mare,
De o aud și-acum, mereu:

Când mai făceam, deh! nebunii
Și auzea de pe la lume,
Păi, începea a sudui
Și mă soma uitând de glume:
Când vei avea și tu copii,
Ai -nțelegi atuncea cum e!

Apoi, la școală cât am fost
Nu era zi fiu cuminte,
Că mă-ncingea, chiar și în post,
Rostind aceleași vechi cuvinte:
Când ai ai copii și-un rost,
Vei ști ce simte un părinte!

Iar mai târziu, neînsurat,
Mă aștepta... eu, la rachie(!)
Să vin acas', în zori, din sat,
-l văd și-acum plin de mânie:
Când ți-o da Domnul un băiat,
Atunci vezi cum o să-ți fie!

Însă... cum anii au trecut,
Am constat, dar n-am regrete,
Când tata era abătut
Și mă lua pe sus din ghete,
niciodat' nu a știut
Ce-nseamnă,-n viață, ai fete!

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Suerte rumano

Mi-amintesc și-acuma, Doamne,
Om la patrușcinci de toamne,
Când eram copil, pe luncă,
M-a trimis mama la muncă,
Și-am muncit tot ȋn prostie,
Nu tu casă, nu moșie,
N-am găsit măcar nevastă,
mai am ȋnc-o năpastă,
Iar de bani, de niciun fel!
Când priveam ȋn portofel,
Ȋnjuram, fără perdea,
Apropo de mama mea!

Iară, vără-miu, Costică,
Ce noroc pe el, adică,
Mă-sa, că pe ea am boală,
L-a trimis facă școală,
Facultăți, un doctorat,
Văru'... supraeducat,
A-nvățat atâta carte,
Moară Veta, să n-am parte!
Neamu' tot nu pot -l pui,
Nici la deștu mic a' lui,
Mă-sa, nu mai zic mor...
I-a făcut un viitor!

Dar, norocul e că noi
Avem un guvern de soi,
Il iubesc, l-am și votat
De cinci ori!... e democrat!
N-a ținut de școală cont,
Ori c-ai fi ultimul tont,
Ne-a adus la un nivel
Ca fim plătiți la fel,
De-am ajuns, ca și Costică,
S-am o leafă bunicică,
Și... făcând de ani și ani,
Amândoi aceiași bani,
A venit, deh! rândul lui,
Om cu școală, cum vă spui,
Să-l aud pe arătură,
Cum pe mă-sa o ȋnjură...

Telelei, ca doi nebuni,
Culegând de zor căpșuni!

poezie satirică de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

De la 1 decembrie 2017, în Canada se intră fără viză!

Se-aude ȋn România,
De când se pleacă fără vize,
Și-a revenit economia,
Doar din vânzarea de valize!

epigramă de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carte

Unele cărți au magie. Asta ar putea fi singura explicație pentru care, fără să te avertizeze, ȋți scormonesc și ȋți reaprind sentimentele.

în Legendele șefului de gară
Adăugat de ASSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Legendele șefului de gară" de Adrian Petru Stepan este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 18.91 lei.

Acele ceasornicului se ȋnvârt ȋn sens invers trigonometric.

aforism de (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Cristinel MorticiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Valeriu Cercel

Gânduri de pomană

Mă gândesc pe zi ce trece,
Oare ce s-ar fi-ntâmplat,
Cum, tot frec menta la rece,
Să fi fost eu șef de stat(?!)

Am aliură, am prestanță,
Am și priză la popor,
Iar la stat sunt bun de clanță
Mai mult ca un senator,

Apoi, cu idei dotat,
Și talente la gargară,
M-ar vota, la ochi legat,
Orișicare pierde-vară,

După care, imediat,
Chiar a doua zi mi-aș pune,
Pentru toți ce m-au votat,
Planurile-n acțiune:

Prima dat', o să declar
Ilegal statu-n picioare,
Astfel, va primi ȋn dar
Un fotoliu fiecare,

Și... meargă ca pe roate
Lucrul bun, fără de fițe,
Cei ce stau la compensate,
Vor primi și cu rotițe,

Deasemeni, ideale
Când primesc degeaba hrană
La cantine sociale
Pentru statul de pomană!

Altora, fără-ndoială,
Le dau de-alea-automate,
Când sunt rupți de plictiseală
Și adorm, să-i dea pe spate,

Iar acelora ce stau
Pe-a părinților spinare,
Doar printr-un decret le dau
Și un praz pentru frecare,

Sau ridiche, fi'ndcă, logic,
După cât gaz ard, se pare,
Frecangii, ecologic,
Vor muri de poluare,

Iară popilor, ȋn dar,
Babele nu se rupă,
Câte-un scaun-nalt, de bar,
Poala popii când o pupă,

Și-n sărmanul parlament,
Unde are fiecare
Doar un scaun, evident,
Din motiv de constipare,

Pentru-o bună performanță,
Le-aș da paturi fără scârț,
Când clocesc vreo ordonanță,
S-o voteze doar c-un pârț

Și, fără discriminare,
Un șezlong sau un hamac,
Le-aș da celor ce, sub soare,
Nici măcar umbră nu fac...

De-aia zic, pe zi ce trece,
Cum pierd vremea fără rost,
Tot frecând menta la rece,
Șef de stat eu să fi fost!

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Plagiat!

Cin' mi-a văzut poemele-n vreo carte,
A înțeles că sunt om serios,
Dar cine le-a citit, de curajos,
A constatat, din versu-mi fabulous,
Că sunt, și pe deasupra, încă foarte....

Și nu-mi permit, io care-s consacrat,
La birt recunoscut, în cartier,
De-o lume rafinată și cu fler,
Să calc pe al meu nobil caracter
Venind, aiurea-n târg, c-un plagiat...

S-o fi-ntâmplat, nu zic, s-or fi lovit,
Vreo frază, vreun catren,-două sau trei,
Căci, muza, când prinde în condei
Și-ajung s-o iau, la rime, pe ulei,
N-am timp să copiez vr'un ramolit...

Așa , observați, io-s plagiat!
‘nainte chiar să scriu poemu-acel,
De-un clasic! Ce Rușine! Ce mișel!...
Și mă gândesc pun mâna pe el
De nu ar fi de-un secol decedat!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

I s-a cerut ȋși schimbe atitudinea cu 180 de grade, ȋnsă face pe nebunul și nu acceptă mai mult de 45 de grade.

aforism de (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Cristinel MorticiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
detalii despre carte

Iar eu eram binecuvântat trăiesc ȋn orașul acesta care avea o gară ȋn care nu soseau doar trenuri obișnuite, ci, arareori, și doar pentru cei ce credeau in ele, acele trenuri de ALTUNDEVA pentru care merită aștepți ani ȋntregi.

în Legendele șefului de gară
Adăugat de ASSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Politica nu este o meserie în sine... e o chiverniseală e celor ce nu-și găsesc un rost onest în viață, la fel de veche precum cea mai veche meserie din lume. Și din păcate cu "actori" evoluând uneori sub limita decenței și-a omeniei.


Adăugat de Sorin ȘomandraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Democrație originală

Cum n-a mers de-o vreme treaba
Pe la noi prin bătătură,
Cică, statului degeaba,
La o șchioapă sub centură,
I s-a tras o lovitură,

Cum a fost și-n obzeșnouă,
Regizată minunat!
Dar, cu moda asta nouă
De au toți un doctorat,
Pare, cert, un plagiat:

Lichidări, anihilări,
Încât scaunele, nici
Dup-o zi de epurări,
Nu s-au prins c-au fost schimbări,
Cu alți veri, nepoți, amici...

Ce, e drept, cu-n aer nou,
Regulând scurt, prin ogradă,
Regulile să le cadă
Statul bine în popou,
Fără vreo mineriadă!

Și cât erau ei, de stat,
Între fese de sătui,
Toate le-au îmbârligat,
Numai pentru grija lui,
Binelui popo(r)ului,

Iar, cu lovituri în piept,
Și... la alții de pe lângă,
Dup-un doctorat dăștept,
Au promis un stat mai drept
Și perfect, pe buca stângă,

Căci economia, care
Atârna de-un cârlionț,
A ieșit din criza mare,
Într-o lună, din vânzare
De fulare antiglonț!...

Dar nu-i tot, marele țel,
Cum... și-n "monitor" nu scrie,
E, dând buzna-n colivie,
Să suspende-un cotrocel,
Democratic, de-o frânghie,

Ca tâlharii-n ananghie,
Năvălind cu toți, grămadă...
Doar , marea bătălie,
După jaf și anarhie,
Se va da-ntre ei... pe pradă!

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Necazuri

Tot omul are o problemă,
Mai mică sau mai mare,
La mine-i groasă, e extremă,
Ca la însurătoare.

De-un timp, am gol prin buzunare
Prin carduri bate vântul
Nu vă mai spun , de la mare,
Mi-a cam pierit avântul.

Ea e frumoasă, e-admirată,
Dar am o mare teamă
Ca, într-o noapte-ntunecată,
Vreun hoț s-o bage-n seamă

Și să mi-o fure, s-o răpească,
Să plece cu ea-n lume,
Să-i facă rău, chiar s-o lovească
Și nervii să-mi consume.

Eu o iubesc, deși seacă
De prea mulți bani pe lună,
Cu leafa mea nu prea se-împacă,
I-ar trebui mai bună.

Fac tot ce pot strălucească,
Îmi iau chiar de la gură,
Și n-aș mai vrea să se oprească
Din fugă, în natură.

Deși plimbările costă,
Că-i scumpă și benzina,
Mai scap de-o viață prea anostă
Și schimb puțin rutina.

Când merg cu ea, nu-mi fac probleme,
Sunt plin de-adrenalină,
Dar stau și mă întreb, de-o vreme:
Ce-mi trebuia... mașină?

poezie de din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Halloween

Anul acesta, am gândit,
Cum rar fac asta câteodată,
maschez deosebit
Cumva sperii lumea toată,

Și cum în lume-i tărăboi,
Am hotărât, de Halloween,
S-apar în cartier la noi
Leit Osama bin Laden ;

Un akaem și dinamită
Am luat în "sale" din prăvălie,
Fără relații, fără mită,
Chiar mi le-au dat pe datorie,

Turban, mai lesne am găsit,
M-am uns pe față cu magiun,
Iar barba chiar s-a potrivit
Aia ce-o port de Moș Crăciun,

Însă ce îmi era utilă
Și n-am găsit un pui măcar,
Am luat în loc de o cămilă
Un fost amic de-al meu, măgar,

Și-am mers s-o sperii pe-o vecină
Să-mi dea bomboane dumneaei,
De-o văd trăsnită! cum leșină
Cu bin Laden în pragul ei,

Că un minut, doar, mai ‘nainte
Ce mă văzu-n micul ecran
Cu-aceiași față, ochi, veșminte,
Cu akaem și cu turban!

Acum, și io speriai
Atât de tare c-am fugit,
Dar după colț, un polițai
Când m-a văzut s-a îngrozit,

Și ca să-i trecă, devotat,
Cum dumnealor nu dau cu parul,
Mi-a dat amendă c-am fumat
În timp ce conduceam măgarul ;

Mă duc apoi la farmacie
Să îmi revin, iau un hap,
Da' când ies, vezi urgie (!)
Trei polițai aveam pe cap,

Șocați, c-am fost iar amendat
Și tot din vină de măgar...
Cicătelea, n-a fost parcat
În modul regulamentar,

Apoi îmi zic, hai s-o-nspăimânt
Pe soacră-mea ce stă mai jos,
Da', chiar de intră în pământ
o anunț c-așa-i frumos,

Când l-o vedea pe terorist
La ușa ei, plină de groază,
Pe cât sunt io de pesimist,
Precis că se repatriază,

Dar fui pe loc înconjurat,
Vorbind la două celulare,
De un batalion speriat
De trupe paramilitare,

Dar am scăpat, la fel, subit,
Cum am noroc atât de rar,
Tot cu-o amendă, c-am vorbit
Pe urecheat la celular,

Așa că eu, de Halloween,
Făcui o mare constatare:
De teroristul bin Ladin
Pe lume nici în cot n-o doare,

E îngrozită-n schimb, și tare,
De o țigare,-un celular,
Nu mai vorbesc de o parcare,
Chiar de e vorba... de-un măgar!

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!