Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Astăzi fluierul său scoală sălile de concert în picioare. Printre mulțimea de spectatori i se pare uneori că vede fața mamei și a bunicii. Amândouă se bucură și se mândresc cu el. Iar în mingea de cauciuc pe care o ține deseori în mână, simte că pentru totdeauna a rămas o părticică din sufletul celeia care i-a dat viață.

în Cadoul de Crăciun
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Iar fluierul... fluierul e fermecat. Vei învăța să cânți și vei vedea acele cântece îi vor face pe oameni să fie mai buni...

în Cadoul de Crăciun
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frumusețea nu e ce vede ochiul. Frumusețea e ceea ce simte sufletul.

în Broscuța Veruza și floarea de nufăr
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Luna, care le vede și le aude întotdeauna pe toate, își trimite cu ușurință razele prin funinginea nopții, apoi cu privirea sa luminoasă le mângâie pe cele două ființe. Mângâiată și luminată de Lună, Veruza nu se mai simte urâtă.

finalul de la Broscuța Veruza și floarea de nufăr de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ziua sa Marius a primit un cadou neobișnuit. Bunicul, care a venit de departe, tocmai din munți, i-a dăruit un creionaș fermecat.

începutul de la Povestea Creionașului fermecat de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se leagănă pe ramul înghețat, dar se ține din toate puterile să nu o ia vântul, să nu o strivească gerul. Nu se va da bătută cu una cu două. Pentru nimic în lume nu-și va părăsi ramul. Arborele a rămas dezgolit, ar fi prea de tot să-l părăsească și ea. S-a născut, a crescut hrănindu-se cu seva lui și e datoare să-i arate recunoștință.

începutul de la Frunza curajoasă de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mamele noastre - candele de lumină ce ard cu lacrimi

Dați-mi o măsură să pot afla
durerile mamelor.
Fii pentru un ceas măicuța aceluia
ce plecă în depărtări lăsând-o pustiită.
Nu-i rămân decât zile cu dor
și nopți ce dor.
Priviți ochii unei mame ce-și veghează
copilul bolnav;
ai să pătrunzi în adâncul unui ocean
încărcat de temeri și valuri de tristețe.
Sufletul contopit cu ruga arde
continuu.
Oprește-te și simte pentru o clipă
durerea mamei pentru fiul plecat
în lumea cu vise.
E o pasăre cu aripile retezate ce vrea
să-și ridice puiul din mlaștina vremurilor
și să-l salveze.
Prin măduva ei curg râuri de disperare
și neputință.
Fii pentru o noapte mama pruncului nenăscut
aflat printre îngeri;
ascultă-i plânsul în noapte și numără-i
suspinele.
A rămas golită de viață.
Privește chipul unei mame ce și-a pierdut copilul
pentru totdeauna;
nu mai trăiește ci doar așteaptă
trecerea timpului.
În orice copil ce-i trece prin față își vede
puiul pierdut.
Supravețuiește poverii unei vieți rămase
de trăit.
Stană de piatră așteptând în tăcere trecerea
în lumea de dincolo.
Nu i-a rămas decât candela credinței ce arde
cu lacrimi și speranța întâlnirii în lumea
de dincolo.

poezie de (27 februarie 2013)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Apă e fermecată! Te ține la suprafață! Ca pe o frunză, ca pe o petală.

în Împăratul cel bun
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Motivul pentru care oamenii mari se bucură de puțină simpatie și prietenie atunci când sunt în dificultate pare să fie următorul: un om mare și-a făcut prieteni datorită succesului său, dușmanii și i-a făcut singur, iar răzbunarea este un casier mult mai punctual decât recunoștința.

citat clasic din
Adăugat de Elena GheorgheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

Lacul avea o apă atât de limpede puteai să observi orișice pietricică, orișice fir de nisip de pe fundul său. Peștișori colorați se zbenguiau în apa curată, la mal înfloreau nuferi, iar în nopțile cu lună perechile de lebede păreau niște bărcuțe care staționează.

în Împăratul cel bun
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Sorescu

Alfabetul

N-a prea observat
Când a pierdut prima literă.

A continuat să vorbească,
Ocolind cu grijă
Cuvintele
Care cuprindeau acea literă.

Apoi a mai pierdut una,
Mi se pare pe A.
Soarele, Luna
Au rămas pe dinafară.

Și încă una,
Fericirea, iubirea
Au început să nu-l mai înțeleagă.

Litera de pe urmă
I-a rămas înfiptă într-o silabă,
Ca un dinte obosit.

Acum aude, vede,
Dar nu mai are cuvinte pentru viață,
Formată în cea mai mare parte din literele
Pe care le-a pierdut.

poezie celebră de din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de EvaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.

Omul este cineva și nimeni. Își duce de ani fața lipită de cap și umbra cusută de picioare și nu a reușit încă să înțeleagă care dintre ele cântărește mai mult. Câteodată simte un impuls nestăpânit de a le desprinde de corp, de a le agăța într-un cui și de a rămâne pe jos ca o marionetă căreia o mână miloasă i-a tăiat firele.

în Eu ucid
Adăugat de Gone AwaySemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Cu ochii altuia" de Giorgio Faletti este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.99- 16.99 lei.

Și totuși... în nopțile cu lună, când perechile de lebede stau față-n față, privindu-se cu dragoste, iar eu sunt în mijlocul lor, viața mi se pare minunată... Asta nu înseamnă nu visez la un lac curat, limpede, cu malul de aur de pe care mă privește și mă admiră un adevărat prinț sau o adevărată prințesă...

în Broscuța Veruza și floarea de nufăr
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scara de vis

Când vreau să scriu, mă-nalț, ușor, spre nori
cu ochii-nchiși, cu sufletul tăcut,
cu pași treptat grăbiți, nerăbdători,
pe drumul ce-a rămas nestrăbătut.

Și mi se pare că acolo, sus,
e-o viață care, doar din când în când,
mă duce într-o clipă ce s-a dus
și-o port mereu, ascunsă într-un gând.

Iar el... se vede rar, dar îl mai văd:
sinistrul drum, pe care va veni
singurătatea clipei ce-o prevăd
chemându-mă spre... ceea ce va fi.

Cobor, încet, pe-o scară ca de vis
și recitesc ce, printre nori, am scris.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteGarabet Ibrăileanu

Ca și furtunile, care răscolesc numai fața oceanului, pasiunile tinereții au venit și au trecut, dar în adâncurile cele din urmă ale sufletului dragostea pentru imaginea fetei moarte a rămas intactă, neamestecată, de o esență unică, și în nopțile senine, în prima tinerețe și uneori și astăzi, când mă simt singur, nedreptățit, nefericit, mi se pare că mă privește cu grijă și duioșie, aplecată peste o balustradă ideală din spațiile interplanetare.

în Adela (1933)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Adela" de Garabet Ibrăileanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -10.00- 7.99 lei.
Edgar Lee Masters

Daisy Fraser

Ați auzit vreodată ca Editor Whedon
Să dea pentru bugetul public ceva din banii pe care el i-a primit
Pentru a sprijini candidații la alegeri?
Sau făcând ofertă publică încât oamenii
Să investească în fabrica de conserve?
Sau să intervină în cursul evenimentelor din bancă
În momentul când aceasta era fraudată și gata să se prăbușească?
Ați auzit vreodată ca procurorul Circuit
Să ajute pe cineva în afară de căile ferate "Q"
Și de bancheri? Au dat vreodată preotul Peet sau preotul Sibley
O părticică din salariul lor, câștigat fără să facă nimic
Sau pentru a ține discursuri, așa cum le cereau liderii,
Despre lucrările la casa de apă?
Dar eu, Daisy Fraser, care întotdeuna treceam
Pe stradă printre șiruri de "știm noi" și zâmbete,
Și tusete și cuvinte "uite-o, vine",
Nu am fost dusă niciodată în fața judecătorului Arnett
Fără a contribui cu zece dolari, plus amenda,
La fondurile școlii din Spoon River!

epitaf de din Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Spoon River Anthology Paperback" de Edgar Lee Masters este disponibilă pentru comandă online la numai 16.99 lei.

Chaucer: Sunteți minunați. Sunteți extraordinari. Doamnelor și domnilor și toți cei de aici ce nu stați pe o pernă de catifea. (Mulțimea aclamă.) Astăzi, astăzi sunteți cu toții egali. (Mulțimea aclamă.) Pentru sunteți cu toții binecuvântați. Iar eu am onoarea, ba nu, chiar privilegiul de a aduce în fața dumneavoastră un cavaler, ridicat la acest rang chiar de cavaleri. Un cavaler care își are originile cu mult înainte de Charlemagne. L-am întâlnit prima dată pe un munte, în apropiere de Ierusalim, rugându-se la Dumnezeu pentru a primi iertare pentru sângele sarazin vărsat de propria-i spadă. Altă dată, m-a uimit mai cu seamă în Italia, când a salvat o frumoasă orfană de groaznicul său unchi turc care o dorea numai pentru el. (Mulțimea își strigă dezaprobarea.) În Grecia și-a petrecut un an cufundat în tăcere doar pentru a putea înțelege sunetul unei șoapte. Și, astfel, fără alte înflorituri și zgomot fără de folos, vi-l prezint pe căutătorul serenității, pe protectorul virginității italiene, pe mesagerul Domnului, pe unicul, Sir Ulllrrrich von Lichtenstein.

replică din filmul artistic Povestea unui cavaler, scenariu de
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bunicul i-a povestit lui Marius lucruri nemaipomenit de frumoase. Despre munții în care s-a născut, despre copilăria sa, despre strămoși, despre datina străbună. Vremea a trecut pe neobservate.

în Povestea Creionașului fermecat
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ceață

Un poet privește de la fereastra etajului 10.
Prin fața geamului său stoluri de păsări
taie cu aripile ceața,
halucinant o desfac în fâșii.
"Ce minunat! exclamă poetul.
Să vezi atâtea păsări
zburând în fața ta
prin ceața acestei dimineți!
Pare ferestrele
sunt hublourile unei nave,
iar păsările negre -
valuri care curg, curg,
în flux și reflux.
Luați-mă și pe mine cu voi,
păsări ce răzbateți prin ceață!"
Iar glasul lui se amestecă
cu țipetele de păsări
care curg, curg...

De partea cealaltă, peste drum,
în fața zborului dezlănțuit
vede spitalul cenușiu,
cu ferestre, multe ferestre,
luminate de o lumină artificială bolnavă,
aburite de răsuflări bolnave,
de spaime și dureri
ale unor ochi muribunzi,
care se văd prin ceață.
O altfel de ceață,
care tulbură
perdeaua insesizabilă dintre viață și moarte.

Jos, străzile - un furnicar.
O cerșetoare cântă aceeași litanie,
din minut în minut,
obsesiv,
și-un clopot o îngână, cu dangătul
înecat de-atâta ceață:
"Un bănuț, domnule!
Un bănuț, doamnă!"
Pe lângă ea viața trece nepăsătoare,
grăbită,
într-un sens haotic,
ca un stol mare de păsări
cu aripile legate prin ceața densă, densă:
mașini claxonând într-o goană infernală,
oameni mergând grăbiți spre serviciu,
mame cu copii de mână,
pe care-i târâie pe un drum
ce pare că nu e al lor,
doi îndrăgostiți ce se sărută
în văzul tuturor,
două adolescente cu căști în urechi
ce traversează râzând
pe culoarea roșie a semaforului...

Și pentru prima dată
poetul simte frigul acestui spațiu de jos,
un spațiu intermediar
între zborul în valuri al păsărilor
și spaimele ochilor bolnavi
pe care îi vede prin geamurile aburite
ale spitalului.

Pentru prima dată,
nu se mai recunoaște,
nu mai știe cărui spațiu aparține,
în timp ce aripile-i tremură, legate,
și tulbură cu fâlfâirea lor ușoară
perdeaua insesizabilă
dintre viață și moarte...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prima dragoste

Un foc brusc
i-a invadat fața,
ce colorează o inimă
întunecată de durere.
Apoi am citit zâmbetul,
tipărit pe față, care
avea o culoare aprinsă.
Ea nu știa nimic despre dragoste.
S-a aprins o lumină,
strălucitoare pe fața ei, iar
în privirea ei, era dragostea...
El i-a citit inima...
A vrut doar un zâmbet
înapoi de la fată,
Zâmbetul ei i-a dat speranță
Iar privirea lui a fost mirată,
de lumina inimii ei
care s-a îndrăgostit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un profesor...

Un profesor e un zidar
Mereu alăturea de noi,
Mereu pe șantierul vieții
Ca să înalțe vremuri noi.

Un profesor e un zidar.
Zidește ziua cea de mâine.
Și sufletul și inima
La temelia țării pune.

Un profesor e un artist
Ce modelează caractere.
El zi de zi și an de an,
Găsește forță și putere

Ca să cioplească în lut viu
Cu vorba-i blândă și sfătoasă.
Lucrarea lui e cea mai bună,
Cea mai de preț, cea mai frumoasă.

Deci, dacă urci la cârma țării
Un pic te uită înapoi,
Privește-i chipul luminat,
Privește-l, grijile-i vin roi,

Ca să-l atace, să-l doboare,
Dar el se ține, cât de greu
N-ar fi să-i fie, în picioare,
Doar în picioare stă mereu.

Închină-te în fața lui,
Căci are-n plete flori de nea
Și poate una dintre ele,
I-ai pus-o-n plete tu cândva.

poezie de
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce scârțâie zăpada sub picioare? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!