Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Dorul meu

Singurătatea o cânt sub clar de lună
și alung norul ce dă lunii umbre reci,
un sărut ziua de mâine vrea s-o pună
pe dorul potecii pe unde poți să treci.

Și mi-am învelit ale mele doruri
cu taina lacrimii din rugăciune,
cu scânteia picăturilor de rouă,
care dă îngerilor înțelepciune.

Cu versuri am șters rujul surâsului,
iar nopțile uitate le-am ținut la ușă,
în doruri amețite de furtună
și finaluri împrăștiate în cenușă.

Eu dorul l-am cules din bucuria
romanței, horei și doinei românești
și nu pot s-ascund cuvinte-n inimă,
sau să le pun în posomorâtele povești.

Am plâns, am râs și am murit pe scenă,
n-am dorit nicicând să fiu o premieră,
am împodobit iubirea cea eternă
punând dorul meu pe o etajeră.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Soaptele vietii" de Constantin Rusu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -16.38- 11.99 lei.

Citate similare

Despre dor

Au fost, sunt și vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.
A fost, este și va fi
mereu dorul inimii.
Dorul de mamă, de tată,
nu va pieri niciodată.
Dorul de frate, de soră
e prezent în orice oră.
Dorul de fata iubită
niciodată nu se uită.
Cu tot răul ce e-n lume în lume,
dorul de viață rămâne.
Au fost, sunt și vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.

poezie de (10 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ludmila Maciuga

Dorul

Azi m-am întâlnit cu dorul,
Când mergeam alin pe drum,
Și-am văzut curgând izvorul,
Cu-n trecut, cu a lui parfum.

Dorul meu de-atâtea gânduri,
A chemat și alte doruri,
S-au pornit și niște vânturi,
Răscolind trecut din pături.

Adun dorurile-n rânduri,
Doruri vechi și doruri noi,
Păsari au venit cu cârduri,
le poarte prin năvoi.

Se destramă doru-n zare,
Simt o dulce alinare...
2019 Italia

poezie de
Adăugat de Ludmila MaciugaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
dor

Dorul

Olimpiei–Octavia

Dorul
e fereastra cenușie,
în zori,
spectralizând
maligna, saturata-mi
de dor
insomnie;
dorul
sunt orele zilei,
tânjind, ofilite,
lunecând,
așternându-se,
ca niște thanatice
flori,
lângă urna ta cu cenușă,
în inima mea,
în inima
ce-a devenit,
și ea,
între timp,
cenușie;
dorul
sunt nenumărații mei pași
fără drum,
dorul
e tăcerea moartă din
cuvintele mele;
dorul
e gustul de
cenușă și scrum
din pâine, din
lacrimi, din paharul
cu apă, din
ale dimineții
sinistre cafele;
dorul
e chipul morții,
e al morții sibilinic
discurs,
ce se insinuează în
rugăciune, ce-mi
susură,
necontenit,
în auz,
ce stăruie
pe ale amintirii
retine;
dorul
e strigătul meu peste abis,
hohotit și confuz...

Doru-i distanța
de neconceput,
de nestrăbătut
dintre mine și tine.

poezie de din ziarul "Națiunea" din București, 17 februarie 2015 (ianuarie 2015)
Adăugat de Eugen DorcescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În numele lui Dumnezeu

Mi-am dorit să mor aseară
Pe lumina unei mute
Pe un dar divin și calm
Ce-a venit mă sărute.

Ah, dar nu am putut mor
Dorul m-apăsa în coaste
Iar un câine bătea poarta
nu ațipesc plângând.

M-am apropiat de ușă
Mi-am dorit să ies afară
Să-mi arunc dorul spre stele
Și-amintirile cu tine.

Ah, te-am pus viu cu gândul meu
Nemiloasă-am fost cu tine
Te-am urcat pe crucea Toamnei
Și te-am răstignit străine.

Te-am dorit ca pe-un Isus
Dureros și plin de sânge
Un nevinovat ce plânge
În fața destinului.

Te-am dorit iertat de Domnul
Plin cu-al meu păcat și vină
Să mă ierte și pe mine
Că te-am aruncat in stele.

Să mă ierte Dumnezeu,
Că te răstignesc în versuri
Cu tot dorul și o pană
Ruptă din a mea durere.

Ah, cum mă poartă Duhuri rele
Cum mă scormonesc în vene
Să mă otrăvesc cu ele
Chinuindu-mă în răni.

Mi-am dorit să mor aseară
Sus pe crucea Cerului
Să-mi sting dorul și păcatul
Luat din mamă și iubit.

Să mă sting pe chipul Lunii
Arsă-n tălpi de stele mii
Să-mi pierd viața pământeană
Și-o iubire de nebun.

Măcar de-aș putea tac
Să mă fac stâncă și frunză
Ori un Soare ce răsare
Fără gând de-a scrie versuri.

Măcar de-aș putea s-adorm
Pe lumina de la Lună
Ghemuită-n sânul Ei
Făr' de dor și-o limbă vie.

În numele lui Dumnezeu... doresc uitare!
... dar cu dorul.. ce mă fac?

poezie de (20 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina CojocaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zboară dorul

Zboară dorul, căutând amorul,
Pe câmpii cu flori și rouă în obrăjori,
Trezite în zori de ciripitori,
Care dau fiori cu orchestra lor.

Zboară dorul, căutând amorul,
Prin păduri stufoase, leagăne umbroase,
Verde mătăsos cu miros frumos,
Ce îngână ușor glasul de izvor.

Zboară dorul, căutând amorul,
În cascade reci și curcubee seci,
Descântate în veci de admiratori
Ce iubesc din zori înălțând fiori.

Zboară dorul, căutând amorul,
Prin troiene groase, albe și spumoase,
Pe plaiuri cu ghiocei, ca urechile de miei,
În bucurii naive ca și cărciul babei.

Zboară dorul, căutând amorul,
Întrecând și norul ce umbrește sporul,
de îl va prinde nu va fi cuminte,
Totul va fi odă, totul va fi cinste.

Zboară dorul, căutând amorul
Ce-atâță fiorul pictând viitorul,
Cântec și speranță, dragoste de viață,
Sfințită cu altă prefață.

poezie de (17 ianuarie 2021)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Dor

Dorul de ducă
Te face nălucă
Dorul de frumos
E cel mai luminos
Dorul de sorginte
Te învață minte
Dorul de suprafață
Te ține în viață
Dorul profund
Te atrage la fund
Dorul de iubire
Ăsta-i o menire
Pentru omenire.

poezie de (19 iulie 2021)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Vino

Cerul fumuriu de Toamnă
Mă ridică-n Carul Mare
Moale și fierbând de dor
Să te strâng la pieptul meu.
Să te strig, te cuprind,
Să te prind-de-păr, șoptind;
Te iubeeesc!!!! Unde mi-ai fost?
Mi-am dorit să te iubesc!
Să te-mbrățișez cu dor
Să te-așez pe un picior,
În lumina de la Lună
Pe umbrele pomilor.
Cu surâs te ating
Pe-un sân copt în trandafiri
De o Toamnă și un Soare,
Ce-au făcut din struguri, vin.
În must mi-am dorit să fiu
Dulce și îmbrățișat
În lumina stelelor
Ce-mi știu lacrima și dorul.
Vino, stai pe bratul meu
Să-ți alint singurătatea
Cu săruturi mii și mii
Strânse-n buze pentru tine.
Vino, te pierd în strălucirea
Colierelor din Cer
Ce se vor în șolduri albe
Agățate și iubite, de femeia mea dorită.
Vino, te-mbrac în solzi de-argint
De la tălpi și până-n creștet
mi-ai fost vulcan și dinte
În-miezul din inimă.
Vino, am îmbătrânit cu Cerul
De atâta dor și plâns!
Vino, am băut găleți cu vin
Cât a scos ciutura, apă!
Vino, poate mâine mor și nu știu
Dacă Dumnezeu o vrea
Să iți pună altă stea
Pe obraz și-n perna ta, te facă fericită.
Vino, încă luminez și ard, pentru tine draga mea!

poezie de (5 noiembrie 2018)
Adăugat de Adelina CojocaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorul meu și veșnicia

Dorul meu e călător
Și s-adapă la izvor,
dorul meu!

Dorul meu-neastâmpărat
De iubire s-a-mbătat,
dorul meu!

Dacă-l vezi pe la ferești
Spune-i, spune-i că-l primești,
dorul meu!

Visător, rătăcitor
Îl poți toarce în fuior,
dorul meu!

Și din firul meu de dor
Să țeși dragă un covor,
odorul meu!

Și covorul meu de dor
Să-ți poarte pașii ușor,
odorul meu!

Sus pe alburiul nor
Face casă dor cu dor,
odorul meu!

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Prioteasa

Ale tinereții valuri...

Ale tinereții valuri trec nostalgic peste noi,
rătăcesc și, între maluri, ne lasă de doruri goi.
Dacă dorurile mele vor trece neobservate,
eu te rog fă-le bezele se-ntoarcă neschimbate.
Că tu nu știi ce e dorul, nici n-aș vrea să-l înțelegi,
se adapă la izvorul unde nu există legi.
El respectă legea firii: a iubi și-a fi iubit,
este datul omenirii iubești ce-i hărăzit.
Cum trecu iubirea noastră, se scurg ochii după ea,
tot privind spre zarea-albastră, Cel de Sus ne-o va veghea.
Tânjim unul după altul, gurile ni se usucă,
Îl rugăm pe Prea Înaltul înapoi ne-o aducă.
Tu să nu te joci cu dorul că-i foarte periculos,
te destramă precum norul dizolvat de-un vânt nervos.
Iar de-oi încerca vreodată revii, nu se mai poate,
dorul trece doar o data, ia cu el mințile toate.
O alergi pe câmpie când la deal și când la vale,
ai vrea să plătești simbrie -ți revii pe vechea-ți cale.
Să fi fost mai precaută, mai mult pierzi decât câștigi,
numai pe calea știută totdeauna poți să-nvingi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Prioteasa

Ale tinereții valuri...

Ale tinereții valuri
trec nostalgic peste noi,
rătăcesc și, între maluri,
ne lasă de doruri goi.

Dacă dorurile mele
vor trece neobservate,
eu te rog fă-le bezele
se-ntoarcă neschimbate.

Că tu nu știi ce e dorul,
nici n-aș vrea să-l înțelegi,
se adapă la izvorul
unde nu există legi.

El respectă legea firii:
a iubi și-a fi iubit,
este datul omenirii
iubești ce-i hărăzit.

Cum trecu iubirea noastră,
se scurg ochii după ea,
tot privind spre zarea-albastră
Cel de Sus ne-o va veghea.

Tânjim unul după altul,
gurile ni se usucă,
Îl rugăm pe Prea Înaltul
înapoi ne-o aducă.

Tu să nu te joci cu dorul
că-i foarte periculos,
te destramă precum norul
dizolvat de-un vânt nervos.

Iar de-oi încerca vreodată
revii, nu se mai poate,
dorul trece doar o data,
ia cu el mințile toate.

O alergi pe câmpie
când spre deal și când spre vale,
ai vrea să plătești simbrie
-ți revii pe vechea-ți cale.

Să fi fost mai precaută,
mai mult pierzi decât câștigi,
numai pe calea știută
totdeauna poți să-nvingi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorul

O inimă pierdută
De lacrimi si de dor
De mamă si tată
De mângâierea lor.

Dorul ce se varsă
De sora si de casă
E mereu amar,
De lacrimi in zadar.

Dorul ce te apasă
În inimă mereu
Venin ce mă omoară
De dorul lor mereu.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

Cuvânt

Te-am căutat în zbuciumul de mare
În țipătul furtunii,-n tremur de pământ,
În susurul ce plânge în izvoare
În taina ce-i purtată de-un cuvânt.

Te-am căutat în razele de soare,
Sub umbra munților încărunțiți,
Pe după nori, în zarzării în floare,
În codrii de cuvânt-n versuri despletiți.

Te-am căutat în stele, după Lună,
În ochii ce pe drum i-am întâlnit,
În liniștea ce tace în furtună,
În versul ce durerea și-a doinit...

Te-am căutat... dar unde n-am făcut-o?
Că universu-ntreg l-am răscolit,
La îngerii din cer ce-au zis:
-Nebuno!
La tine-n suflet încă n-ai privit!

Mi-am amintit că te-am ascuns în mine,
Ca te am chiar dacă nu-mi mai ești,
Când doruri plâng inima să-mi aline...
Cuvântul care-mi deapănă povești.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de-acasă...

Mi-am visat azi-noapte, mama...
Și am plâns în vis de dor...
Se făcea, că ea, sărmana
M-aștepta de sărbători.
Și la fel ca înainte
Tot în lacrimi și tăcută,
Printre doruri și cuvinte
Sărutam mâna muncită.
Mâna sfântă-n mângâiere...
Mâna ce a scos cenușă
Dintr-o vatră, ce-n durere
Arde dorul, plâns, în ușă.
M-a primit cu brațele deschise
Și ca pe un prunc în fașă
M-a cuprins cu lacrimi sfinte...
-Ce dor îmi este de-acasă!

Nu mai vreau plec măicuță...
Ține-mă la pieptul tău...
Ca o floare pe-o crenguță,
Să m-alini... când dau de greu...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Dor-mirea

Una e dorul de dor alta e dorul absurd!
Una e ai dor de dorul cuiva și alta dor de dorul
nimănui...
E absurd dorul tău! E absurd dorul tău
din tine
de tine
cu cel de care nu mai are dor...
Acest dor de numește
dor-mire!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce este dorul?

Ce este dorul?

Dorul, este un fior
Și mă cuprinde-n amor
Această dulce emoție
Născută prin incantație

Un cântec străvechi
Tulburător pentru urechi,
Un portativ scris complet
Mângâietor pentru suflet

Ce este dorul?

Dorul este o prăpastie
Ce îți adâncește chinul
Și deși cu trup de bestie
E îndulcitor veninul

Dorul vrea să se adape
Însetat stând în amonte
Și se târăște ca un șarpe
Prin gânduri împădurite

Ce este dorul?

Dorul este o fotografie
Accesată cu un click în minte
Cea mai avansată tehnologie
Care nu se vede, dar se simte

Și de fapt e doar un gând
Ce a prins contur și formă,
Diamant prețios, plăpând
Dragoste cu aromă.

poezie de din Sursă proprie (11 decembrie 2021)
Adăugat de cristianharhataSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorul meu sunt eu

Mi-e dor de tine, mi-e dor de un cuvânt
E dorul care vine, se scurge în pământ.
Și dorul meu e foc, e foc nestăvilit
Și mă opresc în loc, am lacrimi în privit.

M-am săturat de dor, de el nu scap nicicum
M-am săturat mor, lăcrimez pe drum.
Voi coborî la vale, mergând îngândurat
Voi coborî agale, de dor să fiu scăpat.

Văd peisaj frumos, ajuns-am la izvor
Sunt foarte secetos, de apă mi-este dor.
Izvorul s-a oprit, probabil nici n-a fost
Dar, dorul n-a pierit – mă simt un mare prost!

Mi-e dor de tine, apă, de ce ai dispărut?
Setea în mine crapă, mai vreau al tău sărut.
Mi-e dor, și ți-am greșit, mă iartă, nu am vrut
Am lacrimă-n privit, spune-mi, ce ți-am făcut?

Mi-e dor... mi-e dor-mi-e dor, și simt un pic de vânt
Vreau apă de izvor, țâșnească din pământ.
Și iată ce minune, izvorul izvorește
Apa se adune, un semn... că mă iubește.

Beau apă de izvor, e limpede și rece
Și mi-a trecut de dor, acum... poate sece!
Mi-e dor acum de ducă, aș vrea să mă opresc
Și dorul mă usucă, chiar simt... că-nebunesc.

Of, dorule... doruțule, de tine n-am scăpare
Of... dorule, drăguțule, doresc o alinare.
Mi-e dor acum de... mine, aș vrea să mai trăiesc
Să mă-ntâlnesc cu tine, și mult te iubesc.

Mi-e dor de-al tău cuvânt, sunt foarte întristat
Trăiesc pe-acest pământ, de doruri sărutat.
M-ai vreau al tău sărut, mai vreau înc-o dorință
Spune-mi, ce ți-am făcut, de nu mai ai putință?

Și dorul îmi arată, mi-arată un izvor
Ființă însetată, și lângă ea un dor.
Și dorul, sunt chiar eu, cel care dă să plece
Ființa,-i Dumnezeu, izvorul să nu sece.

Ființa, se preface, în chipul tău frumos
Iar dorul, plânge, zace, cu sufletul milos.
De ce i-am spus sece... o, Domne, am greșit!
Simt o durere rece, și dorul a pierit.

M-avânt către izvor, nimic nu mai contează
De mine mi-este dor, și dorul meu visează.
Viseaz'-a ta ființă, ființă însetată
Având a mea dorință, fie sărutată.

Și te sărut cu dor, căci mă sărut pe mine:
Ființă la izvor, când mă gândesc la tine.
Cu dor mi te sărut, te mai doresc precis
Și dorul, mi-a trecut, a fost, numai, un vis.

poezie de (16 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Mihai Marica

Tu

Tu-mi ești inspirație divină!
Vers, ritm, măsură, rimă!
Punct și virgulă, exclamație!

Tu-mi ești cruce de mormânt,
Eu pământ, pământ,
Timp încremenit!

Tu-mi ești lacrimă-ntre gene!
Eu ochiul plâns de vreme,
Unde timpul trece, trece!

Tu-mi ești spin din trandafir!
Eu inimă sângerândă,
Dintr-un trup din cimitir!

Tu-mi ești dorul din pustiu!
Eu urlet de lup flămând,
Urlând noaptea la Lună!

Tu-mi ești tremurul din suflet!
Eu hoinarul nepereche,
Rătăcit în doruri grele!

Tu-mi ești primul sărut!
Eu sunt tot pierdut, pierdut,
Dincolo de cuvânt!

Tu-mi ești ceva sfânt,
Eu vrajă, descânt,
Cununii pierdute-n vânt!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Pe țărm

vara a trecut
adio parfum de roze
îți amintești de visele mele
când alergam desculți sub stropii cruzi de rouă
foșneai în adieri senine
eu nu te-am prins niciodată, femeie
nu am strâns la piept
durerea, iubirea, lacrima și dorul
nu ai tremurat înfioarătă
nu ai țipat în taina primului fior
au ars buzele sub dogorea iubirii neîmpărtășite
te aplecai peste flori
culegeai roze din grădini de suflet
foșneai, foșneai în miresme divine
buzele tale roșii, o rană în inimă
zvâcnește în nopți goale și pustii
aștept femeia, tu nu vii
tu ai plecat, eu unde azi mai sunt
adio femeie
vara s-a dus
ce singuratică este cărarea pe care dansai goală în iarbă
ai luat surâsul, sărutul și viața
m-am apropiat în hohotul de plâns
tu ai plecat, te-ai dus
du-te, du-te femeie
cu lacrima, cu iubirea, cu dorul
gem printre frunzele îngălbenite
căzând de pe crengi de suflet
sunt o picătură de sânge în palma ta
am acoperit cu draperii amintirile
să nu-mi vadă nimeni rana din suflet
pe țărm a rămas o inimă
ascultă valurile ce plâng lângă o mare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Franz Kafka

Dorul meu erau vremurile vechi

Dorul meu erau vremurile vechi,
dorul meu era prezentul,
dorul meu era viitorul,
și cu toate astea mor într-o căsuță de paznic,
la marginea drumului,
într-un sicriu vertical, de când lumea
un obiect în posesia statului.
Mi-am petrecut viața,
stăpânindu-mă, sfărâmând-o.

poezie celebră de , traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Castle" de Franz Kafka este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -51.00- 23.99 lei.
Sanda Nicucie

Verde flu...

frunză verde flu pământ
crește dorul crește-n vânt
astăzi sunt mâine nu sunt
se închină sfânt la sfânt
am încărunțit mărunt
prin cuvântul necuvânt
te iubesc e-un amănunt

frunză verde flu pe mare
crește dorul prin sahare
astăzi plop mâine cărare
se închină popii-n zare
am încărunțit în fiare
prin cuvintele-n uitare
te iubesc e o-ntâmplare

frunză verde flu pe lună
crește dorul a furtună
astăzi ghimp mâine cunună
vânt se-nchină de răsună
am încărunțit a zână
vin cuvinte și mă-adună
te iubescu-ne-mpreună

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook