Ziarele mint. Ziariştii americani sunt practic nişte prostituaţi în meseria lor, fiind plătiţi extrem de bine; ei nu îşi riscă aproape niciodată viitorul financiar pentru echitate socială, dreptate şi adevăr, ci ascultă slugarnic de poruncile celor care ţin hăţurile. Iar cei care ţin hăţurile sunt cei care fac parte din conducerea internaţională a băncilor, care au decis crearea Fondului Monetar Internaţional şi a Naţiunilor Unite, şi care împing lucrurile spre un guvern mondial, ce va pune capăt libertăţilor individuale. În momentul în care acest coşmar se va împlini, omenirea va intra în cea mai neagră epocă din care, dacă va fi în stare să iasă, o va face cu sacrificii omeneşti şi materiale imense. Trăim apogeul unei conspiraţii francmasonice diavoleşti, care a început cu secole în urmă.

A. Ralph Epperson în Noua Ordine Mondială
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pot să îmi împart pacienţii în două grupuri. Cei care ţin un jurnal (de nutriţie) şi cei care nu ţin. Primii au de obicei rezultate foarte bune şi lucrez cu ei aproape 12 săptămâni. Cei care nu ţin jurnal sunt pacienţi cu care lucrez câteodată ani de zile.

citat din Christopher J. Mosunic
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă viaţa ar fi un meci de baseball, Jucătorii ar fi cei care ar intra în componenţa echipelor din teren. Ei sunt oamenii care sacrifică timp şi energie pentru a da ce e mai bun din ei înşişi, în general aceşti oameni fac ceea ce le place şi le place ceea ce fac. Ei culeg roadele eforturilor lor. Jucătorii îşi folosesc toate puterile pentru a face lucrurile să se întâmple. Ei ajung la fântâna puterii şi extrag din ea împlinirea tuturor dorinţelor. Jucătorii riscă şi câştigă.

Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţini sunt cei care se întreabă ce rol au în "marea paradă a vieţii". Profită de micile plăceri pe care le întâlnesc şi se revoltă împotriva decepţiilor; reacţionează fiecare în felul său faţă de evenimentele care-i interesează în calitate de indivizi. Nu se consideră însă niciodată ca parte integrantă dintr-o anumită epocă. Nu sunt în stare să înţeleagă că înaintăm cu greutate, mergând unul lângă altul, într-un convoi care nu se mai sfârşeşte şi că interesele noastre chiar, despre care ne închipuim că ar fi extrem de importante, în realitate fac parte din scopul urmărit în comun.

Lloyd C. Douglas în Parada
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă de la oamenii de succes care sunt gândirea, atitudinea, strategia şi acţiunile pe care le-au întreprins ca să-şi atingă visurile, însă studiază-i şi pe cei săraci care se luptă să supravieţuiască. Cei din urmă îţi pot arăta care este calea sigură spre eşec, care sunt gândurile şi atitudinile care i-au condus spre o viaţă cu lipsuri, neîmplinire, tristeţe şi sărăcie. Atât oamenii de succes cât şi cei care eşuează frecvent în viaţă au un set clar de principii şi idei după care îşi ghidează existenţa. Nu soarta sau destinul au decis cum trăiesc ei, ci modalitatea în care gândesc şi trăiesc. Intuitiv, tu care crezi că sunt caracteristicile oamenilor de succes, respectiv ale celor care se declară învinşi de soartă?

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea de flux, de concentrare 100% asupra unei activităţi, este cea mai preţioasă stare în care ne putem afla ca şi fiinţe umane. Să iubeşti fiind în stare de flux, sa munceşti fiind în stare de flux, să te antrenezi fiind în stare de flux înseamnă să fii fericit şi împlinit în fiecare zi. De ce crezi că oamenii nu mai găsesc fericirea şi împlinirea? Pentru că nu mai pot să între în stare de flux din cauza "zgomotului" care le invadează şi le violează toate simţurile. Oamenii care o vor lua înainte în generaţia noastră sunt cei care vor ştii să îşi protejeze puterea de concentrare pe câte o activitate o dată.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii se împart în două categorii: oameni care anticipează şi oameni care aşteaptă ca lucrurile să se întâmple şi apoi reacţionează. Primii sunt cei care fac ca lucrurile să se întâmple, iar cei din a doua categorie, sunt oamenii cărora li se întâmplă lucrurile făcute de ceilalţi. Tu din ce categorie faci parte?

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este asemănătoare unui act creator, în timp ce a fi obiect al iubirii seamănă cu o stare pasivă. Prin urmare, cei care deţin superioritatea în acţiune sunt şi cei animaţi de iubire şi de sentimente amicale. În sfârşit, toţi oamenii iubesc mai mult ceea ce le cere mai mult efort;de pildă, cei care şi-au agonisit singuri averea ţin la ea mai mult decât cei ce au primit-o moştenire. Acesta este şi motivul pentru care mamele îşi iubesc copiii mai mult decât taţii;ele suferă mai mult născându-i şi ştiu mai bine că sunt copiii lor.

citat celebru din Aristotel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă plătesc taxe pe avere şi pe moştenire, bogaţii au găsit modalităţi de a transmite o mare parte a proprietăţii lor descendenţilor. Majoritatea celor care ajung în vârf sunt avantajaţi de la început - ei provin din medii profesionale sau bogate. Studiile referitoare la oameni care au ajuns bogaţi arată că aproape niciunul nu porneşte de la zero. Marea majoritate a celor care "au făcut bani" au realizat acest lucru moştenind sau primind măcar o mică sumă iniţială - pe care apoi au folosit-o pentru a face şi mai mulţi bani.

Anthony Giddens în Sociologie
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziarele sunt pline în zilele noastre de ştiri despre creşterea explozivă a numărului de divorţuri, despre maltratarea crescândă a copiilor de către unii părinţi, despre numărul tot mai mare de violuri, despre creşterea continuă a numărului celor care citesc materiale pornografice, despre creşterea continuă a tâlhăriei, despre cereri care solicită să se instituie un guvern mondial, despre insistenţa tot mai mare de a se urmări să se dărâme graniţele naţionale, despre tot mai multe biserici creştine închise pentru că nu vor să se supună cenzurii guvernului. Dar oare de unde vin toate acestea? De ce toate moştenirile trecutului, graniţele naţionale, dreptul de a avea o religie liber aleasă, dreptul la avere personală şi alte drepturi sunt acerb atacate? Oare există persoane şi organizaţii secrete care doresc să schimbe ordinea de bază a lucrurilor?

A. Ralph Epperson în Noua Ordine Mondială
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Majoritatea nu are niciodată dreptate. Niciodată, vă spun eu! Este una din acele minciuni din societate care nu ne eliberează, şi un om inteligent nu se poate opri să nu se revolte. Cine sunt oamenii care reprezintă cea mai mare proporţie a populaţiei? Cei inteligenţi ori cei proşti? Cred că ne putem pune de acord că sunt cei proşti. Indiferent unde se îndreaptă această lume, proştii formează o majoritate copleşitoare.

citat clasic din Henrik Ibsen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cei care vor să dezbată sistemul educaţional românesc, aş vrea să lansez următoarea întrebare: Ce fel de parlamentari şi politicieni a scos sistemul educaţional românesc? Pentru că aproape toţi sunt scoliţi în sistemul românesc de educaţie, nu? Cine sunt cei care îşi asumă responsabilitatea pentru educaţia lor care acum se răsfrânge asupra noastră? Cine îşi asumă responsabilitatea pentru educaţia celor care votează parlamentarii şi politicienii care au ajuns să ne decidă destinul prin legile pe care le-au dat aşa cât i-a dus mintea şi educaţia pe care o au? Cei care fac legile unei ţări ar trebui să fie vârfurile unei societăţi, tot ce are sistemul şi societatea mai bun de oferit. Ce spune despre sistem calitatea "conducătorilor" noştri? Ce facem acum pentru a ne asigura ca generaţiile ce vin sunt mai competente? Tăiem răul de la rădăcină? Facem o schimbare lentă? Facem o schimbare, de orice fel ar fi ea?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legăna-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Tainele necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufniţa: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă amintiţi ce povesteşte Dostoievski despre minutele petrecute în faţa plutonului de execuţie? Despărţise, dacă ţin bine minte, acele minute în mai multe părţi. O parte pentru a-şi lua rămas bun în gând de la prieteni. O parte pentru a-şi aminti viaţa. Şi o parte pentru a privi cum soarele pe tabla unei cupole... Poate că trebuie să simţi sudoarea morţii ca să înţelegi, într-adevăr, cât de frumoasă e o cupolă care străluceşte. Pe care, altfel, o priveşti întrebându-te cât e de veche sau în ce stil e construită. Sau pur şi simplu n-o observi deloc. Şi poate că e o lege a compensaţiilor în toate. Cei care speră sunt tocmai cei care au cea mai mare nevoie de speranţă. La ce e bună speranţa pentru cel care are totul? În schimb, unul ca mine trebuie să creadă că orice rău are o limită. Inclusiv pustiul...

Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de Valentina Becart
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa devreme

Ceva care nu a mai fost niciodată,
care este acum
şi care apoi, iarăşi, nu va mai fi,

căruia îi sunt observator
(observator care, de asemenea, nu va mai fi) –
dar care observă parcă din eternitatea
cea fără de timp
momentul de acum:

vânzătorul care a încheiat o afacere,
femeia tânără care l-a plătit,
fetele de liceu cu buze roşii, îndrăzneţe, un pic timide,
fetele de la ghişeu în pauza pentru cafea,
barbaţii macho;

toţi bătând maşinal
apa în piua celorlalţi,
inconştienţi de mâna timpului

care face ca toate lucrurile să dispară, să pălească,
să cunoască schimbarea.
Iar ei trăiesc astăzi ca şi cum sunt eterni,
deşi sunt aici doar pentru o zi.

Iar eu observ – şi sunt ca ei
doar pentru o zi.

poezie de Louis Dudek, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care îşi creează un anume format şi se străduiesc toată cariera să-l perfecţioneze şi să facă să existe un anumit stil al lor şi cei care îşi doresc să nu fie recunoscuţi de la un spectacol la altul, chiar dacă, în felul acesta, se dezic de propria lor stilistică. Din cea de-a doua categorie fac parte şi eu.

Alexandru Tocilescu în interviu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este clar pentru cei care lucrează în cadrul funcţiei de Audit Intern că acesta are un rol vital de jucat, ajutând conducerea să ia în mână hăţurile controlului intern.

Jacques Renard în Teoria şi practica auditului intern
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.

Întrebat-am luminata ciocârlie,
Candela ce leagănă-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.

Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Taine necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a bufniţa: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ajuţi oamenii... este o afacere riscantă. Fii pregătit să-ţi încasezi "răsplata" aproape imediat după ce investeşti dăruire, efort, timp şi dragoste; le deschizi o uşă a cunoaşterii prin care multe resurse preţioase pot intra în vieţile lor îmbogăţindu-le, unor oameni care se mulţumesc doar cu privitul, rămânând în pragul ei şi atât; unii te pot "recompensa" chiar şi cu pietre, pe când alţii aleg să fugă rupând pământul. Prea puţini sunt cei care au curajul să intre pe uşă... Lucrurile mari sunt întotdeauna înfricoşătoare pentru acei care nu le cunosc... aşa cum sunt şi cele din lumea nevăzută pentru cei care încă dorm...

citat din Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim în ţara lui "n-ai cu cine", iar asta e mai mult decât de-ajuns pentru a nu putea fi mai presus de această vorbă.
Bineînţeles, toate acestea în cazul în care îţi doreşti să fii mai presus.
În schimb, aici, pentru a fi mai presus, trebuie să nu îţi doreşti acest lucru, ci, din contră, să fii dispus să tragi pe oricine în jos. Astfel arată "oamenii mari" pe la noi pe aici. Ori ajungi ca "ăla", pentru a putea să îţi meargă bine, ori tânjeşti după respectul de sine al celor civilizaţi de prin ţări civilizate şi ajungi să te stingi în mizerie în propria ta ţară, agăţat fiind de acest vis.
Nu-i de mirare că, cei cu cea din urmă gândire şi cele din urmă principii, au ajuns să părăsească ţara. Şi, adevărul, acesta este: trebuie să fii prea idiot să sfârşeşti într-un asemenea coşmar, agăţat fiind de un asemenea vis, care, până la urmă, nu are ca esenţă decât normalitatea.
Într-un final, aici vor rămâne doar "şobolanii" şi cei care, neavând alte variante, vor avea ca unică scurtătură, în ceea ce priveşte sfârşitul suferinţelor, a se lăsa pradă "şobolanilor".

Andrei Ş.L. Evelin în Începuturi
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negustorii alungaţi de Iisus din Templu sunt, probabil, cei care au fondat mai târziu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!