Poet

Să torni la rime rele,
Cu dactile în galopuri,
Cu gândiri nemistuite
Să negreşti mai multe topuri;

Şi când vezi vreo femeie
Să te-nchini pân' la pământ
Şi de-a sta ca să-ţi vorbească
Să înghiţi orice cuvânt;

Nespălat, neras să umbli,
Şi rufos şi deşuchet -
Toate-acestea împreună
Te-arat-a fi poet.

poezie celebră de Mihai Eminescu (1876)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet

Să tot torni la rime rele
Cu dactile în galopuri,
Cu gândiri nemistuite
Să negreşti mai multe topuri;

Şi când vezi vreo femeie
Să te-nchini pân' la pământ
Şe de-a sta ca să-ţi vorbească
Să înghiţi orice cuvânt:

Nespălat, neras să umbli,
Şi rufos şi deşuchiet -
Toate-acestea împreună
Te arat-a fi poet.

poezie celebră de Mihai Eminescu (1876)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu gândiri şi cu imagini

Cu gândiri şi cu imagini

Înnegrit-am multe pagini

distih de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înc-un poet plecat, cam nu demult, de-aice,
E vorba de-Andrian, de Păunescu
Tu vezi acolo sus - de-a sta-n genunchi să-ţi pice,
Ascultă-i versul, bade Eminescu...

catren de Iurie Osoianu (6 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amor de muiare bătrână

Ce mai umbli să iubeşti?
Nu vezi ce zbârcită eşti?
Vreamea de tot ţe-au trecut,
Măselele ţe-au căzut.
Te vezi întâi pe obraz,
Te face bărbaţii haz?
Ia oglinda şi te vezi,
Ce-n zadar odihna-ţi pierzi!
Alegi tineri frumuşăi,
Dar întreabă-i te vor ei?
Eşti zbârcită, nu le placi,
În zadar silă le faci.
Părul mai tot ţe-au albit,
Ce te mai ţii de iubit?
În zadar te rumeneşti,
Că mai rău te feşteleşti.
Buzele ţi s-au lăsat,
Ochii-n cap ţi s-a-nfundat.
Caută să te spăseşti,
Să te-nchini şi să ceteşti.
Ce umbli după iubit?
Nu vezi c-ai îmbătrânit? [...]

poezie de Paris Mumuleanu din Rost de poezii adecă stihuri (1820)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muza, ca orice femeie, îl sâcâie pe poet atunci când vrea ea.

aforism de Mihai Cucereavii (12 decembrie 2016)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe bune, vorbe rele

Există în lume,
vorbe bune,
vorbe rele.
Recunosc:
vorbe bune,
dar şi rele,
aparţin şi gurii mele.
Vorbele bune,
au menirea să ne-adune.
Vorbele rele,
au menirea să ne-înşele.

Că sunt rele,
că sunt bune,
eu aicea le voi spune:

Când omul a apărut
Ca fiinţă pe pământ,
Nu ştia ca să vorbească
Limba noastră, omenească.
Nu articula niciun cuvânt.
Doar sunete scotea în vânt.
Pe când acum, doamne fereşte!
Multe mai sporovăieşte.
Câte-n lună şi în stele,
Vorbe bune, vorbe rele.
Unii spun vorbe-înţelepte,
Oamenii să se îndrepte.
Alţii rostesc vorbe rele
Ca să facă rău cu ele.
Unele te perie,
altele te sperie.
Unele te laudă,
altele te fraudă.
Rar întâlneşti câte una
Să ocolească minciuna.
Multe ascund adevărul
Că ţi se zbârleşte părul.
Sufletul ţi se-înspăimântă
Când auzi ce se cuvântă.
Dar staţi. Să nu ne speriem,
Că în limba noastră-avem
Şi destule vorbe bune,
Pe care omul le spune.
E drept că întâlnim mai rar,
Printre noi un cărturar,
Să ne-înveţe să vorbim
În limba-în care grăim.
Să ne-înveţe s-o păstrăm
Şi corect s-o cuvântăm.
Că, limba nostră e ca mierea.
Ea ne este toată-averea.
Dacă grăim doar vorbe bune,
Binele o să ne-adune.
De vorbe rele să fugim,
Nicicând să nu le rostim!

poezie de Dumitru Delcă (1 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu, Mihai

Eminescu este cel mai tradiţional poet, absorbind toate elementele, şi cele mai mărunte, ale literaturii antecedente.

definiţie celebră de George Călinescu în Istoria literaturii române, de la origini până în prezent
Adăugat de Irina Badescu-eleva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui depravat

Ştim că umbli cu frumoase
Ce-au stricat mai multe case,
Dar cu-a noastră n-o să-ţi meargă
Căci de-ncerci... ajungi pe targă!

epigramă de Mihai Haivas (2023)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreo zgâtie de fată

Vreo zgâtie de fată

Cărei gura nu-i mai tace,

Ca stigleţii-ntoarce capul

Când încolo, când încoace.

Sau o alta visătoare

Care lină şi măreaţă

Are-n ochii-i întuneric

Şi mândrie are-n faţă;

Sau mai mici şi mai plinuţe,

Sau mai zvelte şi mai slabe,

Toate peste-un sfert de secol,

Vai! vor fi aproape babe.

Şi zâmbesc atât de dulce

Ca şi când ar fi de-a pururi!

Toate graţiile de astăzi

Or să fie atunci cusururi.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nativitate

Românul s-a născut poet
Mai pe faţă mai discret
Când vezi ce pune pe tapet
Atuncea rămâi portret

Românul s-a născut poet
Pe stil vechi şi pe stil nou
Când îl vezi cum face show
Te lasă pe loc tablou

Românul s-a născut poet
Susţin sincer şi insist
Când vezi ce scrie concret
Ai să rămâi ca la dentist

Românul s-a născut poet
Când vezi efectiv ce-a scris
Cu stil sincer şi complet
Poţi rămâne interzis

Românul s-a născut poet
Având vocaţii ideale
Când compune un verset
Are sclipiri geniale.

poezie de David Boia (23 ianuarie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să-ţi dai seama de nivelul culturii generale a unei naţii, trebuie să vezi ce idoli are.

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai am un singur dor

Mai am un singur dor,
Dorul acestui grai,
Visul românilor,
Renască Mihai
Din somnul lui divin.
Chiar sfânta poezie
Ar vrea să reînvie
Sub cerul ei senin.
Or flututa flamuri,
Rime ce nemuriră,
Fiu şi-l însuşiră
Din lume zece neamuri.

Reînvierea lui
O lume va cânta,
Statuile poetului
În loc nu vor mai sta.
Îl oglindesc pe veci
Izvoarele într-una,
Lumineze Luna
A sale poteci.
Pătrunză-ne versul,
Prefacă-ne-n cuvânt.
Coboară pe pământ,
Prin El, Universul.

Murim noi pribegi
"La marginea mării",
Dorul său, în veci,
Este dorul ţării.
Spre cer noi când privim
Luceafăr cum răsai,
Că seamăn tu nu ai
Prin Tine nemurim.
Pe cer când te arăţi,
Şoptim acelaşi cânt:
Coboară pe pământ
Din singurătate-ţi.

poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui matematician şi poet

În loc să-ţi vezi de teoreme
Baţi câmpii, compunând poeme!

distih de Mihai Haivas din Haşmişuri umoristice (2010)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altfel

Omul începuse să vorbească singur...
Şi totul se mişca în umbre trecătoare -
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacăra de soare.

Nimic. Pustiul tot mai larg părea...
Şi-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt -
Şi-nvineţit de gânduri, cu fruntea în pământ,
Omul începuse să vorbească singur...

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu

O viaţă întreagă am visat să vin la Ipotesti, la tine,
Să văd e sat terestru satul tău – extraterestru...
Dar nu mă lasă sâgele ce-mi curge-n vine,
Basarabeanul sânge, bade Eminescu.

Şi satul meu la fel cu "eşti", ca Ipoteştii,
În stânga Prutului, sătucul meu, Hăreştiul,
Ce vad frumos aveau cândva Hăreştii,
Să-l treacă toata lumea, bade Eminescu.

... acum întregul Prut e o vâltoare,
Şi nu mai trec ţărani, cu caii de căpăstru...
La Iaşi să-şi ducă, pepenii de vânzare
Ca-n vremi apuse, bade Eminescu...

Acuma Prutu-i ştreang, care de gât ne strânge,
Cum afirma prin Europa preşedintele Băsescu,
- De neam c-o datorie şi de sânge,
Faţă de tine, bade Eminescu...

Hotarul nu mă lasă... cică Europa,
E malul drept-adică românescul,
Şi Basarabia pe veci e Aziopa-
Cum râd muscalii, bade Eminescu...

Un unu, doi şi trei de când cerşeşti,
Un orice preţ Părintelui Cerescu,
Să dea o altă soartă, naţiunii româneşti,
Întegră soartă, bade Eminescu.

PS
... Înc-un poet plecat, cam nu demult, de-aice,
E vorba de-Andrian, de Păunescu
Tu vezi acolo sus – de-a sta-n genunchi să-ţi pice,
Ascultă-i versul, bade Eminescu...

Şi dacă-ţi place ţie, o să-i placă şi lui Dumnezeu,
Românul vers moldovenesc-românul vers basarabescu,
Şi poate s-a-ndura, unind poporul meu
În Mare Românie, bade Eminescu...

poezie de Iurie Osoianu (9 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reîntoarcere ....

m-aş întoarce la tine deşi
niciodată n-am fost împreună
orice drum înnapoi aş găsi
orice limbă aşi face-o comună

orice uşă din care-ai ieşi
orice viscol si orice furtună
ca un lup hămesit aş pândi
poate eşti ca şi mine, nebună

poate-om sta amândoi şi -om fugi
în pustia din clarul de Lună
şi vom fi împreună deşi
niciodată n-oi fi împreună...

poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Vasili
Comentează! | Votează! | Copiază!

SMS

Mi-ai scris că nu mă vezi la mall,
Că nu mă vezi la catedrală,
Că fără mine parcu-i gol,
Că nu mă vezi mergând la sală.

Că nu mă vezi la vreun protest,
Că nu mă vezi pe bulevarde,
Că de la est şi pân' la vest
M-ai căutat, şi nu-ţi mai arde...

Din ziua când te-am invitat
În parcul mare, lângă gară,
Regret enorm c-am evitat
Să-ţi spun că locuiesc la ţară.

poezie de Grigore Cotul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teiul gonflabil

O să vă trezesc cu versul
pe pământ eu nu încap
şi mă joc de-a Eminescu
cu tăcerile din cap

Pe pământ eu nu încap
şi-s rănit de poezie
de toate se-alege praf
tăceri mai rămân o mie

Sunt rănit de poezie
şi mă joc de-a Eminescu
cât oi fi fir-ar să fie
o să vă trezesc cu versul

Pe pământ eu nu încap
numai cu teiul sub cap

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 iunie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt femeie

Eu sunt femeie, şi-nseamnă că-s actriţă.
Joc mii de roluri şi am si mii de feţe,
Eu sunt femie, sunt cea mai rea fiinţă
Aleg drumurile scurte si isteţe.

Eu sunt femeie, şi mint fară să vreau
Şi fac orice pentru a cuceri
Pot într-o clipă sufletul să-ţi iau
Eu sunt femeie, iubesc şi pot urî...

Eu sunt femeie, şi sunt ca şi pustiul
Pot să sufoc, şi pot să-ţi ard privirea,
Şi pot sa fiu şi apa, atunci când îţi e sete
Dar să nu mă bei, de vrei să simţi iubirea.

Eu sunt femie, mai pot şi ajuta
Pot să gasesc răspuns, când cineva mă-ntreabă,
Fiind femeie multe aş putea...
Dar sunt femeie, şi pot să fiu şi slabă...

Eu sunt femeie, şi multe ori bârfesc,
Şi câteodată mă prefac că-s tristă,
Cu aceleaşi chip al meu cel îngeresc
Sunt atât de multe ori şi egoistă.

Eu sunt femeie, sunt marea fericire
Pe care bărbaţii nu o preţuiesc
De-s dură sau sunt rea, toate-s din iubire
Şi din iubire pot să şi urăsc.

Puternică sunt azi, mâine răzbunătoare
Aşa că fugi de mine când sunt ca o scânteie,
Şi chiar de slabă sunt şi plâng fără-ncetare
Eu sunt şi voi rămâne tot femeie...

poezie de Anna Panovici (14 iulie 2008)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sculptorul de cuvinte

Şi îngerii în rai s-au răzvrătit
Când încolţea în versul tău femeia,
Invidioşi că din cuvânt ai plămădit
Sublimul ce-l purta în ea ideea!
Şi-au coborât cu toţii pe pământ,
Albastrul cerului vărsând în tine,
Când valuri de lumină în cuvânt
Au mângâiat un şold sculptat în rime!
Şi-atunci ai ridicat spre cer a slava
Aripi maiestre unduind albastru.
Viori cântau în inima bolnavă
Ce sta captivă-n trupul de sihastru...
Şi te-au blagoslovit cu neuitarea
Căci tu sculptezi cuvântul cu ideea
De rimelor le-a tremurat suflarea
Când răsări din versul tău femeia!

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!