Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Maria Tănase

Între oamenii mari care au venit să mă asculte la New York, a fost și George Enescu. Mi-a mulțumit frumos, iar eu i-am sărutat sfioasă mâna, așa cum i-o sărutasem lui Nicolae Iorga la Văleni. I-aș fi sărutat-o și lui Constantin Brâncuși, oltean de-al meu, sculptor vestit în toată lumea. Numai că el mi-a luat-o înainte, sărutând-o dânsul pe a mea. Venise, chiar în ajunul întoarcerii mele în țară, să mă mai audă o dată. În timp ce-i cântam "Lung e drumul Gorjului", Brâncuși s-a ascuns cu fața la perete, să nu-i văd lacrimile ce-l podidiseră.

citat celebru din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Valeriu Butulescu

Brâncuși: Din lutul Gorjului am fost eu întrupat... Hobița mi-a dat seva vieții. Să țineți minte ce vă spun acum! Statuia lui Brâncuși s-a turnat la București și s-a șlefuit la Paris! Dar modelul ei s-a cioplit la Craiova...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de (2007)
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Straniu că lui Brâncuși nu i-a plăcut cum cânta Maria Tănase.. Incompatibilitate între mit și folclor?

aforism de
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Anamaria m-a cerut prima dată în căsătorie. Eu sunt mai timid. Mă frământam găsesc ceva frumos, original, dar ea mi-a luat-o înainte, simplu..."Vreau fii bărbatul meu pentru restul vieții și pentru încă 10.000.000 de vieți". Așa mi-a spus și eu am răspuns "da". După, mi-a venit să mor că nu am fost eu primul. Dar în fiecare an o cer de nevastă și așa o voi cere an de an.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Butulescu

Brâncuși: Am iernat acolo. Și am umplut curtea casei cu oameni de zăpadă. Că zăpada e ușor de sculptat. Și nu costă parale... (Râde). Dar a venit primăvara și soarele mi-a topit operele... Am plâns de necaz... Toată munca mea s-a dus pe apa Bistriței... Așa că am fugit iar la Târgu Jiu... Și m-am băgat ucenic la boianjeria lu' Mosculescu... Dar mama mi-a luat iar urma. Și iar m-a adus acasă...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de (2007)
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Valeriu Butulescu

Brâncuși: Trandafirul era frumos, dar treaba s-a terminat urât. Dascălul, o matahală fără suflet, n-avea habar de artă. A început urle la mine, că i-am stricat banca... Ba m-a luat și la bătaie... Și, lucrul cel mai grav, mi-a confiscate unealta... (Tare, țărănește) Mi-a luat briceagu', , oameni buni!... Pricepeți au ba? (Pauză) Așa că am fugit iar la Târgul Jiului...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de (2007)
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ghiocelul

A apărut de sub zăpadă
Cu trupul gingaș și firav,
A colindat pădurea toată,
Și s-a oprit la mine-n prag.
Încet și dulce la ureche,
Cu glas sfios el mi-a șoptit
în pădure-i sărbătoare,
Că primăvara a venit!
Mirată l-am privit cu drag
Și i-am zâmbit copilărește,
El mi-a făcut discret cu ochiul
Și mi-a șoptit că mă iubește.
Mi-a spus c-a așteptat un an
La mine-n prag iar să revină,
Ca-i era tare dor de mine
Și voia îmi aducă
În sufletul însingurat,
O rază caldă și senină.
I-am sărutat atunci petala
I-am spus că mi-a fost dor de el
Mi-a dat de înțeles îndată
el era tot... singurel.

poezie de (11 martie 2010)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Titina Nica Țene

Scriitorului vâlcean C. Zărnescu, autorul volumului "Aforismele lui Brâncuși"

Deși ești de neam oltean,
Ardelean mi te făcuși
Și trudiși, cu mult elan,
Să-l descoperi pe... Brâncuși.

epigramă de din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Un strop de vesnicie" de Titina Nica Țene este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -11.56- 8.99 lei.

Gimli: Mi-a fost dat să văd ultima dată ceea ce-a fost mai frumos pe lumea asta. De aici încolo nimic nu va mai fi frumos pentru mine în afară de ce mi-a dăruit ea.

replică din romanul Stăpânul inelelor: Frăția inelului de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Legenda lui Sigurd si a lui Gudrun" de J.R.R. Tolkien este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -59.99- 32.99 lei.
Gabriela Gențiana Groza

Cățelul, amicul meu

Într-o curte, la o casă,
Cu flori mândre la terasă,
E-un cățel, ca nimeni altul,
Cred că-l știți și voi, Băiatul!...
Cu picioarele lui, scurte,
Se tot zbenguie prin curte,
Iar blănița lui tărcată
Se ivește după poartă.

Latră rar și cum se știe,
Nu prea face gălăgie,
Nici nu sforăie în somn,
Ce mai, parcă e un domn...
Pe când m-am apropiat
De cățelul, zis Băiat,
M-a luat cu binișorul,
Mi-a adulmecat piciorul,

Ne-am simțit, așa, deodată,
Buni amici pe viața toată.
Dar avea o jucărie
Ce mi-a trebuit și mie,
Un oscior roșcat, din plastic...
Ce-a urmat, a fost fantastic!
Când am pus mâna pe os,
M-a privit în ochi, gelos,

S-a pornit pe un lătrat,
Spre picior și-a îndreptat
Dinții lustruiți, colțoși,
Rânduiți și sănătoși!
Și am înțeles îndată
nu-i fraier niciodată.
Chiar de-i lord, Băiatul știe:
Ce-i al lui, nu-i jucărie!

poezie de (8 iunie 2015)
Adăugat de Gabriela Gențiana GrozaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 11.99 lei.

Brâncuși

Sculptorul acesta e Brâncuși
cu dalta lui de fier
a sculptat
o masă albă
mai multe scaune
pentru eroii ce vor veni
cutremure veacul
țină sfat
în miez de ziuă
despre înălțime
despre dragoste.

Rădăcinile lui Brâncuși vuiesc
În Coloana Infinitului
fără egal
corăbiile toate
au plecat spre larg
iar noi visători
îi așteptăm
întoarcerea
la mal.

poezie de din ziarul "Oltul" din Slatina (mai 1971)
Adăugat de Nicu PetriaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi amintesc de prima oară când m-am îndrăgostit. Am ținut mâna mea în a ei fără să mai vreau să-i dau drumul. Am zburat alături de ea mai ușor decât m-am simțit vreodată. I-am sărutat mâna ca și cum ar fi fost prințesa mea. Aveam o inimă plină de iubire, și toată era pentru ea. Fiecare floare, cântec, nor, rază de soare, strop de ploaie era ca un dar venit din ceruri. Căci acest înger sosise ca să-i dăruiesc dragostea mea. M-am simțit iubit pentru întâia dată...

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De la gotici încoace sculptura europeană a fost năpădită de ierburi rele, de tot felul de excrescente care au acoperit cu totul caracterul formei. Brâncuși a fost acela care a eliberat sculptura de tot ceea ce era de prisos și ne-a redat conștiința formei pure. Pentru a atinge acest țel, Brâncuși s-a concentrat asupra formelor simple și directe. Opera lui Brâncuși în afară de valoarea ei proprie, are o importanță istorică în dezvoltarea sculpturii moderne.

în The Sculptor speaks (1937)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Idilă

Duminică ne-am dat cuvântul
Să ne-ntâlnim,
Căci ne-am jurat în toată viața
Să ne iubim.

A mea a fost întâia oară...
Și dracului
S-a dat n-are să mai fie
A nimănui.

Duminică am așteptat-o,
Dar n-a venit;
Am stat pe gânduri toată ziua,
Și n-am dormit.

La cârciumă, un vechi prieten
Mi-a spus curat
O vorbă ce m-a scos din fire,
M-a-ntunecat.

Azi noapte i-am bătut în ușă,
Și mi-a deschis;
A vrut să mi s-arunce-n brațe;
Nimic n-am zis.

De piept am luat-o, ca o fiară,
Și am târât-o,
Dar... arma mi-a căzut din mână;
N-am omorît-o!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu am fost primul om din lume care a lansat lozinca "Monarhia salvează România", la Paris, în martie 1989. Nimeni nu știe treaba asta. Eram cu Paul Barbăneagră, prietenul meu cel mai bun în exil, și cu Victor Roman, cel mai mare sculptor modern după George Apostu, care a fost continuatorul lui Brâncuși. Într-o dimineață de martie, le-am spus încep miște țările europene, ar putea cădea comunismul și numai regele ar putea ne salveze dacă se întâmplă ceva și la noi. Atunci am zis "Monarhia salvează România" și așa a rămas.

în ziarul Adevărul (2 noiembrie 2013)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu duc la biserică, dar cred există Dânsul. Dânsul chiar mi-a dat voie să-i înjur pe popi, fiindcă am spus sunt din armata Lui, unde a fost și Beethoven general, și am primit derogare cânt și cu muzica mea să împac oamenii.

în Esquire
Adăugat de MareșalulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Visându-l pe Li Bo

Când despart de morți, îmi stăpânesc suspinul,
dar despărțirea de cei în viață scufundă într-o durere permanentă.
La sud de Yangze se află un teritoriu al febrei și al molimei;
nici un cuvânt nu vine din exil.
Totuși, vechiul meu prieten mi-a pătruns în vise,
dovadă a cât de apropiați am fost.
El nu mai arată așa cum îl știam,
Iar drumul e atât de lung – mai lung decât mi-aș fi putut închipui.
Spiritul lui a venit de acolo unde crângurile de arțari sunt verzi,
apoi s-a întors înapoi de unde venise, abandonând-mă în ținutul întunericului.
Acum când tu ești prins în păienjenișul legilor –
cum de mai porți aripi pentru zbor?
Luna în scădere îmi luminează grinzile camerei,
dar mie mi se pare acolo se vede strălucind chipul tău.
Acolo unde te duci apele sunt adânci, valurile învolburate –
Ai grijă, nu lăsa dragonii – dragonii cu coarne – te rănească!

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adevărul unui lup

Sunt doar un lup ce-n lumea lui trăiește
Știind ce-i greu, știind ce e ușor,
Știind timpul nu îmbătrânește
Decât pe-acei ce a trăi nu vor.

N-am teamă trăiesc în libertate,
Și să-mi asum ce știu că am făcut,
În lumea-aceasta, ce-n singurătate,
Pune-n mormânt chiar propriu ei trecut.

N-am semne și puțini vor vrea creadă
Că sunt cel ce a fost și va tot fi,
Ce s-a lăsat pe sine decadă
Ca să nu-și știe viața-n travesti.

Stau iar, acum, în margini de răscruce,
Și tot privesc pe drum, în lung și-n lat,
Un singur drum știu că mă poate duce
Spre adevărul ce-i deja-ntâmplat.

Spre înapoi nu-i niciodată calea
Prin care se trăiește ce a fost,
Ci doar o formă de-a trăi mirarea
Că viața nu își are nici un rost.

Și, cam la fel, spre stânga, văd pornirea
Unui vârtej ce nu e de oprit,
Care ucide tot, și omenirea,
Mințind, în el, din plin, a nimerit.

Spre dreapta pot merg fără să-mi pese
Că trec prin timp, voind ocolesc
Conturul unei pregătite lese
De-a mă lega la gard îl păzesc.

Doar înainte știu că mi se poate
Să fiu tot lup și liber trăiesc,
Să știu -n viață pot avea de toate,
Destinul, întreit, să-l împlinesc.

Sunt doar un lup, ce-n lumea lui trăiește,
Așa-s văzut de cei nevăzători,
Și după legea lumii, omenește,
Sunt aspru judecat, adeseori.

Dar tot simt, în forma cea mai pură,
Original, precum am fost creat,
Făcând, din drumul drept, o scurtătură
De pasul meu tăiată apăsat.

Și știu, mergând la pas, cum trece noaptea,
Așa cum știu câți pași fac într-o zi,
De-aceea, de-aș putea vorbi cu moartea,
De nemurirea mea i-aș povești.

Am stat prea mult, iar ultima răscruce
Îmi este dată să-mi reamintesc
mi se dă duc doar ce pot duce,
Drumul să-l merg, uitând să mă opresc.

poezie de din Dincolo de praguri (30 august 2013)
Adăugat de Daniel-Dumitru DarieSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Duduveică

Trecea sfioasă...

Trecea sfioasă, pe la poarta mea,
Aproape zilnic și de mă zărea,
Cu-n zâmbet trist, dar cald, saluta,
Și-apoi, încet, încet se-ndepărta...

Și zilele-n clepsidră se scurgeau,
Dar inimile noastre jinduiau,
Îngemănate, fără ca știm,
C-am fost sortiți, în taină iubim...

... Și i-am ieșit în cale,-ntr-un sfârșit,
Și tremurândă, ea s-a fâstâcit,
I-am prins, cu brațul, mijlocul fragil,
Înfiorat și eu, ca un copil...

Am invitat-o în ograda mea,
S-o-ntreb ce hramuri poartă și ce vrea...
Iar ea în suflet mi s-a cuibărit, -
"Să nu mă-alungi...", sfioasă, mi-a șoptit...

... Azi e nevasta mea, de-atâția ani,
Nu mai zburdăm pe câmp, ca doi cârlani...
Se scurg și ani și zile, pas cu pas, -
Tot cuibărită-n suflet mi-a rămas...

Clepsidra vremii-aproape s-a sfârșit,
Ne-a-mbătrânit și ne-a încărunțit,
Vom adormi curând, îmbrățișați,
De umbra amintirii legănați...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

"Păr lung la minte scurtă" (adaptare după o cugetare a lui Nicolae Iorga)

Tinerii fără talent
Pun păr lung la mintea scurtă
(Azi le-ajunge pân' la burtă),
nu vezi ce-i evident...

epigramă de (17 martie 2010)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Omagiu

A mea soacră-i delicată
Și se poartă cu mănuși...
Mi-a făcut din gât odată
O... coloană-a lui Brâncuși.

epigramă de din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook