Diseminare
Când fără repartiții prin spațiul locativ,
Angoasele parșive s-au instalat obraznic,
Tentat de Euterpe n-am fost prea restrictiv,
Și nu le-am expediat la mama-dracu-n praznic.
Nu m-a-ntrebat nimic când mi s-a pus în poală,
Poemul ce abundă de false viziuni,
Și m-a înseminat cu boala cea fatală,
Ce-o iau inchipuiții prin televiziuni.
Am început întâi să scriu despre iubire,
Apoi am fost tentat de drama socială,
Și voi sfârși probabil cu o banală știre,
La rubrica decese, ediție specială.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre știri
- poezii despre viziune
- poezii despre televiziune
- poezii despre poezie
- poezii despre obrăznicie
- poezii despre moarte
- poezii despre medicină
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
* * *
Mai întâi m-a tentat cu
Nesfârșite mângâieri.
La sfârșit m-a ars
Cu durerea și tristețea.
În acest joc de șah
A fost necesar să mă pierd pe mine
însumi
Ca să-l cuceresc pe El.
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre șah, poezii despre tristețe, citate de Rumi despre tristețe, poezii despre sfârșit, poezii despre jocuri, poezii despre durere sau citate de Rumi despre durere
Îndoiala
Probabil nici n-a fost iubire
Și nici iertare nu a fost,
O vorbă cât o amăgire,
S-a repetat fără vreun rost.
Pesemne nu a fost duioasă
Și practic nici n-a corespuns,
Iar noaptea aceea sperioasă
Înc-a rămas fără răspuns.
Probabil n-am avut curaj
Să stăvilim un biet reflux,
Iar dorul simplu ancoraj
A devenit slogan de lux.
Speranța n-a fost îndeajuns,
Iar motivarea prea subțire,
În lacrimi mute s-a ascuns,
Probabil, nu a fost iubire.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre lux, poezii despre iertare, poezii despre dor, poezii despre devenire sau poezii despre curaj
Am fost poet
Am fost poet fără să știu
Și asta am aflat acum pe stradă,
Un paradox deloc hazliu,
Să fiu, fără să știu, cu normă-ntreagă.
Am fost poet și n-am știut,
Că n-au fost ursitori la a mea ușă,
Botezul la trei ani făcut,
C-un preot, o bunică și-o mătușă.
Am fost poet și n-ați știut,
Să-mi dați un brânci în poezia mare,
Sunteți părtași că nu ați vrut,
S-ajung ridicol prin hebdomadare!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre religie, poezii despre paradox sau poezii despre botez
Pleacă lumea prin lume
Pleacă lumea prin lume,
Plec și eu pe un gând,
Anonim fără nume,
Lumea-n lume cântând.
Fără țintă anume,
Cu un dram de noroc,
Și nimic n-am a spune,
Nici nu caut vreun loc.
Pe cărări nebătute,
Eu mă rostui tăcut,
Doar potcoave pierdute,
De noroc ce-a trecut.
Mai privesc ochii țintă,
De grăbiți trecători,
Ochii mei o oglindă,
Prea ușor trădători.
Despre viață și taine,
Numai ochii vorbesc,
Dezbrăcați ca de haine,
De minciuni și livresc.
Pleacă lumea prin lume,
Plec și eu spre destin,
Trecător fără nume,
Augustin clandestin.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre tăcere
- poezii despre trădare
- poezii despre ochi
- poezii despre nuditate
- poezii despre noroc
- poezii despre minciună
Cine e tentat azi de un castravete, mâine va fi tentat de o capră.
proverbe indiene
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe proverbe despre viitor, proverbe despre prezent sau proverbe despre castraveți
Scriu cu teamă de-astă lume
M-am retras în casa mea, am dispărut din peisaj,
N-am bătut la porți străine, singură mi-am dat curaj,
N-am plâns, n-am cerșit iubire, am știut s-o cuceresc,
Dragostea păstrând-o-n taină pentru ea scriu și trăiesc.
Cei ce mi-au zâmbit continuu arătând prietenie,
Vrând să fie-atrăgători afișau doar viclenie,
M-am îndepărtat de ei, nimic nu aveau a spune,
Am fugit lăsând în urmă fumul de amărăciune.
Am descris realitatea cea furată, crunt destin,
De prin flori sau de prin pietre, din furtună sau senin,
Însetată-am fost mereu de dorința de dreptate,
Să-l ajut pe cel ce-înoată în ape învolburate.
În scutec de frunze veșted toamna m-a înfășurat,
N-am să scriu din obligații, nici să scap de vreun păcat,
Scriu cu teamă de-astă lume că rămâne-ndepărtată
De iubirea cea de suflet, de trăirea cea curată.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre suflet, poezii despre realitate, poezii despre prietenie, poezii despre plâns, poezii despre peisaje sau poezii despre fum
El nu mă știe...
Prin valuri de amintiri ce tot revin,
Am reușit cumva să înțeleg DE CE...
Atunci cânt țipete și urlete de vin,
Mă declanșau în bucurii... De ce?
Am fost lipsită de iubirea ta,
Atât de multă vreme, c-am uitat...
Din anii ce s-au scurs și viața grea,
Că m-ai iubit când nici n-am existat.
Cu cât tu peste mine vii ardent,
Cu-atât se înfiripă o iubire...
"De ce?" mă-ntreb abia acum, strident,
Când mă puteai avea cu o privire...
Pe notele de timp care s-au dus...
Prin rânduri care ți le-am dedicat doar ție,
Am înțeles DE CE nu mi-ai adus
Acea iubire ce mi-o păstrai doar mie.
El nu mă știe că eu am știut!
El nu cunoaște iubirea ce-o să vină...
Doar dragoste mi-a dat și am avut,
Acea iubire ce doream... divină!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre existență, poezii despre dorințe, poezii despre cunoaștere, poezii despre bucurie sau poezii despre amintiri
Limba boului
În cele din urmă s-a pus problema
Să se măsoare limba boului.
Întâi s-a încercat cu metrul
Apoi cu kilometrul
Dar nu a fost deajuns.
Atunci s-a folosit tot felul de măsurători:
Distanța dintre alfa și omega
Cea dintre vid și materie
Și chiar cea dintre sens și nonsens,
Dar tot nu a fost deajuns.
Nimic nu a fost deajuns.
Nimic n-o să măsoare niciodată
Cât e de lungă limba boului.
poezie clasică de Geo Bogza din Statui în lună (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre metrologie, poezii despre lungime sau poezii despre boi
Când asculți Wagner ești tentat să crezi că muzica n-a fost creată pentru nimic altceva decât pentru a servi mitului.
citat celebru din Thomas Mann
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre muzică
Sub o poală de vâsc
Sub o poală de vâsc mor iubiri avortone,
Sub o ploaie de vise, o umbrelă plângând,
Cadențat parcă vin, cu stihie plutoane,
Cu un ropot de tobe dintr-un spațiu profund.
Noi privim detașați, două roluri ciudate,
Parcă nu am fi noi, alți actori își dau replici,
Doi hamali obosiți cu povara în spate,
Alungând furii oarbe spre străini pricolici.
Două lacrimi ce-au fost o minune cerească,
Prin splendori parazite căutând adăpost,
Printre răni de stejar, smirna lor să păzească,
De risipa amară, nu mai au nici un rost.
Sub o poală de vâsc, o umbrelă uitată,
Alte nașteri se-ntâmplă, fără noi, fără rost,
Pânze moi de păianjeni sclipind se arată,
Ca un giulgiu amnezic, peste tot ce a fost.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre uitare, poezii despre stejari, poezii despre păianjeni, poezii despre ploaie, poezii despre naștere sau poezii despre actorie
Lăsați-mă mâine dimineață fără niciun ban în Piața Unirii! Probabil că peste un an voi fi la fel ca astăzi. Primele 320 de averi ale Americii au fost făcute de posesorii lor prin inteligență, prin idei care s-au întâlnit cu banul. Idei am, bani se găsesc, slavă Domnului! N-am nici cea mai mică îndoială că peste un an aș fi la fel.
Dinu Patriciu în emisiunea TV "Profesioniștii" (2002)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre bani, citate despre viitor, citate despre unire, citate despre superlative, citate despre prezent, citate despre inteligență, citate despre idei, citate despre dimineață sau citate despre avere
Prima aniversare
După ce ai murit, străinii din oraș
Au dus pe roți cutia neagră de lemn
Afară-n dreptul ferestrei. A fost clipa
Când camerele, casa, ca la un semn,
S-au mărit. Spațiul devenise grotesc, uriaș.
În acea prea lungă zi, dominant până la silă,
A fost spațiul. Din acel moment, tot ce-am
Încercat a fost teama. Apoi roțile
S-au urnit, cutia a dispărut de sub geam.
A rămas camera goală, rece, impasibilă.
poezie de Weldon Kees, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oraș, poezii despre negru, poezii despre lemn, poezii despre frică sau poezii despre aniversare
Poemul din păr
Azi m-am vopsit...
Un gri perlat
ca toamna cea gri
strălucind, pe-nserat.
Întâi mi-am cumpărat vopseaua
albă ca neaua,
apoi, o picătură
fără măsură, de ceață
și le-am amestecat
în cafeaua mea caldă
de dimineață!
N-am mai băut,
le-am lăsat doar o clipă
în ceșcuța cea verde și mică!
Apoi am luat
șuviță cu șuviță
și le-am colorat
cu un vârf de peniță...
Încet, încet,
ca pe un bloc de desen
și-n părul meu alb
a apărut un poem!
Cuvinte nu am
să-ți explic și... nu-mi vin
căci toate-au rămas
în poemul sublim!
Dacă ai ști,
ce frumos am pictat...
Un gri perlat
ca toamna cea gri
strălucind pe-nserat!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre alb, poezii despre verde, poezii despre prezent, poezii despre pictură, poezii despre frumusețe sau poezii despre dimineață
N-am numărat fericirea
N-am numărat niciodată pașii pe care i-am făcut
Pe calea către Puritate...
Și nu știu dacă vor fi fost suficienți!
Dar am avut grijă ca, fiecare din ei să ocolească noroiul!
Nici numărul treptelor pe care le-am urcat
Pentru adorarea Supremației, nu m-a interesat...
E posibil, să nu fi zăbovit, îndeajuns!
Dar știu că, pe fiecare din ele, am lăsat o fărâmă din mine!
N-am numărat niciodată slovele pe care le-am găsit
În căutarea Luminii...
Probabil, nu voi ajunge niciodată la înțelepțire!
Dar știu precis că, niciun gând nu mi-a rămas în întuneric!
Nici vorbelor pe care le voi fi rostit
În contul Frumuseții nu le voi fi ținut seama...
Poate le-am spus de prea puține ori!
Dar știu că, pe cele mai bune, nu le-am rostit încă!
N-am numărat niciodată zâmbetele pe care le-am dăruit
Pentru împlinirea iubirii...
Unele nu vor fi fost reușite, din cauza propriei dureri!
Dar știu că, pe cele mai convingătoare, nu le-am dăruit, încă!
Nici drumurile pe care le voi fi străbătut
De dragul Dreptății și Binelui, nu le voi fi memorat...
Poate voi fi mers prea repede, ori prea încet!
Dar pe ultimul, musai să alerg, ca să ajung la timp!
N-am numărat niciodată răsăriturile, diminețile, amiezile
Din călătoria mea pe Pământ...
Sigur, am irosit mult mai multe decât am putut agonisi!
Dar vreau ca, apusul să mă găsească în tumultul trudei!
Nici de numărul zilelor în care am îngenunchiat
Pentru a mulțumi Fericirii, nu m-am învrednicit...
Poate Spațiul și Timpul nu-mi vor fi fost îndeajuns!
Dar în fiece noapte slăvesc cerul, dăruit de Tatăl Însuși!
poezie de Iulia Mirancea (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre spațiu și timp, poezii despre întuneric, poezii despre zâmbet, poezii despre zile, poezii despre posibilitate sau poezii despre numere
Starea, ca un blestem
La început,
am fost în stare,
să articulăm primul cuvânt.
Apoi am fost în stare să muncim,
fără să ne văietăm.
Așa a apărut starea!
Mai târziu, fără să fim în stare să ne dumirim,
starea noastră a devenit natural,
starea altora.
Pentru că cei ce ne luaseră starea,
erau grijulii,
a venit și starea de necesitate.
Aveam și noi, și ei, stări și necesități,
starea era a lor,
necesitatea era a noastră.
La sfârșit,
am fost în stare de orice.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muncă sau poezii despre cuvinte
Mult prea îndrăgostită...
Au fost și vremuri când fredonam iubirea...
Au fost și clipe când mult o blestemam!
Lacrimi s-au unit din despărțirea
Unei iubiri la care tot speram.
Au fost și timpuri când am atins un soare,
A cărui lumină m-a orbit...
Și m-am lăsat purtată de chemare,
Cu tot ce am avut, am dăruit!
Au fost momente când te uram în șoaptă,
Când mă uitai în colț și te plimbai,
Prin colțuri de lume fără plată,
Parcă uitând de mine că m-aveai!
Au fost și ceasuri cu prea multe oftaturi,
Din multe file ce-am rupt din calendar...
Și-am studiat din foarte multe laturi
Ce-mi ești, ce-ți sunt... într-un orar.
Și la final, din ecuație reiese,
Că nimeni și nimic nu poate ști...
Ce lucruri sunt cernute și alese
Ce le-ntregește, sau a le risipi.
Mult prea uimită și așteptând răspunsul,
Mă otrăvisem cu prea multe speranțe...
Prieten aliat mi-era doar plânsul,
Și inima străpunsă doar de gloanțe...
Vor fi și vremuri când voi cânta iubirea...
Și va veni și ceasul să zâmbesc!
Sunt ce am fost și nu mă pierd cu firea,
Eu știu numai să strălucesc!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceas, poezii despre plată, poezii despre muzică sau poezii despre lumină
Nu scriu despre nimic
Acum ar fi să scriu anume despre iarnă
Și despre reni la sănii și moșii cu desagi
Venind în noaptea-n care o stea îndrumă magi,
Lumina strecurându-mi subțire prin lucarnă.
Ar fi să scriu de pluguri ce gâfâie când ară
Cea brazdă mai adâncă să fie an mănos,
Ignatul cu cârnații de porc și cabanos
Și-atâtea-n tihna sfântă ce dăinuie-n cămară.
Nu vreau să scriu nimic acum despre iubire,
Despre trădări, dueluri sau dor nemărginit
Ori cum întâiași dată m-aș fi îndrăgostit
De bruna mea colegă ce nu mă vroia mire,
Nici despre vreo angoasă haină sau ispită
Ori gânduri germinânde tăcut sub cozoroc;
Nu scriu despre nimica și nu e nenoroc,
Atât numai că mintea un pic e obosită.
Îmi iau răgaz de pace rupându-mă de toate,
Trosnește-un lemn în focul ce arde magistral...
Când Bachus îmi vestește rubinul în pocal
Închin în cinstea voastră: "Mulți Ani cu sănătate!"
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (28 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre arat, poezii despre sănătate sau poezii despre săniuș
Nori
S-a înnorat un pic în al meu
suflet,
dar, nu-i nimic, va trece...
asta știu!
Că Soarele, aduce-mi-voi
c-un zâmbet,
un zâmbet ce mi-a fost
dăruit, viu.
Am alungat cu el furtuni
cumplite,
născute din blesteme
vineții,
când DUMNEZEU
m-a mângâiat pe frunte,
spunându-mi blând: " Nu
deznădăjdui! ".
L-am ascultat și am zâmbit,
în lacrimi,
încredințându-I mari dureri,
pe rând,
iar EL m-a odihnit apoi de
patimi,
de-a LUI credință, inima-mi
umplând.
M-am ridicat și am mers mai
departe
prin
toate... bune... rele... câte-au
fost
și le-am trăit, privind cu
demnitate
la viața mea, ce n-a fost fără
rost.
Așa că, norișorii mei de azi
sunt un alint, pe care îl
primesc
și îl trimit să mângâie verzi
brazi,
crescuți în stânca-n care mă
cioplesc...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori sau poezii despre odihnă
Prea mult!
Prea mult ați furat,
V-ați înfruptat din mine,
Ca niște corbi nebuni,
Flămânzi de albumine.
Lăsați poemul meu,
Voi corbi cu clonț de vultur,
Ajunge-un Prometeu,
Eu nu rănesc, nu tulbur!
Prea mult amatorism,
Prea trist și derizoriu,
Nu însemnați nimic,
Cloncani de promontoriu.
V-am tot îngăduit,
V-ați cocoțat pe mine,
Este deja prea mult,
Ridicoli fiecine!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulturi, poezii despre nebunie sau poezii despre Prometeu
Poem și... poezie
Mi-a năzărit așa... pe la o vreme,
Că n-ar fi rău să scriu și eu poeme.
Când toți o fac... ce-așa mare dilemă?
Zis și făcut, am căutat o temă,
M-am informat în piață ce se scrie
Și-am început să zgâri pe hârtie.
N-am mai ieșit în parc și nici la tata
Și-n două luni poemul a fost gata.
L-am tot citit de sus și până jos,
Am încercat să-l recitesc pe dos,
I-am ajustat și virgule, și semne
Să nu-l scap în poemele nedemne.
Am pus în el puterea mea și harul
Și n-am scăpat din ochi dicționarul.
Iar din dorința de-a-mi fi totul clar
L-am dus și-ntr-un cenaclu literar.
Aici, s-a început cu destrămarea;
Că... s-a mai scris de chestia cu marea,
Că strofa aia, despre rândunici,
Ar trebui doar două rânduri mici.
Despre iubire s-ar fi scris destul,
De toamnă, cititorul e sătul.
Pe-aia cu trenu'a zis-o Toparceanu
(Se tot scurta poemul meu, sarmanu').
Mai taie-aici, e dincolo prea plin,
Iar la sfârșit să-l ajustăm puțin;
E prea-nșirat și stă să se destrame
(Sărman poem "crescut" de-atâtea mame).
L-am tot sucit și luat cu binișorul
Că nu mai știm nici cine-i autorul.
Acum, e minunat... firar să fie,
Dar nu mai e poem, e-o biată poezie.
Dar cel puțin ideea o avem,
Nu tot ce-i poezie... e poem.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre parcuri, poezii despre mamă sau poezii despre literatură