Sunt oameni care-şi scot durerile în văzul lumii, pentru a scăpa de ele, dar sunt şi de cei care coboară cu durere cu tot în adâncul firii sale şi nu se arată până nu-şi revin.

citat din romanul Frunze de dor de Ion Druţă (1957)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe, dureri, lumi

nu ne pasă sau nu putem?
durerile mării nu sunt oameni
durerile întinsei câmpii nu sunt oameni
durerile statului nu sunt oameni
durerile facerii nu sunt oameni
durerile astea nu se simt
vorbele astea nu se spun
vorbele astea nu se aplică
vorbele astea nu se decid
vorbele astea nu se votează
lumea asta nu e un cvorum
lumea asta nu e un senat
lumea asta nu e o vorbă
vorba asta nu e o durere
cealaltă simţire e omul paralel
omul profund care nu e cunoscut

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când mă tot cauţi

Am cântărit vorbele nefericiţilor lumii
şi sunt foarte grele,
te simt nedumerită şi goală.

Tot mai cred în minunile creaţiei
înaintează cu lumina prin întuneric,
pentru îndoielile care mă stăpânesc
îmi cer iertare.

Sunt dependent de legile societăţii
şi le accept din teama de ceilalţi,
nu mă mai înşală aparenţele,
dar mă înşală cei ce ştiu să o facă,
nu-i arăt cu degetul,
dar dacă pot îi ocolesc.

De când mă tot cauţi
am încercat să te privesc în ochi,
ochii ştiu multe şi trebuie atent citiţi
de fiecare dată până-n adâncul tăcerii.

Nopţile şi zilele mă scot din umbră
şi te acoperă cu lumină,
cerul odihneşte pe un nor alb
sub care mă iubeşti.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obiectele de inefabilă valoare sunt stocate în seifuri din oţel inoxidabil prevăzute cu cifru electronic, nu în vitrinele bulevardiere. În mod similar, cei mai bogaţi oameni în fericire sunt extrem de discreţi, ei nu-şi trâmbiţează extazul în văzul şi auzul tuturor.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epistola celor neiubiţi

Mai trece iarăşi un veac de suferinţă,
Ei sunt cei neiubiţi ce luptă în fiinţă;
Voi oameni, oare nu tânjiţi s-aveţi
În orice seri şi dimineţi,
Dragostea dată de căinţă?...

Tulburător privesc la cei trudiţi cum zac,
Ei sunt aceia îmbrăcaţi în sac;
Voi oameni, oare nu ştiţi ce e iubirea
Descătuşată din simţirea,
Acelora, care lumeşti nu se mai plac?...

Mai trece încă vreme de durere,
Ei sunt aceia care aici nu-şi fac avere;
Voi oameni, oare nu cunoaşteţi diferenţa
Dintre acei care-şi dau încă corijenţa,
Şi alţii clădindu-şi suflul ce nu piere?...

Numai un Dumnezeu este în noi, întotdeauna,
Pierzi zilele, una câte una;
Numai la viaţă-am fost chemaţi şi nu la moarte
Numai păcatul neiubirii ne desparte,
Răpindu-ţi clipele pân' nu mai e niciuna.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieţii (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viii nu ne văd de nori

Ne ducem paşii printre morţi,
ne rătăcim
printre morminte,
minţim
că suntem vii şi-ntregi,
dar nu ne suntem vieţuire,
ne amăgim că dăinuim
şi ne ascundem
în cuvinte,
cuvinte care ne ucid şi sufletul
şi trupul
şi mersu-n nemurire.

Sunt trupuri
care-şi merg alături,
până la capătul de drum,
sunt oameni
care-şi spun că sunt
şi că trăiesc
deşi sunt morţi,
sunt oameni
care rătăcesc
şi se-ameţesc cu-al lor parfum
sunt oameni
ce se cred viori
dar şi-au pierdut cântarea-n sorţi.

Ne ducem paşii printre vii
dar viii
nu ne văd de nori,
prin labirintul vieţii noastre
ne căutăm
cheia-n noroi,
suntem doar puncte mişcătoare
ce-şi caută raza-ntre sori,
ne ducem paşii către noi,
dar
paşii curg
în lung şuvoi.

poezie de Silvia Urlih
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine sunt eu

cel care voi veni sau cel care nici nu am fost?
cel care va clipi sau cel care nici n-a deschis vreodată
ochii asupra frumuseţilor lumii?
cine sunt eu
dacă nu cumva... dumnezeul prea obosit, mulţumit
de o versiune în mic a puterilor sale cândva absolute? –
până să aflu
voi continua să-mi ascund bucuria nătângă
să-mi caut
plăcerea în arderea de tot a manuscriselor de la marea
moartă-n durerile
facerii de valuri cu cap de copil răsfăţat!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există regizori de film care fac filme cu detalii atent studiate în ele. Şi sunt alţi realizatori de film care fac filme minunate fără detalii, dar sunt atenţi la viaţă. Poate că nu sunt observatori vizuali, dar sunt observatori intelectuali ai procesului vieţii şi au ceva de spus despre acest lucru. Când vorbesc despre regizori de film, nu mă refer decât la cei serioşi. Nu la cei care scot filmele care se lansează în fiecare săptămână în Statele Unite, acele filme de Hollywood concepute în modul cel mai venal. Acestea nu mă interesează. Nu le văd. Nu-mi pasă de ele şi nu le iau în serios.

Woody Allen în Woody Allen în dialog cu Stig Bjorkman (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt jonglerul

Eu sunt jonglerul. Fac salturi şi piruete, şi vă fac să râdeţi.
Fac haz de puternicii zilei şi vă dezvălui cât de plini de gaze
şi de ei înşişi sunt barosanii care se învârt printre noi
cu războaiele lor în care tot noi suntem cei măcelăriţi.

Eu le scot masca şi-i arăt cine sunt.
Scot dopul şi... fâssss.... se dezumflă.

poezie de Dario Fo din Naşterea unui jongler, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De fiecare dată când, escaladând un munte, văd cum soarele răsare, cu tot procesul său imperturbabil de la tonuri de negru la tonuri de verde, apoi roşietice, până la primele raze ce apar pe cer şi tot coboară până îţi ating chipul cu acel strop de căldură care transformă totul, care te luminează şi te fac să te simţi viu, o clipă trecătoare, dar de nepreţuit, trebuie să recunosc că întotdeauna simt că momentul este unul special, magic, că în acest proces e ceva ce nu reuşesc să descifrez şi care mă face să-mi ies din minţi, şi -poate şi din cauza asta- să revin mereu în munţi, iar şi iar, pentru a încerca să descopăr forţa aceea necunoscută care scoate din adâncul inimii mele aceste sentimente de plenitudine.

citat din Kilian Jornet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La despărţire

Ştim că "partea vătămată" are dreptul a se plânge
(Spinii sunt de hazul lumii, dar mai scot şi-un strop de sânge...)
Noi, spăşiţi, ne cerem scuze la tot felul de persoane
Şi promitem altă carte, fără spini, dar... CU PIROANE!

epigramă de Ion Bucheru din Spinii trandafirului (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe unii oameni durerea îi reduce la tăcere, pe alţii îi face extrem de egoişti şi vorbăreţi. Dar mai sunt şi oameni care gândesc şi simt dincolo de propria lor durere, dăruind lumii dragoste şi înţelepciune.

aforism de Ionuţ Caragea (2017)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oameni

Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt inimi, doruri, visuri, cânt.
Oamenii sunt nori, ploi, vânt şi durere,
într-un fel în Ceruri, altfel pe Pământ.

Oamenii culeg gânduri semănate,
pentru visteria sufletului lor.
Cu ele plătesc zilele-adunate...
Bani... strânşi pentru pleoape ce se-nchid când mor.

Copiii de ieri, sorii dimineţii,
ca îngeri sau demoni asfinţim, pe rând.
Toţi venim Lumini, dar în dansul vieţii,
ne stingem c-un zâmbet sau sfârşim urlând.

Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt nori, ploi, vânt şi durere...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Experienţa arată că acei care sunt cei mai tulburaţi de pasiunile lor nu sunt acei care le cunosc cel mai bine şi că ele sunt din acele percepţii pe care strânsa legătură care există între suflet şi corp le face confuze şi obscure.. Ele se pot numi şi sentimente, deoarece sunt primite în suflet în acelaşi fel ca obiectele simţurilor exterioare şi nu sunt cunoascute de el în alt mod. Dar ele se pot numi şi mai bine emoţii ale sufletului, nu numai pentru că acest nume poate fi atribuit tuturor schimbărilor care se petrec în el, adică tuturor diferitelor gânduri care îi vin, ci în special pentru că, din toate felurile de gânduri pe care le poate avea, nu există altele care să-l tulbure şi să-l mişte atât de puternic ca aceste pasiuni.

citat celebru din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sunt tăceri care vorbesc toate limbile lumii...
Sunt atingeri...
care-ţi taie răsuflarea
dincolo de carne...
Sunt şoapte... care-ţi răsună în fiecare fărâmă a fiinţei...
dincolo de sunet...
Sunt căutări...
şi regăsiri...
cu paşi tăcuţi...
cu palme mute
care poate nu se vor întâlni niciodată...
dar care-şi cântă
în toate limbile lumii...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii cei mai sinceri sunt aceea care nu-şi coboară privirea, niciodată.

citat din Aneta Timplaru Horghidan (2017)
Adăugat de Ioan Ioncy
Comentează! | Votează! | Copiază!

ŞI EI PRETIND (S-Ş)

Şi cei sadici pretind că sunt miloşi.
Şi cei sarcastici pretind că nu sunt sarcastici.
Şi săriţii pretind că sunt oameni normali.
Şi scandalagiii pretind că nu sunt scandalagii.
Şi sceleraţii pretind că nu sunt sceleraţi.
Şi scrântiţii pretind că sunt oameni normali.
Şi secăturile pretind că nu sunt secături.
Şi cei semeţi pretind că sunt modeşti.
Şi cei servili pretind că nu sunt servili.
Şi cei sfidători pretind că nu sunt sfidători.
Şi sforarii pretind că nu trag sfori; mai ales sforarii...
Şi cei slugarnici pretind că nu sunt slugarnici.
Şi slutele pretind că sunt frumoase.
Şi sluţii pretind că sunt frumoşi.
Şi smintiţii pretind că sunt oameni normali.
Şi smuciţii pretind că sunt oameni normali.
Şi snobii pretind că nu sunt snobi.
Şi sonaţii pretind că sunt oameni normali.
Şi sperjurii pretind că nu sunt sperjuri.
Şi oamenii strâmbi pretind că sunt oameni drepţi; mai ales cei strâmbi...
Şi cei strâmbi pretind că iubesc dreptatea.
Şi cei stricaţi pretind că nu sunt stricaţi.
Şi stupizii pretind că nu sunt stupizi.
Şi cei suficienţi pretind că sunt modeşti.
Şi şantajiştii pretind că nu sunt şantajişti.
Şi şarlatanii pretind că nu sunt şarlatani.
Şi cei şireţi pretind că nu sunt şireţi.
Şi şmecherii pretind că nu sunt şmecheri.
Şi şovinii pretind că nu sunt şovini; mai ales şovinii...
Şi şpăgarii pretind că nu sunt şpăgari.
Şi şuţii pretind că sunt cinstiţi.

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (19 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai sunt acelaşi

Am străpuns odată întunericul
nu mai sunt acelaşi
şi am fost suspendat între bucurie şi durere
unde totul tace şi nu se mişcă,
capătă forţă de persuasiune şi urcă pe înălţimi
în care cuvintele au alte sensuri.

Am socotit că sunt destinat oamenilor care ascultă
şi nu ajunge, nu-i destul,
cred că voinţa mea are mai multă deschidere
cu tot ce înseamnă simţire
şi toţi cei ce fug de mine şi nu mă înţeleg
n-au frică de moarte şi nici în viaţă nu cred.

Rupti de ritmul în care bate inima
au sufletul scurs în scorburile anotimpurilor târzii
care nu mai înmuguresc primăvara.

Neobservaţi de cei cu preocupări ascunse
mă lovesc tot timpul cu bariere
aşezate pe drumuri desfundate.

Cineva mi-a deschis orizontul şi i-a făcut porţi
prin care să trec până nu se închid,
dar hotărât am sărit peste ele.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba, istoria şi pământul sunt trei piloni care ţin o naţiune.

citat din Ion Druţă (31 august 1989)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

ŞI EI PRETIND (Neg-Nul)

Şi neghiobii pretind că sunt oameni deştepţi.
Şi cei neîndurători pretind că sunt îndurători.
Şi nelegiuiţii pretind că nu sunt nelegiuiţi.
Şi nemernicii pretind că nu sunt nemernici.
Şi cei nemiloşi pretind că sunt miloşi.
Şi neobrăzaţii pretind că au obraz.
Şi cei neomenoşi pretind că sunt omenoşi.
Şi nepoliticoşii pretind că sunt politicoşi.
Şi nerecunoscătorii pretind că sunt recunoscători.
Şi cei nerespectuoşi pretind că sunt respectuoşi.
Şi nerozii pretind că sunt deştepţi.
Şi neruşinaţii pretind că au bună-cuviinţă.
Şi cei neserioşi pretind că sunt serioşi.
Şi cei nesimţiţi pretind că au bun-simţ.
Şi cei nesinceri pretind că sunt sinceri; mai ales cei nesinceri...
Şi cei nestatornici pretind că sunt statornici; mai ales cei nestatornici...
Şi netoţii pretind că sunt deştepţi.
Şi netrebnicii pretind că nu sunt netrebnici.
Şi nevolnicii pretind că sunt oameni capabili.
Şi oamenii de nimic pretind că sunt oameni de caracter; mai ales oamenii de nimic...
Şi nulităţile pretind că sunt genii; mai ales nulităţile...
Şi nulităţile pretind că sunt oameni de valoare; mai ales nulităţile...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (19 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile noastre sunt de două feluri şi anume: unele sunt acţiunile sufletului, altele sunt pasiunile sale. Acelea pe care le numesc acţiunile sale sunt toate voinţele noastre, fiindcă noi experimentăm că ele vin de-a dreptul din sufletul nostru şi par a nu depinde decât de el. Dimpotrivă, se pot în general numi pasiuni, toate felurile de percepţii sau cunoaşteri care se află în noi, din pricină că adesea, nu sufletul nostru le face ceea ce sunt şi pentru că întotdeauna el le primeşte de la lucrurile care sunt reprezentate de ele.

Descartes în Pasiunile
Adăugat de Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!