Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cântec de ploaie

Iubesc ploile, iubesc să-mi aranjez ploile,
Concretele ploi și ploile literare,
Ploile cu trezorierul și aversele cu poetese rivale,
Ploile bogate de peste hotare și ploile de vară din Amfiteatru,
Iubesc ploile, iubesc să-mi aranjez ploile,
Ador dușurile lor scoțiene, reci și fierbinți,
Să mă spăl pe dinți îmi place cu apă de ploaie
Să-i amețesc, când ies din baie, pe bărbați.
Nu sună prea bine "Sunt cea mai profitoare femeie",
E cinic și poate nu-i real sută la sută,
Dar lasă-mă atunci când cade din cer apa,
Numai atunci când cade din cer,
Să rostesc ceea ce cred: "Sunt cea mai profitoare femeie"
Sunt cea mai profitoare femeie pentru că-mi aranjez ploile
Și-mi stă bine cu bani lichizi în portofel,
Sunt cea mai profitoare femeie, pentru că în avion,
Rochia mea cloș – parașută ar putea fi pentru cel îndrăzneț,
Sunt cea mai profitoare femeie pentru că tu
Ții prea departe cardul de mine,
Și tu știi că eu ți-l voi goli,
Sunt cea mai profitoare femeie și știu cum să te iau
Și-o să te iau, n-ai grijă.
E-n aer damf de amor din interes,
De fapt, toți din jurul meu sunt la fel,
Iar eu te-adulmec
Și tu habar n-ai –
Iubesc ploile,
Iubesc să-mi aranjez ploile,
Concretele ploi și ploile literare,
Ploile cu trezorierul
și aversele cu poetese rivale...

parodie de , după Ana Blandiana
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ploile cântă afară

Plânge noaptea într-o catedrală
prin întunericul putred
ploile umezesc ochii sfinților.

Piața-i goală, doar statuile oarbe
nu se simt în singurătate
trec dincolo de timp.

Mi-am mărturisit
cum am crezut într-o femeie
că-mi va purta sufletul în mâinile ei,
îl frământă până se naște suferința
și o să-i simt mirosul în trup
cum se răspândește prin sânge.

Se furișează noaptea într-o perdea
ploile cântă afară,
eu caut femeia cu degetele prin așternuturi.

poezie de (17 martie 2011)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Octavian Paler

Poetul

anunță cetății, pămîntului ploaia există,
anunță oamenilor au datoria spere. Un poet
în fața unui cer ars, în fața unui cîmp pîrjolit
și care nu e în stare cînte și să creadă în ploi,
ne aducă aminte ploaia există, ea va înflori
pămîntul bolnav,

așadar un poet care nu e profet al speranței,
un poet cu buzele arse care nu simte nevoia cînte ploile
lumii

n-a înțeles poezia e în primul rînd o formă a speranței.
La ce bun poetul, în vreme de secetă?
cînte ploile tocmai atunci,
Cînd avem cea mai mare nevoie de ele, cînd ne lipsesc și
ne dor,

cînd soarele arde și mîinile miros a îndoială,
cînd arbori de nisip se risipesc la cea mai mică adiere,
cînd amintirile au gust de eroare și speranța e un cuvînt
dificil

și cel care cîntă ploile riscă fie disprețuit și lovit
chiar cu pietre, urmărit și de zei și de oameni
pentru nebunia și curajul său care cîntă

ploile, care cîntă torentele cînd oamenii ridică brațele
rămîn răstigniți în aer ca pe dealul Golgotei. Cine anunțe
ploile

dacă nu poezia? Cine aibă curajul vadă pe cerul gol
nori de ploaie,

cine să-și ia riscul de a profeți dacă nu poezia,
cea care a stat cu grecii sub zidurile Troiei
și cea care a coborît cu Dante în Infern?

poezie clasică de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Scrisori imaginare" de Octavian Paler este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.95- 25.60 lei.

Mi-ai adus aminte

Mi-ai adus aminte
de mine,
de gandul meu,
de zborul meu.
Mi-ai adus aminte
de ploile din visul
de azi-noapte,
ploile acelea albastre,
furate din poveste,
ploile acelea nebune,
prelungi...
tarzii, de toamna.
Mi-ai adus aminte
de sperantele pe care
le-am ascuns
intr-o aripa de unicorn.
Mi-ai adus aminte
de paduri aruncate
in bezna,
trezite
de vuiet de vant.
Mi-ai adus aminte
de viata.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pășim difuz prin ploile durerii

Pășim difuz prin ploile durerii,
Importăm manifestanți în strada mare,
Perfuzia cuvintelor e varză:
Coduri refăcute, puse-n sare.

Flămânzim cu stele reci sub nas,
Munca nu-i cu chef în țara-adevărată,
Rezistăm vioi în sărăcii și boli,
Cu recomandări și zarea-i bulversată.

Antagonic împărțim credință și iubire
În noaptea minților scăpate
Pe lampa lui Ilici care re-nvie
Peste cei ce rostuiesc gresite fapte.

Casele controversate sunt colivă,
Căința este-a doi părinți orfani
De copii, dar vor, prin moștenire
se-mbuibe cu euroi și bani.

Pășim difuz prin ploile durerii,
Luăm felii din țara noastră-n spate
Și o cărăm aiurea să o vindem
Unor făpturi stupide de departe!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

In zori,vin ploile

Motto:
în prea adânc de mine
un curcubeu în suflet
așteaptă să-l deschizi


înaintea amurgului zilei împart ecou după ecou
și aprind nopțile celui ce-așteaptă
cântecul acesta de femeie
amintind orice
șoaptă moare

în zori

doar ploile târzii
picură visele mele desculțe
și mă înseninează cu ultimul cuvânt
acolo unde privirea e lacrimă de zâmbet
la margine de suflet
îmi împietresc îmbrățișarile și țările calde
după o noapte lungă până-n răsărit
te apropii ca o fantasmă
de oriunde ai fi
să-mi fii
eu

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ca o furtună ușoară

Dragostea e ca un gol
în care se întorc apele
și ploile suspendate în nori

Lasă-ți sufletul calc peste el să te doară
apoi voi veni să te vindec
cu ploile mele curate
ca cerceii sunând în urechi
Simt îmbrățișarea ta de departe
dorința ta aspră și vie
Așteaptă răsăritul de lună
crească în trupul tău lumina
Abia atunci
să mă chemi alunecos ca o trestie
tăcut și singur
Să mă rotesc în jurul tău
ca o furtună ușoară
ca o floare ce se deschide încet.

poezie de din Noaptea șarpelui / Nata e gjarperit (2013)
Adăugat de Ioana TricaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu sunt femeie

Eu sunt femeie, și-nseamnă -s actriță.
Joc mii de roluri și am si mii de fețe,
Eu sunt femie, sunt cea mai rea ființă
Aleg drumurile scurte si istețe.

Eu sunt femeie, și mint fară vreau
Și fac orice pentru a cuceri
Pot într-o clipă sufletul să-ți iau
Eu sunt femeie, iubesc și pot urî...

Eu sunt femeie, și sunt ca și pustiul
Pot sufoc, și pot să-ți ard privirea,
Și pot sa fiu și apa, atunci când îți e sete
Dar să nu mă bei, de vrei simți iubirea.

Eu sunt femie, mai pot și ajuta
Pot gasesc răspuns, când cineva -ntreabă,
Fiind femeie multe aș putea...
Dar sunt femeie, și pot fiu și slabă...

Eu sunt femeie, și multe ori bârfesc,
Și câteodată prefac -s tristă,
Cu aceleași chip al meu cel îngeresc
Sunt atât de multe ori și egoistă.

Eu sunt femeie, sunt marea fericire
Pe care bărbații nu o prețuiesc
De-s dură sau sunt rea, toate-s din iubire
Și din iubire pot să și urăsc.

Puternică sunt azi, mâine răzbunătoare
Așa fugi de mine când sunt ca o scânteie,
Și chiar de slabă sunt și plâng fără-ncetare
Eu sunt și voi rămâne tot femeie...

poezie de (14 iulie 2008)
Adăugat de Anna PanoviciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 15 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Teodor Dume

În ultima tăcere

ar fi trebuit să mai trec pe la tine
la ceasul când ploile tropăie
de-asupra lutului încins
să-mi obișnuiesc umbra tacă atunci
când cerul își îmbracă haina de vânt
și-n ultima tăcere
să-mi fac un loc
iar din singurătate
un prieten

pentru atunci...

ar fi trebuit să mai trec pe la tine
dar sunt prea puțin învățat cu toate astea
și uite nici n-am apucat
împrietenesc cu moartea
și asta pentru că
umbra s-a retras din tine
ca un nor
și ai plecat și ai plecat
și ai plecat...

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Certurile dintre îndrăgostiți sunt precum ploile de vară.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
lacrimi
Lacrimile sunt ploile de vară ale sufletului.

definiție de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu te iubesc, femeie!

Cum blânda dimineață
Își flutură iubirea
Peste copaci în floare,
Cum păsări cântă-n codru
De dragul primăverii,
Eu cânt iubirea-n taină
De dragul tău femeie!
Prin vene-mi curge lavă
Cu muzica dorinței,
În suflet ard în torțe
Nemuritoare patimi
Și râd de fericire,
De tine, ochii lacomi.

Eu te iubesc femeie,
Până și gându-n noapte
Ți-l mângâi în tăcere
Să nu stârnesc izvoare
Neliniștite-n tine.
Să nu-ți cuprindă visul
Străine năluciri
tulbure ființa
Și-n somn, să mai suspini.
De-ar fi s-o faci vreodată
fie doar, de... dor,
Ascuns adânc în suflet,
De mine, până mor.

Eu te iubesc femeie
Ca ploaia cea de vară
Pe care eu, pământ,
Cu sete o aștept,
Să-mi răcorești ardoarea
Ce-o am când nu-s cu tine,
fericești țărâna,
Din care sunt făcut.
De n-ai fi fost, femeie,
Te-aș fi zidit din mine
Din inimă-scânteie,
Cu lacrimă și lut,
Dând viața mea, tribut.

poezie de (30 iunie 2013)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Trec ploile...

Oh, trec ploile spre mâine, câte-o lacrimă ducând...
Doamne, câtă suferință să mai rabde-acest pământ?!
Biciul vântului pocnește pe spinarea ponosită
Încovoiată de durere... Plângem, Maică Prea Iubită!

Râuri trec învolburate... Sânge-nfierbântat și ură
Într-un iureș fără seamăn, grav și fără de măsură...
Lutul strămoșesc mustește parcă lavă omenească
Și din ramuri curge sânge... Cine ne mai iubească?!

Nu-i nici rugă nici iertare, nu-i nici viață, dar nici moarte...
Ne trăim în lanțuri viața, dar trăim în libertate!
Doamne, câtă suferință ne e dat îndurăm?!
Când, pe căi transcendentale, către Tine ne-nălțăm?!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și ploile

Când încerc să te strig
alte ploi izvorând din pământ
dintre flori
mi-ar da tot
căutându-mă în zori
le-ascult

poezie de (12 mai 2016)
Adăugat de Eli GîlcescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inima mea este într-o lume de apă și cristal, iar hainele mele sunt umede în acest timp de la ploile de primăvară.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În noaptea aceea

În noaptea aceea, pentru prima oară
lumea s-a oprit într-o respirație adâncă
și în inima ei, ca o largă prăpastie
s-a deschis așteptarea.

Treaz de o lumină tristă, interioară
cu gesturi atente, prelungi
cu umbre, cu dansuri,
călcam pe locuri reci, lunecoase, adânci
ca pe un oraș înecat
purtător de oglinzi și blesteme.

Aveam
o misterioasă întâlnire cu noaptea
atunci
când pentru prima oară lumea s-a oprit
ca să mă aștepte.

Îi spuneam în gând
noapte, logodnica mea,
ce mult iubesc lumina ta de fantomă,
ce mult iubesc, în libertatea singurătății tale
arborii fără rădăcină ai delirului
ce mult iubesc, în ploile tale negre, suferința.
Ești uneori palidă de febre
și eu
sunt atunci un om al febrelor, al morții;
ești uneori
caldă ca subsuorile femeilor
profundă ca pădurile agitate de vânt
și eu iubesc atunci întâmplările neașteptate
și forțele de fier ale naturii.
Ești uneori lumina asta tristă, interioară
când lucrurile curg în jurul meu și fug însetate,
când fruntea trece printr-o oră mai rotundă,
mai umană,
când vântul îmi vorbește în somn ca într-o cutie de rezonanță,
când buzele-mi sunt albe.
Atunci, îmi place să știu
port pe ele o sămânță incendiară
îmi place să știu
cum s-o arunc peste această lume impură.

Dar cu o voce arsă de emoții i-am spus
sunt poet
ca și cum mi-aș fi spus numai mie
și pe obraz, sub flacăra lunii,
genele grele umbreau
o descrescândă orgă, tremurătoare.

poezie clasică de din Plămânul sălbatec (1939)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Politicianul oportunist

Nu prea mai merg ploile bine,
Un alt partid vreau pentru mine,
Mă dau de trei ori peste cap
Și schimb doctrina... halei-hap!

epigramă de din Țara lui Papură-Vodă
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Azuriu

Așa toamnă, răstignește
frunzele pe crucea de aramă
a nopții.
Vântul îți foșnește rochia
de gleznele ploii...
Iubesc
ploile albe ale asfințitului...
Așa, toamnă, scrijelește
povestea ultimului anotimp
pe trupul copacilor desculți.
Acum eu sunt toamnă,
nu-i așa, toamnă?
Uitarea - pasărea cu aripi azurii

poezie de
Adăugat de SabyannaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vinovăție fără vină

Eu te iubesc, femeie - epocă glacială
Departe, rece, a tutror, străină
Și nebunia-mi cânt, în versuri, cu sfială
Și-ți cânt vinovăția ce n-are nici o vină...

Eu te iubesc, femeie a primului meu foc
Păzit cu strășnicie în peșteri mohorâte
Te mai iubesc, femeie a mutului noroc
Ce l-ai adus iubindu- - știindu-te iubită...

Eu te iubesc, femeie a veacului de bronz
A primelor războaie purtate pentru tine
A primului colac de grâu râșnit din orz
Și-a primului lătrat neîmblânzit de câine...

Eu te iubesc, femeie a tristelor milenii
Pentru neprihănirea jertfitului Hristos
Și pentru modestia de-a-mi naște numai genii
Când parcă, iată, parcă... când gata, nu mai pot...

Eu te iubesc, femeie, din veac cu internet
ai rămas aceiași - epocă glacială
Prin recele tenebrului încerc depășesc
Ferbintele iubirii din strofă mea banală...

Și te urăsc, femeie a veacului Facebook
Ce îmi transformi iubirea în byte-uri virtuale
Și nu mai pot pe nimeni pe viu să mai seduc
Și nu te mai pot duce în pături glaciale...

poezie de (23 mai 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unui văduv, la venirea primăverii

Când ploile din Mai iar fac
iasă totul din pământ,
Sărmanul văduv are trac
Cu trei neveste în mormânt.

epigramă de din revista "Booklook" (2013)
Adăugat de Adam AdamSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cea mai frumoasa femeie

Sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca intr-o mana
am planul, iar in cealalta tin sfera;
si firele gandului meu unesc perfect punctele
planului cu punctele sferei pentru-a recrea lumea.
Sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca visele mele
atrag demonii si ingerii in atingeri electrizante,
pentru ca pielea mea e izvorul dorintelor tale
si universul e pierdut in parul meu.
Sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca la gatul meu
galaxiile se-nsira unele dupa altele intr-un colier
din lemn de santal.
Pot sa opresc si sa starnesc ploaia, pot sa-ti arat,
intr-o singura picatura, imaginea cuplului perfect-
doua trupuri, modelate in lut ars la soare, impletite
intr-o imbratisare perpetua.
Sunt cea mai frumoasa femeie pentru ca port desertul
in inima,
camilele ies din mintea mea pe drumul ce duce la Rai,
ma las mangaiata de vant, inecata, nascuta si sarutata de mare...

poezie de
Adăugat de Sorana MihailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce lucruri trebuie să ții cont atunci când cauți un loc de muncă în străinătate? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook