Mai bine tac
Te caut prin ecouri de cuvinte
Si nu știu de sunt umbră sau lumină,
Nu știu dacă-s aducere aminte,
Dacă au fost sau dacă or să vină.
S-au ferecat cuvintele în luna plină
Si-acuma, iată sunt perfect rotunde,
Ca astă gură neagră de fântână,
Ca ale lacului speriate unde.
Degeaba-i oglindită, pală, luna
In apele fântânii ferecate,
Pierdutu-te-am, probabil, pentru totdeauna
Intr-un cuvânt ce-acuma-i prea departe.
poezie de Cristina Davidescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre vinovăție
- poezii despre timp
- poezii despre sperieturi
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre negru
- poezii despre lună plină
- poezii despre lumină
- poezii despre gură
Citate similare
Străina
Într-un vers eu îmi scriu viața,
fericirea și distanta dintre mine și pedeapsă.
Nu mai știu dacă-s frumoasă,
dacă sunt la mine acasă sau sunt toată-n poezie, nici nu știu dacă-ți sunt ție...
sau dacă ți-am fost vreodată.
Știu decât că-i sunt amantă
celui mai nebun bărbat din această galaxie.
Și mai știu că m-a iubit,
cum n-am fost nicicând iubită,
m-a atins fără să-atingă,
trupul meu firav de zână,
și m-a dus în lumea lui,
unde totu-i terminat, dar nimic nu se termină.
Am privirea de felină
și iubirea ascunsă-n pleoape.
Sunt străină de lumină
dar aduc lumină-n tine.
Sunt mister nepământean, și-s atrasă de păcat, sunt un vis de mult uitat,
iar sub piele îmi curg rime,
amare și otrăvite,
și se face lanț din ele.
Sunt legată la picioare
și stăpână pe cuvinte,
dar sunt sclavă între ele.
Eu sunt moartea din femeie
și sunt viață-nfloritoare.
Insetată de amor m-am născut și am să mor, Străina străinelor,
fără casă,
fără lume,
fără loc în viitor!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre iubire
- poezii despre moarte
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre sfârșit
- poezii despre sclavie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Aș vrea să fiu numai rază și zi, să mă înalț în ritmuri sonore spre culmi de splendoare și adâncimile de întuneric să nu mă poarte pe aripile unei muzici sumbre. Nu știu dacă lumina se ridică în mine sau eu mă avânt în lumină; nu știu dacă sunt lumină sau devin lumină.
Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre lumină, citate de Emil Cioran despre lumină, citate despre întuneric, citate de Emil Cioran despre întuneric, citate despre ritm, citate despre muzică, citate de Emil Cioran despre muzică, citate despre devenire, citate de Emil Cioran despre devenire sau citate despre aripi
Îți scriu
știu că mă citești în fiecare zi
suntem legați prin fire nevăzute
ale sufletului
nu știu cum te numești
nu știu unde locuiești
dacă ai un iubit
sau o iubită
dar eu îți scriu
în fiecare seară și dimineață
dacă îți aduc un zâmbet
sunt împăcată
dacă îți aduc o lacrimă
înseamnă că în viața ta
ceva mai doare
poate ne vom cunoaște
într-o zi....
nu vreau să fii dezamăgit
sau dezamăgită
nu sunt o floare
nici privighetoare
sunt o poetă
care și-a găsit târziu vocația
am iubit,,, am plâns... am râs..
și încă trăiesc
cu intensitate maximă
fiecare clipă...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zâmbet, poezii despre suflet, poezii despre seară, poezii despre râs, poezii despre privighetori sau poezii despre plâns
N-a fost odată...
Nu pot să-ncep cu-a fost odată
Căci nu știu dac-a fost
Prințesa e o simplă fată
Într-un castel anost.
Crezut-a că al ei destin
E diferit și special
Că viața ei va curge lin
Într-un decor mai anormal..
Dar prințul care i-a promis
Și luna dintre stele
Nici în stele n-a mai scris
A dispărut în ele..
Probabil că s-a rătăcit
Sau în lumina netă
A vrut să fie mulțumit
Cu o simplă cometă.
Astăzi castelul e-ncuiat.
Ca inima din mine..
Adesea prinți-n poartă bat.
Dar eu te-aștept pe tine.
Nu știu de-ai să mai poți veni
Și de-o sa-ți fiu regină..
Nu știu dacă mă poți iubi
Și numai eu-s de vină..
Că am crezut în ce n-a fost
Că poate așa-i iubirea.
Tot ce-i urât pare frumos.
Iubind te pierzi cu firea.
poezie de Cristina Cazadoi
Adăugat de Cazadoi Ioana Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre castele, poezii despre stele, poezii despre promisiuni sau poezii despre prezent
Lumina de ieri
Caut, nu știu ce caut. Caut
un cer trecut, ajunul apus.
Cât de-aplecată e fruntea menită-nălțărilor altădată!
Caut, nu știu ce caut. Caut
aurore ce-au fost, țâșnitoare, aprinse
fântâni - azi cu ape legate și-nvinse.
Caut, nu știu ce caut. Caut
O oră mare rămasă în mine fără făptură
Ca pe-un ulcior mort o urmă de gură.
Caut, nu știu ce caut. Subt stele de ieri,
subt trecutele, caut
lumina stinsă pe care-o tot laud.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre ore sau poezii despre laudă
Satul meu în seară
Când soarele apune
Și luna e pe boltă
Soarta mi se opune,
Și mă tot revoltă.
Din gară, în zare
Satul meu se vede,
Norocul îmi pare,
Din nou că se pierde.
De pe deal aleargă
O lumină pală,
Sufletu'-mi dezleagă
O problemă clară.
Dar tu ești departe
Cu gândul la mine,
Viața ne desparte
Și nu ne este bine.
Din gură amarul
Mi-l strig totdeauna
Satul meu e mărul,
Din cuget, cu luna.
poezie de Mihai Pintilii (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Mihai Pitilii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre revoltă, poezii despre noroc, poezii despre mere sau poezii despre gări
* * *
nu știu cum să spun
noaptea asta e diferită
stelele par a fi vii
așa cum stau agățate
pe cerul de hârtie
luna acceptă durerea
și naște o inimă mare
cât suflul exploziei de început
chiar nu știu ce să spun
despre câte se-ntâmplă
și sunt atât de departe
locuiesc într-o geană de stea
care se-nchide sau nu
în nopți cu lumină sălcie
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre început, poezii despre naștere, poezii despre inimă, poezii despre hârtie sau poezii despre durere
Eu sunt cuvânt și libertate
Eu sunt cuvânt și libertate,
Aș dori să știu ce univers tainic află albinele în fiecare floare,
Aud glasul fiecărei frunze, din mugur până ce e modelată în cuptor,
Văd roua ce botează în zori firele de iarbă,
Vreau să urc muntele pentru a atinge stelele,
Eu sunt cuvânt și libertate.
Mă prefac în apă și foc,
Simt ce mă mistui bucată cu bucată,
Ating florile de colț ascunse pe stânci,
Mă îngrijorează plânsul vântului dinaintea furtunii,
Plâng, căci văd atâta durere în jur nerezolvată,
Eu sunt cuvânt și libertate.
Știu că eternitatea există,
Spun că poți gusta Absolutul,
Visez să gust taina apei vieții,
Mă străduiesc să fac cununi de cuvinte,
Sper că toate vor gusta dulceața nemuririi,
Eu sunt cuvânt și libertate.
M-am decoperit pe mine prin cuvânt,
Am luat cuvintele și le-am legat într-un joc ce a devenit carte,
Am simțit că doar cuvintele fac iarba să crească,
Am aflat taina stropilor de rouă de pe aripile cuvintelor,
M-am împărtășit cu verdeța lor tainică zburând spre infinit,
Eu sunt cuvânt și libertate.
poezie de Ana-Cristina Popescu din Din tiparnițele presei / 2019 / Editura InfoRapArt (2019)
Adăugat de Ana-Cristina Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre flori, poezii despre apă, poezii despre vânt sau poezii despre stânci
Supergirl
nu știu să intru în anonimat
am vise răsucite cu tine
o capă, o spadă
și ceva cu roșu care îți tulbură frica
anemic și prelung zilele
trec cu porii deschiși
ca niște nări ce îți absorb
printre lămâi gustul de umbră
în urmă
aceeași traiectorie
de glonte orb
tras spre luna plină
nu știu
decât să fiu
nu știu
decât să lupt
nu știu
decât să zbor
însă
nu sunt un zbor de o noapte
sunt o pată roșie
pe tot ce ai tu mai alb
poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre roșu, poezii despre zile, poezii despre frică sau poezii despre alb
De tine, cuvânt, mă agăț...
știu să imbrățișez dar fără mâini
știu să cânt dar fără glas
dacă pe mine din mine m-aș smulge
și tot mai pot scrie despre ce a rămas...
am cuvintele la degetul mic
ruinătoare durere într-atâta răsfăț -
e o strategie pe termen lung fericirea
de ea și de cuvânt mă agăț...
între cuvânt și mine-I iubirea
între mine și tot un tumult!
e o formă de exorcizare poezia...
un travaliu pe care ți-l dorești tot mai mult!
sau poate e un chin in aducere?!
sau un canon intre tot și "a scrie"
e la mine-n cuvânt o infrângere
sau doar un exercițiu de supraviețuire...
poate un exod sau poate o spadă -
n-am știut niciodată mai mult să m-ascult
n-am fost copil și n-am fost mamă
cuvintelor care m-au durut...
există aceleași hățișuri
închise-n aceleași dimineți
vreau să mă transform din spectator
în actorul propriei vieți...
închisă într-o temniță fără zăbrele
te strig cuvânt! neîntemnițată
vreau să alerg spre caruselul copilăriei mele
în care nu m-am dat niciodată...
am cuvintele la degetul mic
ruinătoare durere intr-atâta răsfăț
e o strategie pe termen lung fericirea
de ea și de tine, cuvânt... mă agăț...
poezie de Daniela Pârvu Dorin (21 martie 2008)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre supraviețuire, poezii despre răsfăț, poezii despre mâini sau poezii despre mamă
Aștept să-mi scrii
Să-mi scrii, să-mi spui că in grădină
La noi acasă caisele s-au copt
Că seara la fereastră e lumină
Si toate sunt așa cum știu c-au fost
Aștept să-mi spui dacă la crucea veche
In iarbă-s maci sau fire de mohor
Dacă e gardul rupt si prin el vede
Ochiul tăcut al unui trecător
Aștept să-mi scrii dacă a fost aseară
O ploaie in torent nestăvilit
Si dacă tigla a rămas pe casă
Aș vrea să-mi spui că incă n-am murit.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre ploaie, poezii despre ochi, poezii despre cruce sau poezii despre acasă
Unde...?
Unde se sting iubirile?
Când se șterg cuvintele?
Unde se termină timpul?
În care anotimp le vine rândul?
Unde te voi regăsi, în care zi?
Din calendar, din Galaxii?
Ș-atunci ce voi mai fi?
Ce-mi vei... mai fi?
În care toamnă am să știu?
Că-s mort sau că sunt viu?
Că pământul ce m-acoperă,
Nu-i cerul luminat de stele!
Unde să te mai caut?
Prin ce cuvinte?
Ce unghere?
În ce lume fără Soare?
Cum de te-am pierdut?
Încă de la-nceput?
Când îmi erai doar răsărit,
Și-o viață de-mplinit!
Cum să... te uit?
Sau poate nici nu ai vrut!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă sau poezii despre calendar
Răcoare deja
nu mai știu când ai apărut
poate dintr-o rouă adusă de departe
dar țin minte bine destinul
unor aripi
de fluturi de noapte
nu știu, nu țin minte
dacă zorii sau pașii tăi
erau trecători
am învățat doar
că iubirea lovește ca glonțul
că drumul se oprește în
ochii unei femei
uneori
nu mai cred în amoruri
nici vreme nu mai am
e răcoare deja
sunt nebun
totuși aș vrea să știu
cu ardoare dacă m-ai iubit
sau am fost doar șoapta
lacrima
ori poate umbra ta
ești prea departe de-acum
undeva mi-am atârnat armura
de un copac răscolit
de aramă
acum sunt ca vântul
ușor
ca acvila
pot privi liniștea ierbii
dintr-o parte
sau zborul adânc al păsărilor
de noapte
nu mai știu când ai apărut
doar o siluetă de ceară
mă întreabă palid
de foarte departe
- când începe viața totuși
odată cu nașterea
cu iubirea
cu glonțul ce-aduce moartea?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură sau poezii despre păsări
Ruga unei copile
Pentru pâinea de pe masă,
Doamne-Doamne, mulțumesc,
Fiindcă știu că-n astă lume,
Mulți copilași flămânzesc.
Pentru hainele-mi puține,
Rochițe, pantalonași,
Fiindcă știu că-n astă lume,
Mulți copii umblă golași.
Pentru patul vechi și tare,
Zgomotos și prea înalt,
Fiindcă știu că-n astă lume,
Mulți copii dorm pe asfalt.
Pentru ghetuțele-mi roase,
Rău mă strâng și Tu m-asculți,
Fiindcă știu că-n astă lume,
Mulți copilași sunt desculți.
Pentru mami, pentru tati,
Ține-i sănătoși, fă-i sfinți,
Fiindcă știu că-n astă lume,
Mulți copii nu au părinți.
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre sănătate, poezii despre somn, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre rochii, poezii despre pâine sau poezii despre mulțumire
Apele pământului sunt dirijate direct de lună. De pildă, mareele. Ziua, apele unei mări sunt nemișcate, pentru ca noaptea, de lună plină, ele să înceapă să se ducă și să vină, cuprinse de o neliniște extraordinară. Norii, la fel, sunt influențați de lună. Trec pe deasupra noastră nori încărcați de apă și nu se descarcă, în schimb, se descarcă în altă parte sau invers. Depinde dacă au nimerit într-o rază magnetică plecată din lună spre noi.
Ion Băieșu în romanul Balanța
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre nori, citate despre apă, citate despre vinovăție, citate despre timp, citate despre schimbare, citate despre noapte, citate despre magnetism, citate despre lună plină sau citate despre Lună
Pădurile Înțelepciunii
Pentru ori de câte ori am pierdut,
Pentru ori de câte ori am dat-o-n bară,
Pentru ori de câte ori am spus "Îmi pare rău",
Pentru ori de câte ori n-am spus
Pentru fiecare inimă care a suferit din pricina mea,
Pentru ori de câte ori n-am întors și celălalt obraz,
Pentru fiecare om căruia i-am provocat pagube
Datorită faptelor sau vorbelor mele:
Nu, nu sunt un ratat.
Știu că nu sunt o cauză pierdută.
Unele lecții se învață mai greu.
Acum am toate lucrurile puse-n ordine.
Regrete? Am multe.
Dacă mi-a fost uneori silă de mine? Mi s-a-întâmplat.
Am plecat de multe ori departe,
Încercând să mă apropii de ceva inedit.
Știu încotro mă-îndrept, știu și calea.
Poate călătoria durează un pic prea mult,
Dar nu toate regresele sunt eșecuri,
Ci doar ocolișuri prin Pădurile Înțelepciunii.
poezie de Aaron Stone, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre păduri, poezii despre pagubă, poezii despre lecții, poezii despre eșec sau lecții de engleză
Nu știu
Nu știu, Doamne, să mă rog mai bine,
Nu știu, Doamne, să Te chem mai mult,
Nu știu, Doamne, dacă ești cu mine,
Nici nu știu de știu să Te ascult.
Știu atât: să Te privesc întruna,
Să mă cânt la cer de dorul Tău,
Să Te-aștept când licărește luna
Și să strig când bântuie cel rău.
Nu știu să mă-nchin cu voce tare,
Nici nu știu să plâng dacă mai pot
Ți-am cerut doar milă și iertare
Și-am venit cu sufletul cu tot...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre iertare, poezii despre dor sau poezii despre bine și rău
Limba din vis
Cuvintele mi s-au născut în palmă
Crescând din sunetul primordial de "A" -
Rămas la mine-n suflet - dintr-o vară
În care-un înger - strai de humă - îmi croia...
Cuvintele îmi sunt cireșe coapte;
Rotunde, rostogol pe cordul cel roșcat;
Miros a stele ce-au căzut din noapte
Cănd universul fost-a iarăși scuturat.
Cuvinte "alchimist" - mă inventează
Dacă lipsesc, fiind plecată prin tristeți.
Și îi schițează - în crochiu - o rază
Portretului prea gri ce plânge-n dimineți...
Cuvintele-mi sunt păsări cântătoare
Numai din sunet - lumea-ntreagă - întrupând;
Sunt sulițe de îngeri către-un soare
De chihlimbar - în care stă captiv - un gând.
Cuvintele îmi sunt păduri de cedri
Foșnind a verde și-a cărare peste nor.
Acolo vechi druizi trasează cercuri
Iar albii cerbi, în șir, coboară la izvor.
Cuvintele-mi nu s-au născut degeaba,
Au portul princiar, condur nepământesc;
Profund, curat, ele vorbesc în limba
Ce-o știu și eu din vis, dar rar mi-o amintesc.
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre sunet, poezii despre vorbire, poezii despre verde sau poezii despre tristețe
Stropi de târziu
Se scutură lumina din crengi! Cu înc-o toamnă
Sunt mai bătrân! Nimic nu-i cum a fost!
Se lasă-n suflet bruma și timpul mă însamnă,
Să-ncep a înțelege că totu-i fără rost?
Degeaba-i încărcată a inimii livadă,
Că mâna ce-o așteaptă nu vine la cules.
Și fructele, rotunde, pe jos încep să cadă,
Și totu-i fără noimă și fără înțeles.
E toamnă iar. Sunt singur și gândul mi-e la tine!
Și numele-ți fruct dulce pe buze-l simt și-l știu,
Dar ești așa departe și-atât de frig e-n mine,
Că mă-nvelesc pe suflet cu stropii de târziu.
Se-apropie sfârșitul? Să plâng nu are rost,
Nimic în astă viață nu este cum a fost.
sonet de Constantin Tiron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fructe
Departe, tot mai departe
Știu
sau cred că știu,
tu
însă
o știi.
Departe,
tot mai departe
pe câmpul nemărginit,
tu singur,
prea singur.
Toate te-așteaptă,
toate înfloresc doar pentru tine,
cât timp exiști,
cât timp ești tu,
cel ce respiri viața.
Departe,
tot mai departe,
privești
macii răsăriți
în rădăcina inimii.
În fața oglinzii o altă oglindă,
în ea o alta
și
tot așa,
din singurătate
în singurătate,
spre eternitate...
Dincolo de noi
e șoapta din adâncuri
auzită în trecere.
La o margine a vieții,
treci prin încercarea
de a nu pleca
prin umbră
- celălalt chip al luminii -,
asculți ploaia
și descântecul ei.
Grea sarcină e temperarea
în nemărginitele întinderi
ale gândului!
poezie de Irina Lucia Mihalca
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre gânduri sau poezii despre existență