Stadii de iubire: la început un alint "nu te uita"; apoi o revelaţie: "uită-mă"; şi finalmente ultimativul "uită-mă?!"

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uită-mă la tine-n suflet

Uită-mă la tine-n suflet
Şi mă lasă... a păşi,
Pe cărări fără de umblet,
Visele... a răvăşi.

Uită-mă în suflet... iară
Şi atinge-mă cu şoapte,
Fericirea-n mine... zbiară,
Ceasul iată... bate şapte

Uită-mă la tine-n suflet
Şi mă lasă-ncet s-ascult,
Tunetele ca un urlet,
Gândurile... în tumult.

Uită-mă la tine-o noapte
Şi inchide uşa bine,
Voi sorbi buzele-ţi coapte,
Oare... ce te mai reţine?

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uită-mă

Uită-mă, precum o pană, uită aripa ce-o zboară
Uită-mă, precum arcuşul, uită coarda de vioară
Ce vibrând aşteaptă iarăşi mângâierea lui cuminte
Uită-mă te rog, ca astfel, să-ţi aduc din nou aminte

Cum te mângâi cu privirea chiar de mâna te atinge
Cum sărutul meu, iubito, te alintă şi te frige
Atingându-ţi pielea fină de pe gâtul tău suav
Aşternând fiorii clipei peste trupul tău firav

Dacă vrei, mă uită-n noapte, ca aminte să-ţi aduc
Alipindu-mă de tine, încercând să te seduc,
Trupul meu să te respire, împreună să plutim,
Uită-mă, dar fii-mi alături, să-ncercăm să ne-amintim

Amnezii să te cuprindă, însă toate temporare,
Să mă uiţi de te mai supăr, dăruieşte-mi iar iertare,
Uită-mă, dar mă iubeşte, inima să-ţi fie a mea
Să-ţi aducă ea aminte că de fapt nu poţi uita

poezie de Adi Conţu (27 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine uită...

Opulenţa şi asfinţitul stau pe acelaşi palier,
am risipit în pripă cuvintele în bezna ce
năvălea peste noi. Dacă poţi, uită-mă...
luna noastră de miere a căzut pradă
vârcolacilor, ne-om aminti cândva, înciudaţi,
că duminica a fost declarată zi lucrătoare...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Octavian Mihalcea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adună-mă-n minte, coboară-mă-n inimă şi... uită-mă acolo!

aforism de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântară doi neghiobi beţivi!

Leagă-mă şi-aruncă-mă
În Valea Plângerii
Bate-mă şi uită-mă
O să-i râd durerii!

cântec, muzica de Roberto Kuzmanovic, versuri de Roberto Kuzmanovic (aprilie 2015)
Adăugat de Beto
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duios adu-ţi aminte de mine, duios uită-mă...

citat din Marina Cvetaeva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Finalmente, orice vedetă clachează: pe om îl strâng, până la sufocare, veşmintele de zeu.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Jos colanţii!" – la asta trebuie să se aştepte, finalmente, domnişoarele de la toţi culanţii...

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te du'

Te du''... nu îmi mai sta în cale,
Vreau a scăpa de acest chin,
De nu!... pe câteva parale
Te-oi vinde... la un beduin.

Te du''... spre neguri rătăcită,
Misterioasă-nspre deşert,
Poţi fi!... enorm de fericită,
Însă trădările... nu-ţi iert.

Te du''... şi uită-mă de-acuma,
Ai fost un foc... mistuitor,
Dar a căzut tăcută bruma
Pe trupul tristului amor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Finalmente, medicul de familie l-a diagnosticat corect: suferă de insuficienţă renală şi... financiară.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Finalmente i-a atins şi punctul G. Dar cât efort de la A(mor) până la F(etiş).

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui şef

La început, cam des uita,
Apoi, problemele-şi nota,
Şi-acum notează înfocat!
Dar uită unde şi-a notat!

epigramă de Constantin Tudorache din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă lasă...

De ce-ai venit să-ntorci cuţitul
În rana ce-ai făcut-o ieri?
Oricâte vorbe tu mi-ai spune,
Vor răscoli alte dureri...

Mă lasă să-mi trăiesc amarul,
Tu pleacă.. singur vreau să fiu,
Azi ceru-i părăsit de stele,
E noapte..-i frig.. şi e pustiu!

Te du.. şi nu uita, închide
Uşa tăcerii dintre noi,
Iar paşii tăi, iubiţi odată,
Să-i spele mohorâte ploi.

Şi uită-mă! Am fost o stea,
(Cândva îţi luminam privirea!)
Din ceruri a căzut, s-a stins
Cum stinsă-ţi este azi iubirea!

poezie de Mariana Filipaş (2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce îşi puse într-o vază floarea de nu mă uita, la capătul patului, dezbrăcându-se cu mişcări leneşe, rosti, sperioasă: iubite, nu te uita!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revelaţie

Ce spun acuma e caduc,
Dar cred că am trecut de schismă;
Am fost o viaţă sub papuc...
Acum sunt liber, sub o cizmă!

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voie bună, apoi iubire nebună, iubito prea bună...

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Entuziasmul literei tipărite în tinereţe, urmat de temperarea avalanşei de cuvinte la maturitate, pentru ca finalmente să se constate că s-a instalat Criza (la Capăt de drum, fără să fi cunoscut Consacrarea sau să fi creat Capodopera). Soarta îi culege numele, plictisită la ETC (Entuziasm, Temperare, Criză).

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel

- Adio, pică frunza
Şi-i galbenă ca tine, -
Rămâi, şi nu mai plânge,
Şi uită-mă pe mine.

Şi s-a pornit iubita
Şi s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...

- Mai stai de mă alintă
Cu mâna ta cea mică,
Şi spune-mi de ce-i toamnă
Şi frunza de ce pică...

poezie celebră de George Bacovia din Plumb (5 octombrie 1916)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toarnă-mi fiori în trup

Dă drumul hergheliilor de vise,
Alintă-mă... cu-o pană de păun,
Îmbracă-mă-n tăcerile nescrise
Şi-ascultă depărtările ce spun.

Descătuşeaz-albastrele destine,
Învaţă-mă să zbor... imperativ,
Mă înveleşte-n clipele carmine
Şi caută-i ispitei... un motiv.

Aprinde orizontul şi zâmbeşte,
Sărută-mă şi iartă-mă... firesc,
Ţigara vieţii arde-mpărăteşte
Păcatul... şi eternul"Te iubesc"

Adună amintiri făr-de regrete,
Alungă-mă şi uită-mă în zori,
Mă şterge din detalii desuete
Şi-oferă-mi dimineţile cu flori.

Eliberează fluturi spre amiază,
Toarnă-mi fiori în trupul dezgolit,
Cu degete nebune mă pictează
Şi îmi şopteşte... bine ai venit.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină împărţătă-n candelabre
Surpat ecou prin suflet plutind
Cuprinsul în metafore noi arde
Abisuri se surpă alint după alint

catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!