Dilema unui gol

Doamne, iartă-ne dilema:
Universul văzut de aici
Pare un gol imens
Interminabil şi inexplicabil
Compus dintr-o infinitate
De goluri extensibile
Doamne de câtă inspiraţie
Avem nevoie noi acum
Ca să umplem universul
Asta rămâne misiune scrisă
Misiune de tip apostolică
Pentru generaţiile viitoare
Să populeze universul
Cu poeme şi cu flori
Şi mai ales cu fiinţe umane
În viaţa cea de toate clipele
Doamne ajută-i permanent
Pe cei decişi să deschidă
Cu sau fără amendamente
Calea veşniciei peste ere
În virtutea virtuţii tale divine
Trimite-ne îngeri în ajutor.

poezie de David Boia (7 august 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, Doamne

Când patima ne ispiteşte,
Dar şi necazul ne loveşte,
Mai bine, Doamne, fereşte!

Când speranţa e pierdută,
Dar şi viaţa-i decăzută,
Mai bine, Doamne, ajută!

Când cele rele avansează
Şi traiul zilnic ne stresează,
Doamne, ne binecuvântează!

Când avem griji şi nevoi,
Aici şi-n lumea de apoi,
Doamne, ai grijă de noi!

rugăciune de David Boia (19 aprilie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe flexibile

Clipe bune clipe rele
Universul cu bretele
Se întinde printre stele

Clipe tari clipe de piatră
Universul cu cravată
Tot creşte şi se dilată

Clipe limpezi clipe vagi
Universul cu nădragi
Se pretează la cei dragi

Clipe dulci clipe eon
Universul cu palton
Se extinde de bonton

Clipe vechi clipe ecou
Universul cu sacou
Se transformă în erou

Clipe noi clipe hai hui
Universul cu pistrui
Se consacră-n voia lui.

poezie de David Boia (17 februarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pronostic

Un poem din praf de stele
pe variaţiuni multiple
cu extensii accelerate
şi interminabil la capete
până unde nici gândul nu ajunge
mişunând de-a binelea
în panorama următoare
aşa pare universul
citat în termeni euforici
văzut din Calea Lactee.

poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea pe care o port întotdeauna în sufletul meu este "Doamne, ajută-mă! Doamne, scapă-mă! Doamne, ajută-i, Doamne, iartă-i!", mă refer la preoţii şi credincioşii din eparhia pe care o păstoresc. Înainte de a-mi pomeni mama în biserică îmi pomenesc preoţii şi credincioşii din eparhie, iar după aceea pomenesc neamul nostru românesc. "Doamne, ajută-mă! Doamne, scapă-mă! Doamne, ajută-i! Doamne, iartă-i! Doamne, dă ploaie, dă pace pe pământ!", iată că v-am dezvăluit secretul celei mai mici cărţi de rugăciune pe care o port cu mine mereu.

citat din Ioan Selejan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extensie

Fă-mă Doamne
înger
cu viteză infinită
măcar o clipă
ca să pot purta
sămânţa iubirii
în tot universul
şi mă voi
uni cu versul
sfânt şi sacru
peste orice limită.

poezie de David Boia (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, iartă-ne!

Când uneori ne este greu
(Cum viaţa este tot mai crudă),
Ne mai rugăm la Dumnezeu,
Dar parcă nu vrea să ne-audă.

epigramă de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt de Salvare...

Tatăl nostru Cel Mare.
Ne doare tare a noastră purtare
Puterea Ta e cea mai mare
Şi cerem îndurare, toţi cu ochii ridicaţi spre cerul mare

Noi am venit pe lume, copii de Dumnezeu, al nostru nume
Frumoşi la culme, sănătoşi in carne şi oase
Planeta miroase acum, cumva anume
Valuri cu spume de sânge, lovesc a noastre case

Trimite-ne Tu Doamne o oaste
De îngeri să ne repare
Ne doare în a sufletului coaste

Fă o minune să apară, răul de bine să separe
Tu ai răbdare, ne - ai pus la grea încercare
La o întrebare, am aflat răspuns se pare
Nu noi stăpânim această planetă încântătoare

Te rugăm Doamne fără încetare
Să ne dai vindecare
Cu a ta forţă tămăduitoare
Fără asemănare.

poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salvare

Neverosimile tăceri
umplu spaţiul dintre stele
amplificând enigme
nepământene linişti
transpuse în necunoscute
completează cu goluri
universul imuabil
la cheremul timpului
pierdut în spaţiu
şi a spaţiului uitat de timp
în dimensiuni haotice
ale unui infinit indefinibil
şi toate aste de peste ere
nu se mai ştie câte
nici peste câte epoci
va să fie a doua
venire mesianică
urmată de altă geneză
pe trasee incognoscibile
ca să salveze existenţa.

poezie de David Boia (13 mai 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune înainte de masă

Ţie, Doamne-ţi mulţumim,
Ţie laudă îţi dăm,
Pentru cina ce-o primim,
Noi la tine ne rugăm...

Doamne, binecuvântează
Aceste mese bogate
Să avem şi-n acest an,
Cămările încărcate.

Să avem mereu pe masă
Pâinea cea de zi cu zi,
Doamne, să ne ai în pază,
Tu, în fiecare zi!

Dă-ne, Doamne, bucurie
Şi ne apără de rău!
Doamne! Ai grijă de mine
Că-s şi eu copilul tău.

rugăciune pentru copii de Maria Nina Mihăiţă din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul de ceară

Cea mai frumoasa povară,
Cea mai plăcută,
Cea mai dureroasă,
Cea mai cea iubire
Este iubirea noastră.

Sub streaşina ei
Cresc îngeri cu pene de soare,
Lăutele cântă
Sub degetele vântului
Ce trece prin pletele tale.

Eu sunt arcuşul
Fluturilor ce ating corzile
Inimii împovărate
Cu stelele iubirii,
Cu trecerea amintirii
În cea mai frumoasă povară

În interiorul căreia
Aprindem împreună
Universul de ceara!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul infinit ridică o infinitate de întrebări.

aforism de David Boia (1 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşteniri

avem drept preşedinte trădător de ţară
ales de cel mai prost popor din Univers
dă-mi, Doamne, dă-mi o rimă nucleară
să-l pot dezintegra cu-n simplu vers

avem şi parlament ales a câtă oară
de cei mai proşti rămăşi în ţara mea
dă-mi, Doamne, dă-mi o altă rimă nucleară
să pot cu-n simplu vers o sută spânzura

şi mai avem din moşteniri totalitare
un hoţ în lege ce ne scuipă-n faţă
dă-mi, Doamne cât mai multe rime nucleare
să-l pot trezi poporul meu la viaţă....

poezie de Iurie Osoianu (5 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ler Domnului Doamne

Doamne, ler Domnului Doamne
Ia ieşiţi boieri afară

Doamne, ler Domnului Doamne

De vedeţi ce să coboară.
Să scoboară două flori,
Da' nu-s flori că-s frăţiori,
Da' îi Ion şi Văsălie,
Să întorc de la robie.
Maică-sa când îi vedea
Caii-n grajd ea îi băga
Vin roşu să be' le da.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salvează-i, Doamne, pe ţărani

Salvează-i, Doamne, pe ţărani,
Că sunt atâta de sărmani
Încât îşi plâng în bătătură
Amara lor înghiţitură!

Şi n-au putere să-i oprească
Pe cei ce vin să-i jefuiască
De truda lor de peste ani,
Salvează-i, Doamne, pe ţărani!

Îi ştii, Părinte, din vecie,
Sunt tot cu lacrimi în bărbie
Şi strigă-ntruna la plăvani,
Salvează-i, Doamne, pe ţărani!

Ajunşi acum şi cerşetori,
Că nu mai au de sărbători,
Nici oi, nici vaci şi nici găini
Şi sunt în ţara lor străini.

Ajută-i, Doamne, nu-i lăsa,
Că nimănui nu i-o păsa
De ei, că nu au nicio vină,
Plătesc de veacuri şi suspină.

Salvează-i, Doamne, Fii-le, scutul,
Că-şi pierd săracii tot avutul,
Le fură unii ce-i mai bun.
În pragul Sfântului Crăciun!

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istorie curentă

Povestea naraţiunilor de ieri
Istoria se ia şi se dă cu năvală
Aici pe o planetă rebelă
De azi şi pentru totdeauna
De ieri şi pentru mâine
La o mulţime de capete
Şi în sumedenie de variante
Scrisă pe file de vremuri
Sau încrustată în piatră
Trăită aievea atunci şi acolo
Transmisă prin viu grai
Ca de la om la oameni
Ca de la suflet la suflete
Printre cronici sau hrisoave
Interpretată sau denaturată
Pacifistă sau războinică
Ne dă permanent târcoale
Condiţie trecută şi curentă
Patetică şi plină de emfază
Proverbială şi înţeleaptă
Tradusă transcrisă sau impusă
Ea poate să îmbine eternul cu utilul
În mod repetitiv cu intenţie
Transmiţând ştafete spre viitor
Prin sfinte şi sacre scripturi
Mai caut istorii scrise de îngeri
Pentru întreg universul.

poezie de David Boia (21 noiembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul

Universul sine die
E plămădit din energie.

distih de David Boia (25 noiembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti atât de frumos

Eşti atât de frumos, Doamne,
Prin tot ce ne-atinge, curat,
Prin tot ce putem strânge în braţe,
Cu ochii, gândul şi inima de muritori.

Eşti atât de bun, Doamne,
Prin tot ce verşi în lacrimi, neîntinat,
Prin tot ce binecuvântează trupuri,
Pline de răni, suspine şi-amare dureri.

Eşti atât de luminos, Doamne,
Atât în Cer, cât şi pe Pământ, Sfânt lăudat,
Cu daruri crescute din lut şi lumină,
Suflate din Duhul gurii Tale făr' de-nceput.

Eşti atât de iubitor, Doamne,
Atât de nepătruns în Vie Împărăţia Ta,
În Începutul şi Sfârşitul Universului,
Neînţeles şi necuprins de câţi au încercat.

Eşti atât de minunat, Doamne,
Prin spicul ce se leagănă mut pe Pământ,
O sprânceană crescută din lut să zâmbească,
Îngenuncheată în faţa Lunii de ploi.

Eşti atât de iertător, Doamne,
Cu tot ce întinăm şi otrăvim neîncetat,
Lăsând Universul viu cu minuni divine,
Întărind totul şi pe toţi ce-Ţi recunosc Puterea.

Eşti necuprins în bunătate.... aştept, Doamne,
răsăritul Soarelui, să-ţi multumesc!!!

poezie de Adelina Cojocaru (24 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă şi ploaie

Cum plânge, Doamne, cerul tău,
să spele multele păcate
şi praful strâns de multe seri,
cărat pe flori în zi şi noapte

Cum plouă, Doamne, des şi mult,
peste clădirile bălţate,
pe drumul străbătut cu greu,
acum sunt bălţi şi-s tulburate

Pământul e acum noroi
şi se lipeşte pe picioare,
cum plouă, Doamne, cerul tău
şi cum îndoaie orice floare

Câte umbrele s-au deschis
şi câte chipuri sunt sub ele
să se ferească de ce-i scris,
păcatele să nu se spele

Cum plânge, Doamne, cerul tău,
cum curge cerul peste toate,
cu limpezimile din nori,
atât de mulţi aduşi azi-noapte

Cum suflă, Doamne, vântul tău,
din depărtare dintr-o parte,
eu stau în ploaie c-am fost rău,
mă iartă, Doamne, de păcate

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul macrocosmic este forma existenţială a Creaţiei divine (care cumulează formele fizic, astral, mental, cauzal, budhic şi athmic). Există o strânsă întrepătrundere tacită între acesta şi Universul microcosmic, având tenta creării unei armonii existenţiale viitoare.

Adrian Ghitescu
Adăugat de Adrian Ghitescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă către Dumnezeu

Ai milă Doamne, de noi!
Fă să cadă ceva ploi!
Să mai scăpăm de nevoi,
Că e vai şi-amar de noi.

Pământul ăsta l-am udat
Cu multe lacrimi amare.
Întotdeauna el ne-a dat
Bogăţie în hambare.

Arde pământul sub noi.
Necazuri avem şuvoi.
Grânele pe câmp s-au ars,
Fără pâine am rămas.

Când copiii cer mâncare,
Pe noi sufletul ne doare.
Doamne, îţi cerem ajutor
Pentru bătrânii care mor.

La Tine, Doamne, ne-nchinăm
Până din viaţă plecăm.
Pământul de-l răcoreşti,
Rugămintea ne-mplineşti.

Până-n pământ ne plecăm
Şi din suflet te rugăm:
Doamne, nu ne părăsi!
Până murim te vom sluji.

rugăciune de Dumitru Delcă (iulie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!