Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Arde mocnit

cărțile zburau ca niște păsări
luate de un vânt al nimănui
funingine cădeau cuvintele din cer
căutând să se-așeze numai
pe flori de ochiul-boului
s-acopere privirea pământului
cu ochelarii orbilor
în jurul focului imens
ei alergau ca prinși de nebunie
și nu vedeau că sus nu mai e cer
jos nu mai e pământ
doar o negură
în care arde mocnit
ultima carte

poezie de din Elegiile întoarcerii (8 septembrie 2016)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

Daniel Vișan-Dimitriu

Zbor

În țara-ceea îngerii cântau
pe-un cer ce-abia mai semăna cu cerul
și se-ntreceau în zboruri, se-ntreceau
în cânturi care îi sporeau misterul.

Și nu-i vedeau cu ochii văzătorii,
și îi vedeau doar cei ce nu vedeau -
aveau ceva în ei nevăzătorii,
căci îi vedeau cumva, îi ascultau

Și-atunci zburau și ei, puteau zbura
prin norii îngerești de peste-o țară
în care nu cu ochii ai putea
vezi cum toți vedeau odinioară.

Iar eu, în aventura-mi solitară,
mai urc spre cer, ca îngerii ce zboară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Sorescu

Este pământ

Este pământ până sus în cer,
Atmosfera e de pământ
Pentru că e a pământului,
Pe burlanele gravitației
Plouă-napoi pământul,
Icari și Meșteri-Manole de pământ
Cad de pe acoperișul pământului,
Gravitația e pământ.

Noi trăim în pământ.

Cu timpul devenim mai grei
Și fruntea ne intră mai jos
În pământ.

Și nu există moarte
Pentru că nu contează dacă ești
Mai în nori sau mai în uitare
În pământ.

poezie celebră de din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de EvaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.
Titu Maiorescu

Granița între cer și pământ e o linie matematică infinit de subțire. Dar numai un pas mai sus e încă cer, un pas mai jos e deja pământ. Între amândoi acești mici pași este deosebirea ca de la cer la pământ. Tot astfel în politică și în morală.

citat clasic din
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "O cercetare critica" de Titu Maiorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -21.19- 16.99 lei.

Cer...

De la Domnul cer doar Cer,
Să îmi umple inima
Dragostea, sublima.
De la mine însumi cer
Ce cer alții de la alții
Însă ceea ce ofer
Vede Domnul, nu și frații...
Sus, răspunsu-i ger
Jos, doar conspirații
Dar eu nu disper,
Am numai senzații...
Le consider grații...
Fiindcă toate pier,
Cultiv aspirații
Veșnice în Cer
Și caut inspirații
Ce pace-mi confer.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Statul și zborul

Zburau cărțile și căscau copacii
frunzele la delfinariu defilau
aracii rezemați de păstăile sparte
mieunau
asemănător..
a semănătoare!
Ce mai la deal la vale
zburau cărțile și în urma lor semnele de carte
lătrau
și mă strângeau în brațe șorțurile mamei
aracii îmi citeau din ele
pietrele doamnei.
Copaci! Copaci! Veniți la mama!
Ce vă dă mama?
Și veneau.. veneau
Ce ne dai!?
Dă-ne încoace și încolo
și stai și tu pe-o carte care zboară...
Numai stai!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Cer ajutor

Nu mai am o mamă pe pământ,
Să-mi spună și mie un cuvânt
Și -mi poată da ceva, de-i cer;
Am o mamă numai sus în cer.

Deznădăjduit de ce fiu,
Dacă din experiență știu
doar din puțin m-a susținut,
Pe pământ, cu tot ce a putut?

Nici nu mă gândisem că din cer,
Mama-mi poate-ndată da ce-i cer,
Nu ca pe pământ, doar din puțin
Și târziu, ci grabnic și deplin.

Mamă, prins doar cu păreri de rău,
Nu m-am prins de ajutorul tău,
Să ți-l cer frumos, cum se cuvine,
Până n-a venit el peste mine.

Căci, de când în ceruri te-ai mutat,
Cererile mi le-ai ascultat,
Fără le spun măcar în gând;
Le-ai știut când m-ai văzut plângând.

poezie de din Suflet la troc (4 decembrie 2014)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Muribundul

Soarele nu mai e sus,
Luna și ea s-a ascuns.
Din cer cade câte-o stea,
Semn moare cineva.

Dansul celorlalte stele,
Încheind un ritual
Se aduna-ntr-un altar
Ca apară mâine iar.

Am o vedere de smoală
Totu-i negru... peste tot
E și o liniște nebună
Dar și o negură păgână.

Adio și m-am dus,
Mă așteaptă cel de sus.
Am de dat o socoteală,
De jos, din viața reală.

Și spun sub jurământ
Tot ce am făcut pe pământ.
Se lasă negura pe sat,
Îmi pare rău am plecat.

Soarele nu mai e sus,
Chiar și luna s-a ascuns,
Din cer cade câte-o stea,
Cred că s-a dus cineva.

epitaf de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar vânt

Între răsărit și apus
A mai rămas o filă.
Între cer și pământ
A mai rămas un zbor.
Între buze și cânt
Se frânge un cuvânt.
Între noi
Rămâne doar vânt.
Pe urmele tăcerii
Mă frâng.
Te strig.
Ecoul se rupe
La capăt de gând.
Aripile mă strâng.
Între zori și asfințit
A mai rămas un rând.
Scrie-mi pe el
Un pas
Să te ajung.
Rupe tăcerea din glas...
Între cer și pământ
Sentiment frânt.
Între noi doi
Doar vânt.

poezie de din Când universul cade
Adăugat de aliona vlasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aripi

Se deschid,
Cum se deschide cerul
Când plouă;
Se deschid
Larg, mai larg,
Cum se deschide vulcanul
În erupție.
Se leagănă,
Cum se leagănă norii pe cer
Când nu plouă;
Se leagănă,
Repede, mai repede
Cum se leagănă pământul
Când nu erup vulcanii.
Se fâlfâie,
De jos în sus,
De sus în jos,
Gustă din aer,
Se nasc pentru zbor,
Se înalță
Din jos spre sus
Plutesc pe aer
Coboară pe pământ
Din sus spre jos.
Se unesc de cer
Și își astâmpără setea
Cu picurii din ploaie
Și își astâmpără foamea
Cu lava din vulcani.

Se deschid.
Se leagănă.
Se fâlfâie.
Se închid.

poezie de din Pași pe nisip (20 octombrie 2010)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

* * *

unde e drumul
e neagră noaptea
și tremură stele pe boltă
sunt negură în noapte și răspunsul absent
ridic mâna spre cer căutând un cuvânt

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cipriana Tanu

Dorurile

Ebluisante păsări, țes zării imense diademe,
Oceane de săruturi din buze mari de gând
Ieșite te caute în absențe și să te cheme
Din ora când taci, când mă mistuie dor plăpând.

Mă zboară păsări de zi, ori poate că-s fluturi,
În fiecare vis mă urcă și mă coboară mongolfier;
Nu mai poate sufletul, desfăcut în confetti de fier,
Sus, jos bate anotimpuri, zilnic de la tine la cer.

Ebluisante păsări sorb din mine răsăritul,
Iadul tăcerii rămâne de moarte la locul lui
Rege, tronându-mi a adormire lutul;
Nu mai găsesc îngerii alinare decât în lacrimile nimănui.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteHans Christian Andersen

Gretchen a plecat și ea mai departe cât putea de repede și deodată au întâmpinat-o o mulțime de fulgi de zăpadă; fulgii nu cădeau din cer; cerul era senin și luminat de Aurora Boreală. Alergau chiar pe pământ și cu cât se apropiau, cu atât se făceau mai mari. Gretchen și-a adus aminte ce mari și meșteșugiți fuseseră fulgii când se uitase la ei cu lupa. Aici însă erau și mai mari, și mai fioroși, erau vii, erau străjerii de la palatul Crăiesei Zăpezii. Aveau chipurile cele mai ciudate, unii parcă erau niște arici mari și urâți, alții păreau niște mănunchiuri de șerpi încolăciți, care își întindeau capetele în toate părțile, iar alții erau ca niște ursuleți bondoci și zbârliți; toți erau albi, sclipitori, erau fulgi de zăpadă vii.

în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba daneză.
cumpărăturiCartea "Crăiasa Zăpezii" de Hans Christian Andersen este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -16.00- 12.80 lei.
Marius Robu

Transhumanță

Cad fulgi din cer, plutind în vânt
Se mută cerul pe pământ
Și sufletul din mine vrea
Să fie ca un fulg de nea

Și-n locul fulgilor din cer
Să mă transfere, dacă-i cer.
Dar nu-i pot cere, cât mai sunt
Legat de tine pe pământ

Și-aștept cadă primii doi
Fulgi peste ochii noștri goi,
Să fim pereche și-n mormânt,
Precum-n cer și pe pământ.

poezie de din Degeaba (25 februarie 2011)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mandolinate

Când l-a zărit,
Venea în sus
Din răsărit,
Ea — din apus.

De nu mă-nșel,
Era-n april:
Copil și el,
Și ea copil!

Cum s-au văzut,
Dragi și-au căzut.
Cum și-au zâmbit,
Și s-au iubit.

Și-au hoinărit
În jos și-n sus,
Spre răsărit
Și spre apus…

Dar ceasul cel
Fatal veni —
Ea râse, el
Îngălbeni:

S-au despărțit;
Și ea s-a dus
Spre răsărit,
El — spre apus…


II
Te prind
Fiori
Privind
La flori
Vai, când
Mai treci
Pe vechi
Poteci
Și vezi
Trecând
Perechi
La braț,
Și cum
Te-abați
Din drum,
Oftezi
Și-ți chemi
În gând
Un blând
Profil,
Și gemi
Plângând
Nebun,
Ca un
Copil!


III
Eu știu cât sânt
De efemer —
Un fulg în vânt —
Dar până pier,
Vreau te cânt!
Un cântec sfânt
Cum n-a sunat
Mai minunat
Nici pe pământ
Și nici în cer…
Și-atâta-ți cer
În schimb, ca preț:
Doar zâmbești
Când trist, pe drum,
Îl întâlnești
Pe cântăreț —
Tu numai cum
Știi zâmbești!

poezie celebră de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Toamnă din timpul tău

Pe-un trup, o toamnă pune frunze
tu, pământule, primește-le la sânul tău
așa mai trece un an, printr-o amintire
zarea se întunecă, într-un asfințit cu-n nor

Pe cer?
Strigă păsările prin zilele trecute
și cât îmi este, Doamne, atât de tare dor!
Ruginește timpul în mine, toamnele prin ani, cobor
Iar Tu știi!
Că umbra vântului ce trece îmi spune
nu cobori tu, stea, ci strălucește
nu cerși chiar nimănui, măcar un petec
de toamnă, din inimă de frunză rătăcită
nu fi nicicănd aripă frântă-n zbor

așeazăte-n straturi de toamne, pagini-ruginite
litere scrii, în vine sângerii
iar trupul ei să-l vrei mereu
fraga timpului să-o simți de vrei!

Toamna trece alb-albastru, sus pe cer
jos în rochie imensă, ruginiu înobilată
mă agăț de ea și-a trupului pământ sărut
și-i cer ca sângele -mi fie numai viață

Nu-mi vreau secunde, scurse-n gheață de cristale
ascuțite în vene, care să mă înțepe
de aceea-ți cer, tu, Vânt
tu, Umbră de trecut
tu, Toamnă
-mi dăruiești, din focul ruginiu al tău
frunze de inimă, din flăcări
-mi pot topi din suflet, ce-mi rătăcesc până târziu
ochii tăi, cristale care-n noapte mă îngheață
Și-ți cer!
lasă-mă simt buzele pe trupul tău

poezie de (septembrie 2010)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Între pământ și cer

Neliniștea șerpuia printre frunze
Își desfăcea eșarfele de umbre,
Atârnandu-mi de priviri
Idoli de lut.
Doar o rază de soare mi-a întins
O frânghie mă cațăr în sus,
Tot mai sus,
Și n-am observat cum amurgul
Își ascuțea stiletul...
Și eu atârnam între pământ și cer.

poezie de din Dincolo de umbre (1968)
Adăugat de Genovica MantaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Castel

poartă de zăgazuri la orizont
între cer și pământ întoarce
piatra muntelui zidit
în cetate-vis de trecut trăit

șatra aprinde limbile focului
în noapte pictează ziduri
cu umbre și fantome spre cer
iar piticul stă în căruță povestind

mă strecor și ajung acolo unde...
am văzut sclipirea și iubirea
irișii tăi punând
lumina pe ziduri dansând

șoapte de întuneric stau la taifas
cu fragmente de fulgere căzute
ce vor spună și nu răsună
în valea înnegurată fără șoapte

tăcerea este totală iar tu, goală,
în iatac ascuns și tăinuit acolo sus
unde crenelurile gem…
a vânt de piatră

o să ajung la tine vreodată…
acolo sus
la castel?

poezie de
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E toamnă de aur

Toamna, sărutările sunt mai dulci.
Toamna usucă florile din lunci.
Frunzele dansează luate de vânt,
E toamnă de aur, pe cer, pe pământ.

poezie de (3 septembrie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Viorel Muha

Dacă cuvintele unor oameni ar fi scrise pe cer și-ar alerga pe deasupra pământului și-a apelor strigând ce cuprind ele, poate lumea ar fi mai fericită!

(octombrie 2015)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Zigzagurile repezi de lumni și umbre, ca niște zburătoare amețite de lumina din spatele întunericului, alergau fugărite de clipe, țesând din unghiuri de ramuri cuib de îngeri ce aleargă pe cer ca o jerbă de stele. Miriști țepoase de ramuri și frunze chihlimbării ascund în barba nerasă a pământului trecutul în care au germinat clipele veșniciei.

în Crina
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook