Floarea de colt
Pe colț stâncos,
Crescută din piatră,
De soare scăldată,
De caprele negre săpată,
De ploaie udată,
De vânt mângâiată;
Steaua alpină,
Munților regină!
Floarea de colț
În vremi zbuciumate
Tristețea ne alină
Prin puritate
Și prin lumină!
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre tristețe
- poezii despre stele
- poezii despre ploaie
- poezii despre negru
- poezii despre munți
- poezii despre monarhie
- poezii despre lumină
- poezii despre flori
Citate similare
Avalansele diminetii
După o veșnicie
Soarele înmugurise între zăpezi.
Oglinzile din oglinzi
Prin care au privit cei de dincolo
Ne-au pus pe gânduri.
O astfel de lacrimă
Îmbrăcată într-o rochie subțire
Arde cu o flacără transparentă.
Prin insomnia mugurilor
Intrăm în miezul zilei.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre timp
- poezii despre rochii
- poezii despre muguri
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre insomnie
- poezii despre gânduri
- poezii despre foc
- poezii despre Soare
Inmuguriri de aripi
Dimineața, lumina se dilată
În gândurile noastre
Și iese afară din timp.
Trupul devine
O fântână adâncă,
Cu numele de Ana.
Un destin, mă împinge mai încolo,
De-a lungul zidului.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre dimineață, poezii despre devenire sau poezii despre aripi
Umbra liniștii
Se oglindesc zorii pe lacul străveziu,
Ecourile tăcerii rătăcesc pe ape,
Stau în umbra liniștii
Și parcă aud
Petalele albe de nufăr
Cum încep a se desface.
Deschide-te, inimă,
ca o floare de nufăr
Și adună-ți frunzele
risipite prin ceață,
În zorii ce plâng
cu lacrimi de rouă.
Tu ești din nou
ca la-nceput de viață.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre rouă, poezii despre plâns, poezii despre nuferi, poezii despre inimă, poezii despre frunze sau poezii despre apă
Zborul timpului
Adaug vorbe despre tine
În lumină
La adieri de aripi și de sfinți.
La răsăritul cel dintâi
Luna se-nchină
Cu soarele la căpătâi.
Zadarnic curg stihiile din ființă,
Spre nordul din busole,
Deasupra lumii stă trupul meu
Ca o provocare din Rai. Aici,
În zborul timpului durut
Pământul visează umil
Luceferii tandri
Ai cântecului meu.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre rai sau poezii despre muzică
Lumina
Lumina izbește-n icoane
Cu chipuri de lume uitate
Și zidul din sine oprește
Culoarea cu ochi de cristal.
Și lacrima taie lumina.
Vrei să-mi fii cuvintelor zidul,
S-oprești năruirea iubirii
La întâlnirea pură cu visul?
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre iubire, poezii despre icoane, poezii despre cuvinte, poezii despre culori sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cugetarea este floarea de colț crescută în preajma iubirii.
aforism de Betty Marcovici (ianuarie 2013)
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre iubire, aforisme despre flori sau aforisme despre creștere
Candela uitata
De fiecare dată, înainte de somn,
Neauzit ies din forma trupului meu,
Răspund cu blândețe salutului lumii
Și nu mai există nici sus nici jos.
Totul este infinit nou,
Chiar și iubirea și obiceiurile vânătorii.
Dar îți mai vine, oare,
Să mai faci cale întoarsă,
Să te trezești și să spui:
Gustul nu va mai păstra
Forma fructului!
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre somn, poezii despre infinit, poezii despre fructe sau poezii despre existență
Caprele negre
Pe culmile munților
Ca niște străjeri
haiku de Mihail Mataringa (29 ianuarie 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre negru sau citate despre munți
Tristețea mea
tristețea mea umblă peste tot,
prin orașe de provincie
uitate de timp,
prin târguri și sate de munte,
prin munții cu creste cărunte,
prin constelații
pierdute în haos
și nu-și găsește repaus...
tristețea mea - floare de lotus,
tristețea mea
cu care mă pierd în azur,
tristețea mea-spânzurată prin vremi,
de ce nu mă lași,
de ce mă mai chemi?
tristețea mea - cerșetor zdrențuit,
ce umblă prin târguri
cu mâna întinsă,
cu ce se poate plăti darul tău
în ora flamingo, învinsă?
nuanța de scrum
a surâsului meu,
ne-ndeamnă să fim iar prieteni,
ne cheamă la umbra de cetini,
veșnicind,
logodiți în astral,
un blestem ancestral...
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2008)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre păr cărunt, poezii despre prietenie, poezii despre plată sau poezii despre ore
Sentiment
Sentimentul acesta inefabil
izvorăște din cea mai adâncă zonă a inimii,
unde totul are limpezimea apei vii
din basmele copilăriei.
Florile flămânde de moarte
urcă necontenit în sufletul meu,
așa cum se mută seva din glie
în sămânța ce devine floare, spic, ori stejar.
Scurta mea declarație,
neatestată de acte cu semnături și peceți,
e singura mea avere personală autentică,
demnă de a fi lăsată moștenire
stelei sub care Iubirea dăinuiește în lume.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre suflet, poezii despre stejari sau poezii despre moștenire
Ghepardul
rupând din crucea ferată
din noapte din izba sărată
pe colțul de piatră târând întrebări
prin iarba șiroaie de negre surpări
ghepardul prin ploaie
cu mușchii striați
cu labele-n fașe prin arbori culcați
în șanțuri umplute pe margini de-abis
murea către ziuă de trecerea-n vis
poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, citate de Mihai Robea despre noapte sau poezii despre copaci
Floare de colț 1
(5 Martie-Ziua florii de colț)
Soacra-i floarea cam răscoaptă,
Ce având miros acid,
Ginerii mereu așteaptă...
Să dea colțul mai rapid!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre flori sau epigrame despre viteză
A venit vremea
Poate că a venit vremea
Când dragostea trebuie tăinuită,
Când trebuia să fie ascunsă în beciul
Vreunei case părăsite,
Când trebuie tăiată din carne
Și aruncată zdrențelor cerșetorilor,
Când trebuie să li se închidă gura,
Ochii să i se acopere,
Când trebuie aruncată în neant,
Când trebuie să i se dea foc
Iar moaștele să i se risipească
Între cele patru vânturi;
Poate că și poezia-i neadevăr!
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre minciună, poezii despre gură sau poezii despre cerșetorie
Anotimp
În dimineața aceasta
și copacii au dezertat
de la obligațiile lor
și-au încărunțit;
de atâta privit
în sufletul trecătorilor.
Dimineața aceasta a copacilor
e un avertisment
pentru ochiul meu nesătul
de poezia nescrisă a străzii;
mâine o să le cer
chirie
pentru etajul de sus
al gândurilor mele;
dar numai până la primăvară.
Închinată luminii,
fotosinteza lor
e un poem pentru fruntea
însulițată de albastru,
a Catedralei.
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre viitor sau poezii despre primăvară
Floarea de colț
Când ai pierdut, aproape totul
s-a căscat o prăpastie uriașă și,
brusc, îmbătrânind ai fi vrut să mori.
Urma să descoperi că având viață, ai totul...
Ca să trăiești deplin, ai plătit urcând târâș
pe culmea durerii, unde floarea de colț te aștepta.
Văzând-o numai, sufletul tău a renăscut.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Ioana Voicilă Dobre despre viață, citate de Ioana Voicilă Dobre despre suflet, poezii despre prăpăstii, poezii despre moarte, citate de Ioana Voicilă Dobre despre moarte, citate de Ioana Voicilă Dobre despre flori, poezii despre durere sau citate de Ioana Voicilă Dobre despre durere
Dinspre viitor
Într-un anume loc,
într-o anume seară,
pasăre fără de nume
ca o viziune zboară...
Eu nu îi aud foșnetul,
e ca și cum ar fi departe,
răzbate doar o mireasmă ciudată
fără de moarte...
Dacă te uiți în trecut
o să vezi venind dinspre viitor,
atât de plină de cântec,
de tăceri ce te dor...
Și când ora este o urmă
devii conștient că tu ai învins-o,
iar lumea nu e decât lacrima
pe care ea a plâns-o...
poezie de Horiana Emanuela Taru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viziune, poezii despre trecut, poezii despre seară sau poezii despre păsări
Copilul
Unde-i copilul cel iubit
Prin razele de soare
Zburdând, în jocu-i fericit,
Doar zâmbet și candoare?
Unde-i copilul cel bălai
Cu ochii ca azurul?
Prin care colț al cărui plai,
Ce-l cântă trubadurul?
Copilul dulce și plăpând,
De-o vreme lungă nu e;
În locul lui pe cer arzând,
E steaua, cea gălbuie.
poezie de Ionel Adrian Gugea (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre păr blond, poezii despre inocență, poezii despre galben sau poezii despre fericire
Adulter
... vânt rece. Întuneric deplin. Insomnie
stropi de ploaie lovind în ferești
miez de noapte adânc ca o glie
defrișată de cai din povești
gânduri negre și involuntare
peste cap colț de plapumă tras ca un chin
pisicuță torcanda strident la picioare
pânze albe din trestii de în
- te visez lângă mine - avalanșă de vise
sfarmă orice stavilă esita în cale
se tranformă în lavă de mișcări interzise
și erupe în toate esențele tale
iarăși vânt. Insomnie. Absolută tăcere.
stropi de ploaie lovind în ferești
te ridici. Te îmbraci. Și ca orice muiere
pleci la omul pe care-l iubești...
poezie de Iurie Osoianu (8 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre pisici, poezii despre picioare sau poezii despre mișcare
Balada florii de colț
Printre stânci se născu în noaptea aceea
Floarea cu spini argintii și pufoși.
Părea că respiră, întreagă, ideea
De a fi o regină cu mii de supuși.
Ziua era desfătare privirii,
Dar mulți își doreau să o smulgă din sol.
Noaptea... visa că-i sortită pierii
Și, tristă, plângea până în zori.
Veneau de departe hulpavi s-o admire,
Cu bocanci mirosind a halva de țărână,
Scânteie de furt le lucea în privire,
Dar rămâneau sub pământ rădăcină.
Niciunul nu fu sortit să culeagă
Dintre stânci cântecul florii de colț,
Iar ea suspina, voind să-nțeleagă
Vuietul vieții, semnul de sorț.
Dar, într-o zi, apăru dintre nori,
Răpăind ca o ploaie în lumina cerată,
Roua cernită din lacrimi de flori
Într-un frumos prinț întruchipată...
El admiră și plânse în versuri
Frumusețea tăcută a florii de stâncă...
De atunci floarea tot așteaptă demersuri
Să fie numită una-ntre flori încă.
poezie de Nicolae Ler
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre frumusețe, poezii despre admirație, poezii despre încălțăminte sau poezii despre versuri
Balada florii de colț
Printre stânci se născu în noaptea aceea
Floarea cu spini argintii și pufoși.
Părea că respiră, întreagă, ideea
De a fi o regină cu mii de supuși.
Ziua era desfătare privirii,
Dar mulți își doreau să o smulgă din sol.
Noaptea... visa că-i sortită pierii
Și, tristă, plângea până în zori.
Veneau de departe hulpavi s-o admire,
Cu bocanci mirosind a halva de țărână,
Scânteie de furt le lucea în privire,
Dar rămâneau sub pământ rădăcină.
Niciunul nu fu sortit să culeagă
Dintre stânci cântecul florii de colț,
Iar ea suspina, voind să-nțeleagă
Vuietul vieții, semnul de sorț.
Dar, într-o zi, apăru dintre nori,
Răpăind ca o ploaie în lumina cerată,
Roua cernită din lacrimi de flori
Într-un frumos prinț întruchipată...
El admiră și plânse în versuri
Frumusețea tăcută a florii de stâncă...
De atunci floarea tot așteaptă demersuri
Să fie numită una-ntre flori încă.
poezie de Nicolae Ler
Adăugat de Ler
Comentează! | Votează! | Copiază!