Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mihaela Rădulescu

În România, sportul mi se pare din ce în ce mai luat în seamă, asta cel puțin de către ge­nerația mai tânără. Este greu să-i convingi pe seniori să se apuce serios de sport, deși le-ar prinde tare bine. Cred că încă deținem recordul la bărbați cu burtă și femei care au uitat de ele, care trăiesc sedentar, lipiți de canapea, la televizor. Îmi vine să râd de câte ori aud expresia "pe mine mă iubește al meu și-așa, mai plinuță", de parcă șuncile ar putea fi un etalon de frumusețe.

citat din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Cum iubesc barbatii" de Mihaela Rădulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.92- 20.99 lei.

Citate similare

Ethan Hawke

România e "Europe with an edge" ("Europa la limită"). Am furat expresia de la maică-mea, care poate a împrumutat-o la rândul ei. Cred că descrie foarte bine România. Este Europa, dar cu ceva mai aparte, mai special, mai la limită, cel puțin pentru un străin ca mine.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Indeh: A Story of the Apache Wars Paperback" de Ethan Hawke este disponibilă pentru comandă online la 65.99 lei.
Mihaela Rădulescu

M-am plictisit de femei urâte și rele. M-am săturat de șmecheri care fac glume proaste. Îmi plac Oamenii. Îmi plac femeile pe care le motivez facă sport, zâmbească mai mult, să-și caute mai aproape fericirea, în ele, nu în bârfa de "shantz".

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Paulo Coelho

Oamenii cred singurul vis al unei femei este să se mărite și să aibă copii. Iar tu crezi , din pricina a tot ce ți-am povestit, am suferit mult în viață. Nu-i adevărat, și cunosc deja toată povestea asta, și alți bărbați s-au apropiat de mine spunând vor să mă "protejeze"de tragedii. Dar ei uită , încă din Grecia antică, cei care se întorceau din bătălii veneau ori morți pe scut, ori mai puternici, supraviețuind oricărei răni. E mai bine așa: aflu pe câmpul de luptă de când m-am născut, sunt încă vie și n-am nevoie de nimeni care să mă apere.

în Vrăjitoarea din Portobello
Adăugat de Cecilia Casiana IvanovSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba portugheză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Pt.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Alchemist Hardcover" de Paulo Coelho este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -120.99- 76.57 lei.

Pacey: Chiar cred seara asta a fost destul de reușită.
Joey: Da. Destul de reușită. Perfectă. A fost... a fost o seară perfectă. Pace? Nu pot face asta.
Pacey: Ce anume?
Joey: Chiar și atunci când totul este perfect, am impresia nu e bine să am o relație cu tine și îmi pare rău. Seara asta a fost drăguță și distractivă, iar tu ai devenit acest bărbat extraordinar, dar nu... Îmi pare rău. Dar nu simt nimic. Și nu-ți pot face asta ție.
Pacey: Bine. Joey. Stai puțin.
Joey: Nu, Pace. E adevărat și îmi pare rău.
Pacey: Și ce?! Te temi. Nu-i așa? Te temi. Și eu la fel, crede-. Și eu tem pentru nu știu încotro ne îndreptăm. Adică eu cred că ar putea duce oriunde. Ar putea fi șansa noastră.
Joey: Nu o fie.
Pacey: De unde știi tu asta? Serios acum. Săptămâna trecută erai cu totul de acord și acum îmi spui relația dintre noi nu ar putea fi niciodată una reușită. Nu ai de unde știi asta, Joey.
Joey: Și îmi pare rău. Știu e îngrozitor ce îți spun eu acum.
Pacey: Dar cum? Cum poți tu știi? Și când ai luat decizia asta? În seara asta? Am crezut seara asta a fost reușită.
Joey: A fost. A fost perfectă.
Pacey: Și atunci? Și nu-mi spune nu ești speriată pentru știu ești. Te știu de prea mult timp și te-am văzut dând la o parte foarte multe lucruri bune ca te las faci asta și cu mine acum. Ai fost mereu cel mai frumos lucru din universul meu. Și sentimentele mele pentru tine mi-au demonstrat pot fi o pesoană mai bună. Și acele sentimente erau mai puternice și mai înțelepte și mai stăruitoare și mai curajoase decât orice altceva legat de mine.
Joey: Pacey, oprește-te.
Pacey: Jo...
Joey: Pacey!
Pacey: Când temeam de orice, nu mi-a fost teamă te iubesc și te-aș putea iubi din nou. Îți spun since, asta ar putea...
Joey: Pacey, nu. Oprește-te! S-a întors Eddie. Îmi pare rău. S-a întors aseară. A venit la bar și...
Pacey: Ah. Bine.
Joey: Îmi pare rău...(Pacey pleacă.)

replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț MădălinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

*scurt mesaj pentru cei care cred Pământul s-ar opri fără părerile lor răutăcioase. Dacă într-adevăr te străduiești destul de mult găsești nod în papură fiecărei persoane din jurul tău, s-ar putea chiar să-i și găsești... spre toată surprinderea ta. Și acum ți-am captat atenția puțin, te provoc faci ceva ce cred a rămas uitat în prea multă teorie care se învârte în capul tău: aruncă de la 2 priviri în sus (una deja nu mai e destul) la propriul tău comportament și la minunatele tale defecte nelipsite. Crezi nu găsești? Străduiește-te puțin (știm ești plin de calități) și după gândește-te oricine (serios, chiar ORICINE) este la fel de îndreptățit te judece. Parcă nu mai pare atât de amuzant să-i "bârfești" pe alții, nu?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lia: Ca vezi; ce de foi ai luat! Tocmai din jurnalul meu... Și eu nici măcar nu le-am observat lipsa!
Lucian: Nu aveai cum observi, pentru am avut grijă nu las semne vizibile. Poate n-ar fi trebuit -ți înapoiez foile astea, pentru sunt foarte importante pentru mine!
Lia: Mai bine că mi le-ai înapoiat. Am încerc să le atașez la locul lor; se vor păstra mai bine astfel.
Lucian: Adevărat. Și deci, mai erau și alte lucruri interesante de aflat, scrise acolo? Poate ar fi trebuit să fi luat tot jurnalul, -l citesc, nu doar câteva foi.
Lia: N-ai fi putut, i-aș fi sesizat lipsa.
Lucian: Poate, dar eu tot aș fi aflat acele amănunte importante, despre care nu vrei să-mi vorbești.
Lia: Probabil că le-ai fi aflat. Dar de moment ce n-ai luat jurnalul... Și mai bine că nu l-ai luat; m-aș fi supărat prea rău pe tine, dacă ai fi procedat astfel. Nu cred ți-aș fi acordat prietenia mea, în acel caz... Parcă și așa îmi vine să reconsider ideea asta.
Lucian: Poftim?!
Lia: Glumeam, Luci... Nu-ți fie teamă; nu-mi retrag hotărârea. Suntem prieteni, cel puțin. Dar nu mai rupi alte file din jurnalul meu. Vorbesc foarte serios!
Lucian: Bine. Promit! N-am rup altele.

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Am și uitat

Parcă am și uitat că am copii...
S-au risipit tăcut precum un fum...
S-au risipit tăcut în zări de vis...
Tristețea mea cui aș putea s-o spun?!

Mai simt durerea-n piept... E prea târziu!
Ochii în lacrimi sunt scăldați... Mă dor!
Și gândul parcă mi-e acum pustiu...
Să fii bătrân și singur nu-i ușor.

Privesc departe... Zările-s pustii...
Ori nu mai văd!... Parcă le-aud strigarea...
Stau singură și plâng în nopți târzii
Și pruncii parcă nu-mi aud chemarea.

Vuiește ca un clopot gândul meu...
E-nvolburat... Îmi pare o furtună!
Și lângă mine-i numai Dumnezeu!
Și clipele se risipesc... se curmă...

Se-aud în mine pași șoptiți și ard,
Străin pribeag, de dor și nerăbdare.
Caut precum un orb sprijin și cad...
Ai cui fie pașii-aceștia oare?!

Și plâg din nou... Ce draperie grea
Se-apleacă-n ființa mea precum o noapte!
"Parcă am și uitat că am copii!"
Se-aud în mine, trist, atâtea șoapte.

Mai simt durerea-n piept... E prea târziu?!
O mângâiere caldă, diafană,
Mă-mbrățișază-n umbre... Parcă știu...
Parcă vă văd în vise tată, mamă!

Privesc departe! Zările-s pustii,
Ori eu am rătăcit către niciunde,
Crezând mângâierea de copii,
În suflet, ca o taină, se ascunde.

Veniți copii, cât nu e prea târziu!
Să vă privesc aș vrea, să-mi fiți aproape...
Dar drumul către voi e lung acum, iar eu,
Mă tot afund spre nicăieri, în noapte...

Voi duce-n mine ca pe un stindard
Iubirea pentru pruncii duși departe...
Deși în mine-atâtea doruri ard...
Deși e frig, deși e numai noapte...

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteMihaela Rădulescu

Îmi place văd iubirea, îmi place s-o trăiesc, îmi place să-i admir pe cei care o prețuiesc, dar nu suport duplicitatea. În nicio direcție, așa încât mi-e tare dificil s-o tolerez la cei din jurul meu.

în Despre lucrurile simple (2007)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Despre lucrurile simple" de Mihaela Rădulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -24.03- 18.99 lei.

Bolnav de moarte

Cât de greu îmi e să-mi car, anii adunați în spate
Până-n ultimul hotar, până unde scap de toate
Simt piciorele uscate, sângele îl simt uscat
Curge sec, napoi, nainte, greu la vale, la urcat

Ceasul trage limbile, orele alergătoare
Cum se scurg secundele, cum sunt ele sfidătoare
Îmi sunt scurte zilele, nopțile-s lungite tare
Nu-mi sunt albe zările, prea puțin mai îmi e soare

Sacul meu e tot mai greu, câte toamne car în spate
Câte ierni și câte veri, câte primăveri uitate
Urc cu ele către cer, pe o scară nevăzută
Mă dor zilele de ieri, dor tâmplele și-mi urlă

De când sunt pe-această lume, zi de zi și ceas de ceas
M-am îmbolnăvit de moarte, îndrept spre ea la pas
Unde duce drumul ăsta, eu nu știu, doar bănuiesc
Bănuiala e în mine și nu vreau s-o răvășesc

M-am îmbolnăvit de moarte, nu m-am vindecat de ea
Chiar din prima zi de viață, boala asta îmi e grea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Rădulescu

Astăzi, cu toată înțelegerea pentru cele care au o viață grea, numai cine nu vrea nu face nimic pentru ea însăși, ca femeie. Nu-ți trebuie bani alergi în parc, nici faci genuflexiuni sau flotări, abdomene sau urcat scări în forță. Nu-ți trebuie decât voința de a nu te lenevi, de a nu te încurca în tembela plasă "pe mine mă iubește și-așa". La orice vârstă te apuci de sport, e bine să cauți ce ți se potrivește, ce îți dă o stare bună, nu cebine în poze pe Instagram. Mai ales la acest capitol, nu te minți singură.

citat din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nick: Știi tata se înțelege foarte bine cu comandantul vostru?
Maria: Nu știu... Cu Luci?! Ce vrei spui?
Nick: Păi, chiar Luci mi-a spus tatăl meu i-a acordat prietenia sa, sprijinul său.
Maria: Serios?! Surprinzător... Deși n-ar trebui să mi se pară astfel. Luci e un tip care reușește stârnească astfel de reacții. Dar tatăl tău...
Nick: Da. I-a devenit un fel de... Domnul director de acolo, de pe Terra, care, după cum am înțeles eu, îl ajuta treacă peste anumite momente mai dificile. Acum tata s-a oferit de bună voie să-i ia locul acelui domn, deci, i-a acordat lui Luci prietenia și sprijinul său.
Maria: Ca vezi...
Nick: În plus, pe drum spre nava voastră, gândeam chiar să-i spun totuși câte ceva colegului tău, comandantul misiunii. Nu chiar tot ce știu, dar o bună parte din adevăr.
Maria: Adevărat, iubitule? Ai fi făcut asta?
Nick: Da. Sau nu... Nu știu. Eram derutat. Nu știam dacă ar fi bine să-i spun ceva, doar îi promisesem tatălui meu că voi păstra în continuare tăcerea. Însă dacă nu vă găseam îmbrățișați și m-ar fi întrebat ceva în acest sens, cred că i-aș fi spus, totuși... Oricum, dacă i-aș fi spus ceva, nu i-aș fi spus totul, ci doar ceva foarte vag, sau...
Maria: Încă nu e prea târziu. I-ai putea încă spune.
Nick: Nu, acum nu, n-aș mai putea, deși... Vezi tu, și mie mi-e greu. Adică, aș vrea foarte mult ca ei știe sunt la fel ca voi, sunt de-al vostru, ne putem bucura toți, împreună, de faptul ne-am regăsit, dar... Nu! Acum nu! Chiar nu mai pot! Te rog, înțelege-! Să încercăm să-i facem pe plac tatălui meu, în continuare. Cel puțin deocamdată.
Maria: Bine, voi încerca și eu. Însă nu te asigur voi și reuși acest lucru. Dacă vreunul dintre ei va întreba ceva în acest sens, nu știu dacă voi putea abține. Serios, nu știu... Sper nu întrebe.
Nick: Te înțeleg. Oricum, se pare că tot tatăl meu a câștigat și de data aceasta.
Maria: Așa e, se pare... Sper într-adevăr va discuta cât mai curând cu Luci, deși nu știm ce îi va spune, însă sper va reuși -l convingă măcar nu insiste asupra subiectului, o perioadă. Ceea ce ar putea reuși, de moment ce spui că se înțeleg atât de bine amândoi. Luci era foarte apropiat de domnul director, îi era un bun prieten, iar dacă tatăl tău a preluat rolul dânsului în viața lui, înseamnă că au devenit apropiați, deci, se înțeleg.
Nick: Așa sper și eu...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Graham: Mai am un scenariu pentru tine.
Amanda: Ce bine.
Graham: Te iubesc. Îmi cer scuze pentru dezvăluirea foarte directă, dar oricât de complicat ar fi acest lucru, sunt îndrăgostit. De tine. Și nu simt asta doar pentru pleci, și nici pentru e un sentiment plăcut – care, veni vorba, chiar este, sau era înainte te înfurii așa. Nu-mi pot da seama de logica acestui lucru, știu doar te iubesc. Nu-mi vine să cred de câte ori spun asta. N-am crezut voi mai simți asta vreodată, așa că e aproape incredibil. Dar îmi dau seama vin cu o ofert㠖 3 la preț de 1. Și poate că la lumina zilei ambalajul meu nu este chiar așa de minunat, dar, în final, știu ce îmi doresc, iar asta e un miracol în sine. Și tu ești ceea ce îmi doresc.
Amanda: Nu așteptam la "te iubesc". Poți nu mă mai privești așa? Încerc găsesc cuvintele potrivite.
Graham: Cred că dacă răspunsul evident nu îți vine imediat în minte, atunci am putea vorbi despre altceva. Cum ar fi despre cât sunt eu de ridicol. Îmi aduc aminte faptul că mi-ai promis nu te vei îndrăgosti de mine. Ar fi trebuit fiu mai atent.
Amanda: Nu am mai întâlnit până acum un tip care să vorbească la fel de mult ca mine. Dar pentru moment, nu mai vorbi.

replici din filmul artistic Vacanța, scenariu de
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântec despre frică

despre păcatele îngerilor nu a vorbit nimeni până acum
dar cred că și îngerii mai păcătuiesc, altfel de ce le-ar mai fi frică uneori
scuturându-și aripile de zăpadă?

copil fiind îmi era frică de întuneric, de greutatea lui
gândeam dacă se rupe ața care-l ține în tăria nopții
o cadă și-o să mă strivească

dar întunericul s-a strecurat în suflet și nu l-am mai simțit apăsător
mai apăsător mi se părea un sărut strivit
și de teamă, mai mult îl furam decât -l dospesc

și din sărut în sărut am suit dealul Golgotei
și viața se strâmba la mine arătându-și fețele ascunse
dar cine să se mai sperie de viață când moartea cerșește din ușă în ușă?

acum mi-e frică să-mi mai fie frică
de câte ori apare frica mi se întâmplă câte ceva. așa că
mai bine n-o bag în seamă. mai bine trăiesc. moartea oricum o să mă găsească.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Bine, bine... Deci, rămăsesem singur în navă, iar în final, plictisit de atâta singurătate, am decis ies în oraș, deși cred fi procedat mult mai bine dacă aș fi rămas în continuare liniștit în navă. Pentru , ajuns aici, evident, am căutat-o pe Lia, însă la ușa camerei ei se afla deja Sid. Ea l-a întâmpinat zâmbitoare și l-a invitat intre. Însă nu au stat mult înăuntru. Iar când au ieșit, ea l-a luat de mână, ba l-a și sărutat, deși, e adevărat numai pe obraz.
Maria: Deci, asta-i tot?! Doar pentru atât ești tu atât de trist?
Lucian: Păi, ți se pare puțin?
Maria: Sigur! Cine știe ce au discutat ei doi în cameră, deci, l-a sărutat pe obraz în semn de recunoștință. Și eu aș fi procedat la fel în locul ei, chiar dacă Nick ar fi fost de față în acel moment.
Lucian: Chiar ai fi procedat astfel? Și?!
Maria: Și nimic! Nick trebuie înțeleagă că așa sunt eu, am o fire năvalnică, deci, nu are motive fie gelos, iar el este soțul meu; cât despre tine, tu ce motive ai? Să vedem! De moment ce presupun că încă nu i-ai spus nimic Liei...
Lucian: Nu, nu i-am spus nimic.
Maria: Luci, te bat! Când ai de gând să-i spui?
Lucian: Nu știu, blondo...
Maria: Păi, vezi?! Atunci, ce pretenții mai ai?! Cât despre faptul ea l-a luat de mână, nu văd nimic rău nici în asta! Și eu te-am luat pe tine acum, nu de mână, ci de braț, până am ajuns aici, în părculeț.
Lucian: Serios?! Chiar m-ai luat pe mine de braț? Tu?!
Maria: Da, pentru te opreai după fiecare doi-trei pași.
Lucian: Ciudat, nu-mi amintesc partea asta!
Maria: Păi, parcă erai în transă...
Lucian: Bine, e posibil să mă fi luat de braț... Dar vezi, eu m-am plimbat de multe ori cu ea, însă numai o singură dată am luat-o de mână, iar atunci i-am cerut voie. Și nu cred Sid a procedat astfel. De fapt, el sigur nu i-a cerut voie, pentru ea l-a luat pe el de mână!
Maria: Zău, Luci, te legi de orice amănunt, cât de minor ar fi el... Serios, n-ai motive te porți astfel!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-ți șoptesc amintiri...

Lasă-mă din nou -ți șoptesc
eu încă te mai port în minte,
vocea ta s-o aud și eu din nou reușesc,
căldura ta îmi curge lin prin vine...
fericită sunt -n gând eu te păstrez,
deși am renunțat demult la tine,
în ierburi pline de-amintiri m-așez
acum să le aștern îmi pare bine...
chipul tău l-am afișat sub pleoape
și-l văd de câte ori ochii-mi închid
habar n-ai cum te simt de-aproape
nicicând nu voi ridica-ntre noi un zid.

poezie de (8 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Boccaccio

Omenesc lucru este -ți fie milă de cei necăjiți: și deși mila aceasta îi șade bine orișicui, ea se cuvine a fi simțită mai cu seamă de către aceia care au avut și ei nevoie de mângâiere odionioară și au găsit-o chiar la unii; or, printre aceștia de pe urmă, dacă a mai fost vreodată om aibă într-adevăr nevoie de ea, să-i fie scumpă ori să-i încerce bucuria, eu unul fără îndoială număr printre ei. Încă din fragedă tinerețe și până acum, în vremurile de față, eu, ca unul care pururi am fost înflăcărat de o iubire înălțătoare și curată, poate cu mult mai înălțătoare.

în Decameronul
Adăugat de AlexandraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Voce: Michelle Rosenberg
în alte limbiTextul original este scris în limba italiană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la It.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Luminița Potîrniche

* * *

apocalipsa vine când iarba are un verde cum nu ai mai văzut,
când brusc ai interes pentru limba păsărilor,
când începi să-i întrebi pe copaci care e numele lor,
când dimineața observi tavanul albastru pare plin de viață
și reușești distingi norul pe care a călcat un înger.
apocalipsa vine cu părerea de rău pentru care a trebuit muncești un pic
în detrimentul automulțumirii pentru care nu a trebuit miști un deget.
când îți pare nedrept știi atât de puțtine
deși cel mai des erai trist ai puține.
și poate de aici vine frica.
apocalipsa înseamnă revelație,
nu sfârșit.
probabil ca înainte de a se sfârși
va trebui mai întâi înțelegem.
asta îmi dă speranță, mai este mult.
eu nu știu nici măcar cine a scris asta.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Motivul meu pentru viață

Dacă cutreier prin adâncul inimii mele
văd multe probleme,
întreb cum am rezistat
la atâtea tăieturi
și nu m-am plâns.
Am rezistat și mai lupt încă,
oricum viața mea este
fără sens și fără diversitate
care nu interesează
prea multe persoane.
Eu vreau visez,
va fi bine
să-mi ascund gândurile
să-mi ascund lacrimile
și să râd, să mă bucur
de zilele senine și fericite
atât de puține din câte au fost.
În cazul în care soarele meu...
va mai străluci încă
tu vreau să-mi dai căldură,
tu să mă faci să râd,
tu ești soarele meu...
Cum aud vocea ta
inima mea zboară în rai.
Da, tu ești și
cerul meu plin de stele.

poezie de (9 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jack (către Jen): Mă întreb adesea cum ar reacționa mama dacă și-ar da seama de ceea ce mi se întâmplă, dacă m-ar putea înțelege. Nu cred că ar avea vreo problemă cu asta pentru că mă iubește din cel mai bun motiv posibil... fără nciun motiv. Pentru că așa ar trebui ne iubească părinții noștri, Jen. Necondiționat. Dar din păcate majoritatea părinților nu fac asta. Și oricât de dureros ar fi... e și mai greu pentru ei. Este mai greu să fii incapabil de iubire decât nu fii iubit.

replică din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț MădălinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cronică rimată la vol. "Dumnezeu este singurul meu prieten" – Ana Dragoianu

La cronică, eu nu ascund,
Cum truda mi-e 'mpărțită-n două,
Căci versul este mai profund
Și autoarea-mi pare nouă.

Cu "y"-grecul din coadă șters
Sub care publica vedeta
Și-n poezii cu noul vers
Eu n-am recunoscut poeta.

Deasupra ochiului ce plânge
Făcând din lacrimi cugetare
O cronică nu îmi ajunge
Să scriu de Ana autoare.

Cu iambii presărați în sole
Eu scrisul i-l percep mai greu:
Ori este Ana lui Manole
Ori prietena lui Dumnezeu?

Și în această ipostază
Eu care-o mai pândeam, cu seamă,
Să-i spun dragostea mi-i trează
De cel de sus îmi este... teamă!

Cum sunt un simplu muritor
Oricât de macho aș fi eu
Și cât, de Ana, mi-ar fi dor...
Eu nu pun cu Dumnezeu!

În poezia ei, "Păcat"
La Ană relele rămân,
Ea-i șarpele înveninat
Ce ține merele... la sân.

Târându-se să-i muște mărul,
Ea-l ispitește pe Adam,
De vrea știe adevărul
La jocul ăsta băgam!

Ea ar mai vrea fie lutul
De-un meșter harnic frământat
Eu care îmi cunosc trecutul
Cred că și-aici m-aș fi băgat!

Și-aș fi rămas ca petrec,
În noaptea dulce și frumoasă,
Cântând spre a putea să plec...
Că "Ană, zorile se varsă"!

poezie de
Adăugat de Any DrăgoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!