Retorică

Degeaba spuză trag pe turtă,
Căci nu pricep, cu mintea-n dungă,
De ce, când văd o fustă scurtă,
Cu-atât privirea mi-e mai lungă?

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crâşmarul

Crâşmar ca dânsul încă nu-i,
Căci, dup-o vorbă foarte scurtă,
Cu-atât mai mare-i pâinea lui,
Cu cât clienţii-i pleacă... turtă!

epigramă de Janet Nică din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săritura peste cal

Părând că sar, acuma, calul,
O spun şi îmi asum prostia:
O fustă scurtă e semnalul
Că e, pe-aproape... colivia.

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Janet Nică

Domnul Nică – cum se pare
Ca epigramist e mare
Dar când văd că se înfoaie
Las şi-un lup mâncat de oaie!

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia cu fustă scurtă

Nu sunt filozof din fire,
Dar concluzia e justă:
Drumul către fericire
Trece sigur pe sub fustă!

epigramă de Nicolae Zărnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec-descântec

Mi-e sete de stele şi lună,
Mi-e sete de mierea din strună,
Mi-e bine pe-a liniştii scară,
Mi-e ploaie, mi-e pace, mi-e ţară!

Mi-e sete de-albastru şi verde,
De codrul ce-n sine mă pierde,
Mi-e bine cu gândul spre mâine,
Mi-e cântec, mi-e ie, mi-e pâine!

Mi-e sete de frate şi soră,
Mi-e floare, mi-e holdă, mi-e horă,
Mi-e bine, când muguri m-aclamă,
Mi-e înger, mi-e rouă, mi-e mamă!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un bulgăr de nimic

Sunt un bulgăr de nimic,
sunt un strop de rouă-n soare;
dar cu cât mă foc mai mic,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai mare.
Dacă-n lume m-ai făcut
o fereastră către Tine,
cu cât sunt mai nevăzut,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai bine.

Doamne, când suntem noi doi,
n-are cel viclean ce-mi face.
Şi cu cât îi duc război,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mă-mbraci cu pace.

Vin din cer mi-ai dat să sorb
şi pe ochi m-ai uns cu tină.
Dar cu cât eram mai orb,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mi-ai dat lumină.

Iar de toate câte-n Rai
le păstrezi Tu pentru mine,
nu mi-e dor de tot ce-mi dai,
cât mi-e dor,
Doamne, cât mi-e dor de Tine.

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ton cu vremurile

Cum viaţa este mult mai acră,
Şi mintea-n derapaj ilogic,
E vremea ca oricare soacră
Să-şi facă testul psihologic!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproş iernii

Nu vreau să vin, acum, cu plângeri,
Dar IARNA-şi dă, degeaba, fumuri,
Căci, alungată dintre îngeri,
Zăpada a ajuns... pe drumuri!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lehamite

Ce fată faină au vecinii,
Dar trupu-i suplu, de elipsă,
Se-ascunde sub o fustă mini...
Decât aşa, mai bine, lipsă!

epigramă de Janet Nică din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Medicală

Asistenta-n fustă scurtă
Şi privirea languroasă,
M-a palpat pe piept, pe burtă...
Şi mi-a zis că... treaba-i groasă.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căldură mare

De mă exprim pe româneşte,
Pricep şi cei cu minţi retarde:
Nevasta, zilnic, te-ncălzeşte,
Amanta, permanent, te... arde!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fusta

Mereu mai scurtă pe picioare,
Deşi era, odată, scut,
Scurtimea ei e grăitoare
În sensul că te lasă... mut!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La şcoala...

La şcoala unde-s numai profesoare,
Cu fuste scurte, ochiul să desfete,
Nu pot să spun de-s blonde sau brunete,
Căci nu-mi desprind privirea de... picioare!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrului Ion Popescu-Gopo

Popescu-Gopo inspirat
O "Scurtă istorie" ne-a dat;
Dar criticii au spus în dungă:
- E bună că n-a fost prea lungă!

epigramă de Pompiliu Dimitriu din Epigramişti Râmniceni (1977)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se apropie alegerile

Într-o ţară democrată,
Votul, scurtă sărbătoare,
E momentul ce arată
Că un mic te face mare.

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

BALADA ADOLESCENŢEI

Erai elevă la liceu
Şi te-am văzut trecând pe stradă,
Aveai un proaspăt decolteu
Pe pieptul tânăr, de zăpadă.

Privirea mea, de fel, rebelă,
A devenit, deodată-ngustă,
Şi, coborâtă de pe schelă,
S-a cuibătit pe-o scurtă fustă.

Te-am urmărit o bună vreme
Să descifrez divinul har,
Prin combinări de teoreme,
Voiam să te câştig la zar...

Aveai, pe umeri, o helancă,
Şi-o carte grea în mâna stângă,
În parc, ai stat pe-o veche bancă,
Şi-atunci, venii spre tine, lângă...

Citeai din carte printre rânduri,
Cu ochii mari, de fel, rubine,
Şi, copleşit de multe gânduri,
Eu te citeam, atent, pe tine.

Ca semn divin, precum e macul,
Că şi lectura e o artă,
Tu ai luat, cu brio, Bacul,
Eu te-am luat, de-atunci, consoartă!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

El ar, dar ea n-a, căci, din punctul de vedere asupra faptului, vorba celuia, nu l-a, când s-a, să se, cu...

aforism de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi totuşi, hora

La sate, hora-i tot mai rară,
Căci şi-a pierdut, cu timpul, harul!
Mai vezi minunea asta-n ţară,
Doar când se-alege, iar, primarul!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elevii, azi

Din iubire pentru ţară,
Mulţi, la şcoală, trag din greu:
Unii, chiulul, mai mereu,
Alţii, zilnic, din ţigară!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem şi binecuvântare

ucenicilor foşti şi viitori...

Cu cât te-nalţi mai mult în zbor,
Cu-atât mai tare o să doară...
Lacrimi se-adună-ncetişor
Şi simţi cum viaţa te doboară...

Cu cât priveşti totul de sus,
Cu-atât riscul de a te frânge...
Creşte mai mult înspre apus
Şi sufletul tăcut îţi plânge...

Cu cât mai mult iubeşti Lumina,
Cu-atât mai mult capcane vin...
Spre a te încărca cu vina
A şarpelui plin de venin.

Cu cât spre adevăr te zbaţi,
Cu-atât lupta se înteţeşte...
Iar cei care-i credeai curaţi
Sufletul vezi cum le păleşte.

Cu cât iubeşti fără motive,
Cu-atât mai mult vei fi rănit...
Cum raţiuni, inimi în stive
Au aderat spre nesimţit.

Cu cât oferi şi dăruieşti,
Cu-atât mai mult puţini te-admiră...
Căci nu te văd de fapt ce eşti
Nu te-nţeleg şi se tot miră...

Blestem şi binecuvântare...
S-au pus în mine amândouă!
Sunt sabia care nu moare,
Şi ce-aţi ales... rămâne vouă!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!