Miez de vară
Afară e cald și bine,
Soarele e sus pe cer.
Oamenii sunt ca un roi de albine,
Pământul e ca un curcubeu.
Un curcubeu în mii de culori
Care a răsărit după ploaie
Și a scos soarele de după nori
Și a făcut lumea să fie mai vioaie.
Un vânt adie ușor legănând
Frunza de pe copaci.
Pământul e frumos...
Ca o grădină înflorită de maci.
E miez de vară,
Oamenii sunt fericiți
Că e cald afară
Și în suflet simt că sunt iubiți.
poezie de Vladimir Potlog (12 iulie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre suflet
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori
- poezii despre iubire
- poezii despre frunze
- poezii despre frumusețe
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Lumea
Se aud cocoși cântând
Și soarele e sus pe cer.
Se aud mieii zbierând
Și lumea îmi pare un curcubeu.
Soarele e la amiază
Și încălzește tot ce este viu.
Țăranii pe câmp lucrează
Și lumea îmi pare un pârâu.
Soarele e la amurg,
Iată și luna a răsărit.
Țăranii vin de la plug
Și lumea îmi pare un infinit.
Soarele să ascunde după nori
Și noaptea încet să lasă.
Pe cer apar mii de culori
Și lumea îmi pare atât de frumoasă.
poezie de Vladimir Potlog (15 mai 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre țărani, poezii despre timp, poezii despre sat, poezii despre oi, poezii despre noapte, poezii despre miezul zilei sau poezii despre infinit
Afară e sfârșit de toamnă
Afară e sfârșit de toamnă,
Copacii sunt goi.
Pământul îmi pare ca o vamă
Prin care trec lucruri mai vechi și mai noi.
Afară e sfârșit de toamnă,
O frunză rătăcită bate în geam.
Și tu citești o frumoasă poveste
Despre o prințesă și un sultan.
Afară e sfârșit de toamnă,
Norii pe cer să adună.
Eu mă întreb cam ironic:
O să plouă sau o să fie furtună?
Afară e sfârșit de toamnă,
Dar soarele tot mai încălzește
Pe un copil care aleargă după a sa mamă,
Pe o floare care îi mai zâmbește.
poezie de Vladimir Potlog (13 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zâmbet, poezii despre vamă, poezii despre toamnă, poezii despre sfârșit, poezii despre mamă sau poezii despre lectură
Lumea e un ecou etern
Plânge cerul și pământul,
Soarele nu mai răsare,
Totul e beznă și întuneric
În lumea asta atât de mare!
Oamenii sunt ca niște stafii
Fără suflet, fară minte,
N-au altceva decât
Un grai, fară cuvinte.
Tot învăluit în ceață,
Pământul parcă e un infern
Oamenii sunt morți,
Chiar dacă sunt în viață.
Lumea e un ecou etern!
poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre viață
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre moarte
- poezii despre iad
- poezii despre fantome
- poezii despre cuvinte
Un nou început
Plânge cerul și pământul,
Soarele nu mai luminează,
Nu mai bate vântul
Cel cald de la amiază!
Oamenii sunt orbi
Și merg pe drumul fără de întoarcere,
Chiar dacă vor să facă ceva,
Nimic nu mai pot face!
Căci lumea asta moare
Și alta-n locul ei să va naște,
Ca Hristos în zi de Paște.
poezie de Vladimir Potlog (27 aprilie 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre naștere, poezii despre lumină, poezii despre creștinism sau poezii despre Soare
Secvențe color
lacrimi de curcubeu am pus pe rană
se colorează timpul cu vesele culori
din ceruri se revarsă îndestulată prană
sufletul se desfată cu azure comori.
perle de simțire strălucesc sub geană
mirările mele-s amalgam de fiori
lacrimi de curcubeu am pus pe rană
se colorează timpul cu vesele culori.
pământul trudește pentru dulce hrană
soarele se zbate să scape de nori
naturi își etalează splendoarea mireană
oamenii au pe chip zâmbete de flori.
lacrimi de curcubeu am pus pe rană
se colorează timpul cu vesele culori.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre perle, poezii despre curcubeu sau poezii despre comori
Așa trece viața
După soare vine ploaie,
După ploaie vine vânt.
Dar de veacuri oamenii,
Beau, râd și plâng.
După lacrimi de iubire
Vin și lacrimi de durere.
După ce gustăm din fagure de miere,
Bem și puțină fiere.
După ce ne naștem în pace,
Facem un război răzbunător.
După ce vedem o rază de lumină
Ne adâncim într-un întuneric necruțător.
Și așa trece viața
Și cu bune și cu rele.
După ploaie vine soare
Și pe cer răsar mii de stele!
poezie de Vladimir Potlog (18 septembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre război sau poezii despre râs
Doi ochi frumoși
Am iubit și eu odată
Doi ochi frumoși de fată,
Plini de taină și mister,
Două stele sus pe cer!
Erau fermecători
Ca o grădină cu flori,
Un curcubeu în mii de culori,
Ochii cei nemuritori.
Ce bine mă simțeam
Când alături de mine îi aveam,
Cu vorbe dulci îi dezmierdam,
Ce fericiți eram.
Dar într-o zi m-au părăsit,
S-au dus și înapoi n-au mai venit
Și sufletu mi-i trist și amărât,
C-am pierdut tot ce-am iubit.
poezie de Vladimir Potlog (7 martie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe sau poezii despre stele
Curcubeul
(după ploaie și furtună, împarți cerul în două, știi tu omule de unde apare?...)
Curcubeu pe cer aprins
Roșu galben parcă-i nins
Verde și alte culori
Toate prinse-n lumea lor.
Vântul ți-e tată străin
Ploaia mamă din vecini
Soarele frate holtei
Ziua sora ce o vrei.
După ploaie și furtună
Ieși zâmbind tinând în mână
Un mănunchi de viorele
Sus pe cer te joci cu ele.
Altă ploaie și furtună
Îți faci drum ca o nălucă
Și te-așezi cu fală mare
Unde-i locul dumnitale
Și râzând privești la soare.
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre vecini, poezii despre tată, poezii despre roșu sau poezii despre ninsoare
Eu și tu
Eu sunt cer, tu ești pământul
Tu ești pomul, eu sunt vântul
Ce te leagănă ușor
Șoptind vorbe de amor.
Tu ești muza, eu - poetul,
Eu sunt condeiul, tu - caietul,
Noi doi suntem și speranța,
Și regretul!
Tu ești înger, eu sunt demon,
Tu cu o floare te asemeni
Cu miros amețitor,
Eu sunt suflet, tu ești dor.
poezie de Vladimir Potlog (29 ianuarie 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre poezie, poezii despre dor, poezii despre copaci sau poezii despre Pământ
Cât mai este natura vie
Vânt cald, ce tot bate-n crengi
Printre picături de ploaie să culegi
Caise galbene să-ți umple sufletul
De înălțime tremur și eu și pământul.
Furtuna vine odată cu roua dimineții
Ziua-i lungă și te alungă-n drumeții
Brațele grele vântul sus mi le ridică
Zgomote de păsări liniștea mi-o strică.
Păsări grăbite zboară printre nori
Fug unde-i cald și multe culori
Aeru-i toxic, înțeapă, ucide natura vie
Câte zile mai sunt, toți ar vrea să știe.
poezie de Eugenia Calancea (15 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre drumeție, poezii despre înălțime, poezii despre zile, poezii despre zbor, poezii despre rouă sau poezii despre păsări
Ce toamnă frumoasă
Ce toamnă frumoasă
A venit pe meleagul meu!
E fermecătoare ca o doamnă,
E ca un curcubeu.
Ce frumoasă e frunza,
Care cade de pe ram!
E ca raza de soare,
Care bate în al meu geam.
Ce frumos e cerul
În miez de toamnă!
E ca fața mamei
învelită în năframă.
Ce frumos e strugurele
Care se coace în vie!
Și este cules de oameni
Harnici și plini de mândrie.
Ce frumoasă e lumea
În miez de toamnă!
Este ca un copil,
Ce este legănat de a sa mamă.
poezie de Vladimir Potlog (13 octombrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre struguri, poezii despre mândrie, poezii despre hărnicie sau poezii despre crengi
Soarele și Pământul
Sus, pe cerul albăstrui,
Soarele lucios, gălbui,
Privește înspre Pământ
Și uimit de câte sunt,
Stă și spune cu mirare:
-Frumoasă înfățișare!
N-am văzut în altă parte,
Nici pe Lună, sau pe Marte,
Oameni ca să îmi admire
Minunata strălucire.
Spun că sunt cald, luminos,
Și că-s tare prețios.
Din căldură și lumină,
Le cresc plantele-n grădină.
Le dezgheț apele toate,
Atunci când sunt înghețate.
Le-ncălzesc Pământul tot,
Ei, ajut și eu cum pot!
Însă sunt cam curios,
Când mă uit atent, în jos,
Văd că lumea-i împărțită,
Au culoarea diferită,
Unii negri, alții galbeni,
Unii albi, dar toți sunt oameni.
Iar pentru ei, locul Sfânt
Este planeta Pământ!
poezie de Aurora Luchian (8 septembrie 2012)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre galben, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre planete, poezii despre negru, poezii despre gheață sau poezii despre dezgheț
De n-aș fi
De ce nu sunt o floare
Să-nmiresmez puțin
Culoare, s-am candoare...
Perpetuu s-am destin?
De ce nu-s pom, n-am muza
Să dăruiesc inele,
Să mă însor cu frunza
În cânt de turturele?
De ce nu sunt ogor
Să-mi recoltez perenul,
Cu maci să mă-mbujor...
Timp să mi-l fac refrenul?
De ce nu sunt văzduh
Să fiu tot plin de triluri,
S-am zbor ușor de duh,
Să n-am vămi în exiluri?
De ce nu sunt un nor
Și de mă plâng arar,
Să mă reînalț fuior,
Cum gândul selenar?!
De ce nu-s curcubeu
Să m-arcuiesc spre cer;
Pictat culori de zmeu
Cu suflet giuvaier?!
De ce nu sunt un munte;
Suiș spre infinit?...
Chiar tâmple de-am cărunte,
Apus s-am răsărit!
De ce nu sunt un val
S-ating nud de sirene,
Să mă întind pe mal,
Să mă renasc alene?
De ce nu sunt pământ
Că mă hrănesc cu el?
De ce n-alerg ca vânt
Aiurea, să n-am țel?
De ce nu sunt destin;
Fir de-un buchet, o floare?...
Să-ți storc un fin suspin
În dar, l-aniversare...?!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre recoltă, poezii despre păr cărunt sau poezii despre pictură
Afară ninge ca în vis
Afară ninge ca într-un vis efemer cu fulgi albi și moi,
Care cad din cer peste mine, peste noi.
Tu cânți la pian și în sobă să aude focul cum trosnește.
Eu privesc la geam și lumea îmi pare toată o poveste.
Noaptea să lasă ca un tăciune peste mine, peste noi.
Viața îmi pare un vis, o minune în care trăim noi doi.
Dar soarele răsare de după nori cu raza lui fierbinte
Și topește fulgii cei albi și moi, care pe noi au vrut să ne alinte.
poezie de Vladimir Potlog (14 decembrie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre pian, poezii despre muzică, poezii despre foc sau poezii despre alb
Exercițiu de singurătate
Uitându-mă la munte, simt că devin un munte
Privind adânc în fum, deja mă cred un nor
După ce ploaia m-a udat, am senzația că sunt iarbă
Ciripitul păsărilor îmi amintește că sunt o dimineață
Sunt orice, în afară de om
Din clipitul stelelor citesc: sunt întuneric
Chipul cald al fetelor îmi spune că sunt primăvară
Când universu-ntreg miroase a dorință
Înțeleg că inima mea plină de pace e inimă de pește
Sunt orice în afară de om...
poezie de Luvsandorj Ulziitugs
Adăugat de Marinela Barabula
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre singurătate, poezii despre primăvară, poezii despre pești sau poezii despre pace
Ochii tăi iubito
Ochii tăi iubito sunt ca marea
Când este liniștită și curată.
Ochii tăi iubito e ca luna când răsare,
Parcă e un chip frumos de fată.
Ochii tăi iubito sunt ca vântul
Când se plimbă liniștit printre copaci.
Ochii tăi iubito sunt ca o grădină,
În care au înflorit mii de maci.
Mi-i dor de ochii tăi iubito.
Și dacă nu-i văd macar pe o clipă,
Sufletul Îmi plânge în mine
Și în jurul meu totul se risipă.
poezie de Vladimir Potlog (2 aprilie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare sau poezii despre ochi
Curcubeu
Aș vrea să ne plimbăm pe curcubeu,
Ca pe un pod ce zările le leagă
Tu colorată-n roșu, în verde eu,
Două lumini plecate-n lumea largă.
Sub soarele oranj să te sărut
Când părul galben magic îți lucește
Cerul albastru să-l privesc tăcut
Să simt că timpul nu se mai grăbește.
Din pietre indigo să-ți fac șirag
Să ți-l așez la gât, să te desfete,
Să mă aplec și să-ți culeg cu drag
Un buchețel frumos de violete.
De-aceea către cer privesc mereu
De cum răsare soarele din mare
Aș vrea să ne plimbăm pe curcubeu
Să ne scaldăm în valuri de culoare.
poezie de Octavian Cocoș (6 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre sărut, poezii despre păr blond, poezii despre păr sau poezii despre poduri
Dragoste de țara
Cât timp va răsări soarele
Și luna va apare de după nori.
Eu voi admira cu patimă și ardoare
Cele trei sfinte culori.
Voi iubi pământul pe care buneii s-au născut
Și dulcea limbă, în care mama cu dragoste m-a crescut.
Voi cinsti Voievozii cu plete sure, care au apărat acest meleag
Dea dușmanului secure.
Atât timp cât inima o să- mi bată în piept
Și sângele m-i se scurge prin vene.
Am să scriu un vers frumos
Țara mea, pentru tine.
poezie de Vladimir Potlog (1 decembrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre versuri sau poezii despre sânge
pe cerul cu nori
curcubeu după ploaie -
pete și culori
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre ploaie, citate despre nori, citate despre curcubeu sau citate despre culori
Plus
După câteva sticle de bere
de sus mă ușurez pe capetele
ce se scutură de ploaie
sunt ca o frunză în vânt
ușoară
și vreau să intru la tine
după pantaloni
Am un aer cald pe dinăuntru
și ce mult ași vrea
să îți iau balonul
pe care tu îl tot întinzi
să-l umflu
poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bere sau poezii despre aer