Strigătul și zăpada
Doamne ce-ai vrut să-mi ascunzi
când l-ai făcut pe cal?
Și cine ai fi vrut să nu știe
și ce anume,
de-ai făcut plopul?!...
Pe mine când m-ai făcut
lacăt la ce poartă m-ai pus,
ce-ai încuiat cu mine
și de cine?...
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zăpadă, citate de Nichita Stănescu despre zăpadă, poezii despre cai sau citate de Nichita Stănescu despre cai
Citate similare
Astfel
Mă întorsesem strigând:
Unde este viața mea?
Doamne, ce-ai făcut tu cu mine
ca să-ți mătur cu sufletul meu
natura lucrurilor.
De ce m-ai pus să-l văd pe arbor, doamne?
Și, în genere, de ce m-ai dezrădăcinat,
făcându-mi picioare cu tălpi?
De ce m-ai blestemat să-mi fie
foame și sete?
De ce te-ai logodit cu mine, doamne,
dându-mi dor de femeia mea iubită?
Hai, mori și tu odată, doamne,
ca să fiu sigur că mor liniștit
și nelogodit
și plin de dor în sufletul meu
plin de dor.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre picioare
- poezii despre natură
- poezii despre logodnă
- poezii despre iubire
- poezii despre femei
- poezii despre dor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Glasul sângelui
De jos, din pământ
Glasul sângelui sfânt
Strigă-și, prin veacuri, refrenul durut:
Ce-ai făcut, ce-ai făcut, ce-ai făcut?
Greaua osândă
Sfârtecă pofta flămândă;
Sângele, negura, vina
Ne-ngroapă, ne-ngroapă lumina...
Strămoșule, Caine, frate,
Purtăm numai sânge în spate
Și glasul blestemului, mut:
Ce-ai făcut, ce-ai făcut, ce-ai făcut?
poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sânge, poezii despre lumină, poezii despre vinovăție, poezii despre timp, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre poftă
Te rog, mamă, vino-acasă
Dă-mi mâna, mamă, s-o sărut,
că multe-n viață-ai petrecut.
Mai întâi viață mi-ai dat
și apoi m-ai legănat.
M-ai crescut, m-ai făcut mare,
eram pentru tine soare.
Ai plecat de lângă mine,
ai vrut ca să-mi fie bine.
Printre străini ai plecat
și de mine ai uitat.
Când pun geană peste geană
dorul la tine mă cheamă.
Mamă,
În fiece dimineață
mă rog să mai fii în viață.
Tristețea greu mă apasă.
Te rog mamă, vino-acasă!
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre tristețe, poezii despre sărut, poezii despre mâini, poezii despre mamă, poezii despre dimineață sau poezii despre creștere
Ai pus peste mine, Doamne
Ai pus peste mine, Doamne,
Ai pus primăveri și toamne.
Ca să-mi faci viața ușoară
Ai pus și iarnă, și vară.
Multe peste mine-ai pus.
Unele cam greu de dus.
Unele dulci și amare,
Pentru vița-mi trecătoare.
Dintre toate câte ai pus,
Cu unele m-ai sedus.
M-ai făcut să cred că viața
Este mai tare ca ața.
De fapt, ai avut dreptate;
Viața-i prima între toate.
Sunt dator să-ți mulțumesc
Că-îndrăznesc să mai trăiesc!
Cele ce-au fost greu de dus
Pe mine nu m-au răpus.
Cele dulci dar și amare
Doar m-au pus la încercare.
Am luptat și am învins,
Firul vieții l-am întins.
În lupta mea, nu am fost singur.
M-ai ajutat TU, desigur.
În genunchi mă întorc la Tine
Și, cât viața mă mai ține,
Imn de Slavă îți aduc
Până când la cer mă urc.
poezie de Dumitru Delcă (11 iulie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre seducție
- poezii despre primăvară
- poezii despre mulțumire
- poezii despre imn
- poezii despre iarnă
- poezii despre dreptate
- poezii despre ajutor
Rugăciune la aniversare
DOAMNE, din adâncul sufletului,
Cu profunda recunoștință
Îți mulțumesc ca viața Tu mi-ai dat
Și ca în viața încă m-ai păstrat,
Cu harurile-Ti m-ai coplesit
Cu bunatatea-Ti m-ai fericit
M-ai ajutat sa-ti înțeleg Cuvintele
Sa-ti respect și Legile
Totuși, de-atatea ori eu Ti-am greșit
Și lângă Calea - Ți am pășit...
Te rog fierbinte sa mă ierți
Și spre poteci mai blânde sa mă îndrepți
Îți mulțumesc ca sunt,
Îți mulțumesc ca sunt cine sunt, dar
Mi-as dori sa fiu cine ai vrut
Și vrei sa fiu
Îți mulțumesc ca ești cu mine
Îți mulțumesc ca ești lângă mine
Îți mulțumesc ca ești și în mine!
As vrea sa fiu, DOAMNE, cu Tine
Și acum
Dar și în Viața de Apoi!
MULȚUMESC, IARTA-MA, TE IUBESC!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viața de apoi, poezii despre respect, poezii despre religie, poezii despre recunoștință sau poezii despre legi
Am vrut cu Tine
Am vrut cu Tine să fiu de mult
Am vrut pe Tine să Te ascult
Am vrut știi bine să fiu a Ta
De-aceea, Doamne, nu mă uita.
Eram o frunză, Tu m-ai cules
Stăteam în lume, Tu m-ai ales
Mi-ai pus pe frunte pecetea Ta
De-aceea, Doamne, nu mă uita.
Răsare luna se-ascunde-n nor -
Flutur de noapte Te-aștept să zbor
Ține-mă, Doamne, în mâna Ta
Tremur de aripi, nu mă uita.
Numai la Tine să vin am vrut
Numai pe Tine Te-am cunoscut,
Ia-mă cu Tine în casa Ta
Să-Ți fiu mireasă, nu mă uita..
poezie de Adriana Cristea (7 iulie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre nuntă, poezii despre noapte, poezii despre frunze sau poezii despre aripi
Ce-ai făcut la mare?
Pe-o căldură-ngrozitoare,
Într-o noapte, la Mamaia,
Am făcut o baie-n mare
Și m-am... aia.
epigramă de Vasile Iușan din Estivale (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre noapte
Ieși!
Fă-ți bagajele și ieși din viața mea!
N-ai făcut decât mult praf;
Ușa a rămas deschisă de când ai plecat
Și-ai uitat să te mai întorci...
...............................................
Ai intrat în inima mea, dar pe-a ta
Ai ținut-o ferecată;
Eu am așteptat și am bătut la ușa ta închisă
Până m-au durut și suflet și trup.
Am strigat la tine până mi s-a întors ecoul
Ca un bumerang și m-a străpuns...
Te-ai oprit la mine ca-ntr-o gară
Trenul tău nu avea orar fix
Și avea mereu întârziere.
Te-am primit zâmbind, de fiecare dată,
Ai avut grijă să mă lași plângând...
Te-ai jucat cu mine de-a iubirea,
Dar ai pierdut pe mâna ta, deși aveai atuul;
Ți-am acordat mai multe revanșe,
Dar ai fost absent și indiferent.
Sper să simți acut golul pe care-l las în viața ta
Și să-ți dai seama că nimeni nu-l va umple ca mine!
Ce-ai căutat, ce-ai vrut, de ce-ai venit?
Eu nu voi înțelege niciodată!
Știu doar atât: ai intrat în viața mea ca un străin
M-ai rănit, nu m-ai iubit, tot un străin ai rămas!
Locul tău nu mai e în viața mea!
Fă-ți bagajele și ieși!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre trenuri, poezii despre jocuri, poezii despre inimă sau poezii despre gări
M-ai vrut cu-adevărat sau... m-ai mințit
Te-am "întrebat" adesea (mai știi?), de mă iubești,
Tu mi-ai răspuns (confuz), că nu vrei să greșești!
Tăceai, mă chinuiai și, plânsetu-mi durut...
L-ai vrut doar pentru tine: ofrandă, giulgi, tribut!
Hai, spune-mi vreau să știu: chiar m-ai iubit?
Poete drag, m-ai vrut cu-adevărat,
Sau... m-ai mințit?
Te supărai pe mine, mă dojeneai și, vai...
În iadul cel mai negru, pe veci mă trimiteai!
Credeam că-ți voi fi puntea și gura ta de rai,
Un strop de aer, soare, un talisman, un... "stai"!
Ah, spune-mi, vreau să știu: chiar m-ai iubit?
Poetul meu, m-ai vrut cu-adevărat...
Sau... m-ai mințit?
Eu, despre cerul de Brăești ți-am povestit...
Tu, una îmi spuseseși și alta mi-ai vorbit!
Vorbeai de răstignire, cuie, cruce și venin...
De m-ai fi vrut cu-adevărat, m-ai fi chemat: hai, vin!
Deci, spune-mi, vreau să știu: chiar m-ai iubit?
O, drag poet, m-ai vrut cu-adevărat...
Sau... m-ai mințit?
Eu sunt un cântec Spin, tu-ciocârlie surdă-
Eu, lacrimă damnată; tu, plângere absurdă...
Regretul tău, poete, nu crezi că-i prea târziu?
Căci, totul e... zadarnic și sufletu-mi... pustiu...
Hai, spune-mi, vreau să știu: chiar m-ai iubit?
Poete drag, m-ai vrut cu adevărat...
Sau... m-ai mințit?
poezie de Iulia Mirancea (18 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre vorbire, poezii despre superlative, poezii despre rai, poezii despre plâns, poezii despre negru sau poezii despre muzică
În lumea mea
Am vrut să mă joc și m-ai certat,
simțeam că ard într-un prăpăd de foc;
ochii tăi căprui, deși m-au ocultat
în lumea mea îți păstrez noroc.
Am vrut să mă joc și m-ai certat,
m-ai tras de păr, ai dat un pumn;
te-am necăjit și totuși m-ai iertat,
atâta rai, tu suflețele porți în sân!
Am vrut să mă joc și m-ai certat,
peste timpuri, vraja sorții ne aprobă;
și-ntr-un târziu, cu luna-n scăpătat
te-ai încolăcit pe mine ca o cobră.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre păr, poezii despre ochi căprui, poezii despre ochi, poezii despre noroc sau poezii despre iertare
Traian: Și toate astea se întâmplă doar din cauza acestei domnișoare capricioase; consilierul misiunii... Nu înțeleg! Ce naiba are cu tine fata asta?
Lucian: Nu știu, dom' director.
Traian: Ce i-ai făcut? Cu ce-ai supărat-o?
Lucian: Eu, dom' director? Nicicând, cu nimic.
Traian: Stai puțin; ai condus-o acasă, cu mașina mea, de trei ori până acum, în ultimele zile, fără body-guarzi, pentru că m-ai rugat pe mine să vă ajut... Chiar nu i-ai făcut nimic?
Lucian: Nu, dom' director! Jur!
Traian: Bine, te cred... Și atunci, de ce? Ce are împotriva ta?
Lucian: Cine știe?! O avea ea motive, deși eu n-o înțeleg, deloc.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zile, citate despre timp, citate despre promisiuni, citate despre capricii, citate despre ajutor sau citate despre acasă
Deliei, apropo de melodia "Cine m-a făcut om mare"
Tu ai pus o întrebare-
Cine te-a făcut om mare?
Dar și eu m-am întrebat:
Cine te-a făcut jurat?
epigramă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre muzică
Lipsă
Te uiți în jur, toți au pereche,
Tu c-un copil alături doar,
Zâmbetul gol, rochia veche,
Iar prințul tău este în bar.
Te simți pustie, ești în plus?
Toți plini de viață, tu în vânt,
Adu-ți aminte ce ți-am spus,
Drumul ales duce-n pământ...
Ce rost au toate când nu ai
Cu cine sa le-mparți măcar,
N-o mai făceai dacă știai,
Acum să-ncerci e în zadar.
El e departe, nu mai este,
Tu ce-ai ales, nu-ți e aproape,
Trecutul pare o poveste
Ce-o mai trăiești jucând din pleoape.
Te rogi mereu la Dumnezeu,
Să ți-l întoarcă de îndat',
Și El a vrut dar tu mereu,
Ai închis ochii și-ai negat.
Ai fost regină, azi pion,
Cumva, ceva ai făcut rău,
Puteai să fii și tu pe tron,
Alături de regele tău.
Dar ai ales, acesta este,
Omul lipsă-n stânga ta,
Iar tot ce-ai vrut a fi poveste,
Uite că nu a fost așa.
La cine să găsești iubirea?
La cine zâmbetul uitat?
El și-a întors de mult privirea,
Și nu mai e cum l-ai lăsat.
Îți spun acest secret să știi,
Nu te urăște, nu te vrea,
Dar știe că puteați zâmbi
De-ați fi rămas alăturea.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre monarhie, poezii despre vânt, poezii despre trecut, poezii despre secrete, poezii despre rochii sau poezii despre promisiuni
Lia: Ei, bine, ce vrei să-mi arăți aici?! Eu nu văd nimic interesant.
Lucian: Le recunoști cumva?
Lia: Foile astea... Sunt cumva din jurnalul meu?!
Lucian: Exact.
Lia: Dă-mi-le, imediat!
Lucian: Nu încă. Nu-ți fie teamă! Le vei recupera, imediat, pe toate, intacte.
Lia: Cum au ajuns astea la tine?!
Lucian: Le-am rupt eu din jurnalul tău, cu câteva zile în urmă, mai exact joi... Știi tu, când erai la baie.
Lia: Îmi amintesc! Iar când te-am întrebat ce-ai făcut între timp, mi-ai spus că nimic deosebit, doar m-ai așteptat pe mine...
Lucian: Și ce-ai fi vrut să-ți fi spus?! Că ți-am găsit între timp jurnalul personal, l-am răsfoit fără acordul tău și am oprit câteva file din el?! Am preferat să țin secret acest lucru, câtva timp.
Lia: De ce le-ai rupt?!
Lucian: Pentru că aici scrie ceva foarte interesant, care mi-a atras de îndată atenția. Scrie că... Mă iubești. Mai exact, scrie că te-ai fi îndrăgostit de mine, fără ca măcar să mă fi cunoscut, doar din descrierile pe care mi le-au făcut colegele tale, demult. Este sau nu așa?! Corectează-mă, dacă greșesc!
replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre secrete, citate despre greșeli sau citate despre frică
Pictorului Octav Angheluță
Maestre, mi-ai făcut portretul
Și-așa de bine m-ai făcut,
Că, iată, astăzi mă cunoaște
Și cine nu m-a cunoscut!
epigramă de Antonian Marinescu-Nour din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre prezent, epigrame despre portrete, epigrame despre pictură, epigrame despre cunoaștere sau epigrame despre arte plastice
Vine o vreme când tragi linie și aduni ce-ai făcut rău cu ce-ai făcut bun în viața ta. În cazul meu, aș dori să pun la socoteală toate meciurile de tenis grozave pe care le-am jucat și toți jucătorii redutabili pe care i-am învins cu faimosul meu lob...
Art Buchwald în articol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre tenis, citate despre jocuri, citate despre dorințe sau citate despre celebritate
Când îmi era mai greu
Tu m-ai lăsat plângând...
credeam că ai plecat,
dar, Doamne,
cât de frumos m-ai așezat
în lumea Ta!
Cât de frumos aveai grijă
de visele mele!
cât de aproape mi-erai!
Acum că ai răspuns
durerii mele,
te văd zâmbind
precum un Tată
care-mi știe drumul.
Acum Te văd,
Te simt,
crezând în Tine,
mi-ai răspuns,
când Tu, Doamne,
l-ai adus în viața mea,
m-am bucurat ca un copil,
dar tot, Tu, Doamne,
l-ai luat ca să-mi redai
bucuria de a trăi.
Azi, nu mă mai simt singură,
uitată,
rănită,
mințită,
nepotrivită...
căci Tu mi-ai răspuns
zâmbind
și m-ai ridicat
deasupra durerii.
M-ai vindecat
și-Ți mulțumesc
că nu m-ai părăsit!
poezie de Eugenia Calancea (24 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre tată, poezii despre prezent, poezii despre frumusețe, poezii despre durere sau poezii despre copilărie
Așa ai vrut Tu...
Dacă-ntr-o tainică vreme
din lut Cineva mă făcu,
și dacă sunt om și nu vierme,
o, Doamne, așa ai vrut Tu...
Dacă am grai și nu muget
să spun ce iubesc și ce nu,
dacă am harul să cuget,
o, Doamne, așa ai vrut Tu.
Dacă întâia zidire
deplin în păcat se pierdu,
când totuși mi-ai dat izbăvire,
o, Doamne, aș ai vrut Tu.
Dacă m-ai scos din neghină,
nu viața-mi urâtă-Ți plăcu.
Nu eu am vrut iarăși lumină,
o, Doamne, ci Tu, numai Tu.
Iar dacă voi merge odată
la Cel ce din Duh mă născu,
voi spune de-a pururea: Tată
Te laud c-așa ai vrut Tu!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi, citate de Costache Ioanid despre tată, poezii despre mântuire, citate de Costache Ioanid despre mântuire, poezii despre lut, citate de Costache Ioanid despre lut, citate de Costache Ioanid despre lumină, poezii despre laudă sau citate de Costache Ioanid despre iubire
Nu și-a ta iubire
Eu mă călătoresc străin
De toat-a ta iubire,
De mine e pământul plin
Și nu-i sunt împlinire.
Pierit mi-e graiul de atunci
Când m-ai sortit uitării ;
De-aveai în mare să m-arunci
Era mai acătării!
Pe ochi o ceață mi s-a pus
De multă lăcrimare ;
Precum venit-am, eu m-am dus...
De ce-ai vrut asta oare?
Cum Cerului să mă închin
Că-mi dat-a moștenire
Pământul cu atâtea plin
Dar nu și-a ta iubire?
Eu mă călătoresc supus
Atât cât mi-e veleatul,
Ca mine poate alții nu-s
Când vrei iubi pe altul.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moștenire sau poezii despre Pământ
False suveniruri - I
Un gol fertil se surpă-n mine
Iluzii ard fără de păcat
Martire gânduri mint păcat:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!
Suveniruiri rămân încă-n sipet
Metaforele-n lire înalte tac
Îngerii din ceruri plâng și înțeleg
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!
Adâncuri de ceruri vii divine
Întorc aripile în zborul scindat
Mă-ntreb cine sunt eu fără tine:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!
Mă uit la inelele de rouă-n care
Un anotimp captiv mai este căutat
Când arde aurul petale de-ntrebare:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!
Și, vezi o picătură de sânge curge
Rubinul vieții pare în noi iar înstelat
Cu timpul regăsirii ce-n amurg e:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre minciună sau poezii despre gânduri