Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Liturghie...

O cruce-n cimitir vei fi,
Săpânța sufletului tău
uita-va ce-a fost greu
Iar lut vei deveni, tu știi.

Ce a contat cu-adevărat
e fum acum, ai cheltuit
din viață teatru-ai construit
și n-ai iubit cât ai fi vrut, păcat.

Amar destinul vătuit
înneacă patima din tine,
îți fierbe sângele din vine
gândind la timpul irosit.

N-ai învățat că-n astă lume
ce scumpă-i clipa efemeră,
oftat de jale ai la butonieră
ce-a fost, pare balet de glume.

S-au sprijinit de tine alții
la rându-ți la pereți ai plâns
și nimeni nu știe ce-ai strâns,
când te rugai prin incantații.

Mustul din strugurii din vie
vor da vinul ce-l pui pe masă
de-i acru, oare îți mai pasă
de anotimpurile vieții? Liturghie...

Iar palmele cu care mângâiai odată
s-au stins împovărate de destin
iar moartea joacă la festin:
încă un suflet a plătit din rată!

Și-atunci când totu-i prea târziu
să urli-ți vine pe-o spranceană
viața-i o simplă zbatere de geană
pierdută la ruletă - spune: Știu!

poezie de
Adăugat de Sorin ȘomandraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ce ne salvează? Memoria fotografică... din ce a fost, din ce s-a vrut, din ce-am trăit ori am iubit, din cât am dăruit și ce sperat avea, din fericire dăltuită cu suspine, din cum ne-am strâns la piept când ne-a durut, din ce n-am îndrăznit și n-am putut, din visele gustate dimineața la cafea, din noi în alții și din alții-n noi, din gânduri ce ne-au frământat ca pe eroi. Rămane ce-a contat iar restul e "uitat".


Adăugat de Sorin ȘomandraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prinsoare

Tu n-ai să știi că la-nceput
a fost durere, a fost și cânt
tu nu vei știi cât am visat
iar capul mai mereu plecat
a strâns în el zeci de plecări
ce s-au unit în mii de dări.
Tu nu vei știi de ce-am venit
vei vrea doar să te știi dorit
arzi din candela iubirii
termini din izvorul firii,
-mpământezi din viață
lacrimi cerului faci dulceață.
Noi am strans la piept ogoare
de-a putea și n-a putea și doare,
vrednic timpul blând a curs
din iubire lent s-a scurs
tot ce am visat vreodată,
tot ce n-am știu fim
tot ce-am vrut fără știm
tot ce ne unea pe veci...
astăzi ești, mâine te treci.
Omule, trăiește-ți viață
și iubește, sfarmă gheața
sufletului ce a cuprins:
Astăzi, fericirii mă dau prins!

poezie de
Adăugat de Sorin ȘomandraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântec de lebădă...

E-atât de aspru gândul c-o să mori
că nu vei mai gusta din vise nepermise,
într-o zi vei fi o amintire printre flori
iar doruri fum vor deveni, în lumi nescrise.

Hotarul vieții stă mereu cadă
în asfințit, ne pierdem în tăcerea nopții,
ne facem din siajul vieții loc în radă
în stele ne abandonăm sufletele, hrană sorții.

De-am ști punem în romanul vieții
doar bucuria de iubire, de a fi
uitând războaiele ce le avem cu alții
sădind în ei muguri de iubire, mii.

Eu am trăit așa cum am putut, cum am știut
cu drag de oameni, disperată în iubire
am ars din fericire, m-a și durut
la moartea mea un epitaf de jale, nu e știre.

Nu fi ca mine, prea puțin lăsând zboare
nu te lăsa aprins de fapte prea meschine
din cer, la piept adună-ți păsări călătoare
iubește-ți viața, murmurând destine.

Am fost... mă vei uita peste un timp
dar vreau să știi că am iubit să fiu un om,
iți pierzi din viață, anotimp cu anotimp
iar sufletul ușor, iți pleacă către somn.

Ce n-ai făcut, nu ai putut, n-ai îndrăznit
nu aștepta pe mâine Dumnezeu vadă
nu potrivi pe ieri peste va fi, pripit -
Fii om Acum, nu cântecul de lebădă!

poezie de
Adăugat de Sorin ȘomandraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tristețea omului de lut

Născut din lut, crescut în lut,
Tot ce-a mâncat e din pământ
Până și crezul pus în gând,
Și dragostea-i tot din pământ.

Și a crescut mare, fălos,
Și-a cunoscut o Ea din lut
Și-a dus-o într-un crâng umbros
Și s-au unit într-un sărut.

Și-au construit casă din lut
Și prunci din lut li s-au născut
Au tot muncit prin lutul greu
Și lutul le-a fost martor mut.

Din când în când pe lutul lor
Din cer ploua cu apă vie
Și lutul înverzea ușor
Păsări din lut cântau pe glie.

Și lutul le-a îmbătrânit
Și s-a uscat, și a crăpat
Iar mâinile de lut muncit
Reumatismul le-a strâmbat.

Și tot așa, an după an,
Tristețea omului de lut
S-a tot mărit ca un ocean
Și s-a făcut tot lutul mut.

Și a zăcut în pat de lut
Cu ochii pironiți în sus
S-a stins ușor, în așternut
Din lut uscat, pe la apus.

L-au luat copiii lui din lut,
Și în sicriu din lut făcut
L-au dus apoi în cimitir
La groapa lui din lut tăcut.

poezie de (6 februarie 2016)
Adăugat de Petrica ConceatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tristețea omului de lut

Născut din lut, crescut în lut,
Tot ce-a mâncat e din pământ
Până și crezul pus în gând,
Și dragostea-i tot din pământ.

Și a crescut mare, fălos,
Și-a cunoscut o Ea din lut
Și-a dus-o într-un crâng umbros
Și s-au unit într-un sărut.

Și-au construit casă din lut
Și prunci din lut li s-au născut
Au tot muncit prin lutul greu
Și lutul le-a fost martor mut.

Din când în când pe lutul lor
Din cer ploua cu apă vie
Și lutul înverzea ușor
Păsări din lut cântau pe glie.

Și lutul le-a îmbătrânit
Și s-a uscat, și a crăpat
Iar mâinile de lut muncit
Reumatismul le-a strâmbat.

Și tot așa, an după an,
Tristețea omului de lut
S-a tot mărit ca un ocean
Și s-a făcut tot lutul mut.

Și a zăcut în pat de lut
Cu ochii pironiți în sus
S-a stins ușor, în așternut
Din lut uscat, pe la apus.

L-au luat copiii lui din lut,
Și în sicriu din lut făcut
L-au dus apoi în cimitir
La groapa lui din lut tăcut.

poezie de din Epigonisme (15 mai 2018)
Adăugat de Petrică ConceatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă îți imaginezi într-o relație de cuplu intri ca iei de la partener, vei suferi atunci când aștepți primești și nu ți se dă. Dacă îți imaginezi relația de cuplu este ca să te facă fericit, vei suferi atunci când te trezești singur pentru o clipă și îți dai seama ce viață de rahat ai. Dacă îți imaginezi iubirea "se primește" de la celălalt, vei suferi atunci când vei uita că iubirea se "autogenerează" în fabrica din sufletul tău. Dacă îți imaginezi într-o relație de cuplu trebuie să îți lași deoparte libertatea, propriile nevoi, hobby-urile și prietenii, vei suferi de fiecare dată când vei fi șantajat în numele iubirii renunți la tine iar la sfârșit – suferința suprem㠖 când ești părăsit pentru ești un om fără coloană vertebrală care a renunțat așa ușor la propriul suflet. Iar cea mai mare suferință este atunci când ți-ai format părerea despre iubire din ce spune religia, mass-media și anturajul tău. Ai un compas perfect al iubirii în inima ta. Acolo știi tot timpul ce e bine și ce e rău, știi când mergi pe un drum greșit sau unul al împlinirii, când e timpul să se încheie o relație sau înceapă una. Nu asculta pe nimeni, nici pe mine, când vine vorba de iubire. Dar ascultă-ți vocea interioară cu sinceritate brutală. Și atunci vei știi tot ce ai nevoie să știi despre iubire, relații, îndrăgostire, fericire.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai e o zi

Mai e o zi și n-ai să mai vii
Mai e un ceas și am să te las
Să pleci, cu visul meu

Ieri îmi spuneai cât de mult mă iubești
Mâine știu că iar ai să greșești
De-acum îți spun pleci

Mai e o zi
Până vei ști
Cum e să pierzi și tu
Numai o zi
Și ai să știi
Cum e să pierzi
Și-atunci poate nu vei mai greși

Mii de cuvinte de dor am șoptit
Nici nu mai știu de ce te-am iubit
Când nu mai e nimic

Totu-i departe s-a dus ca un fum
Nu vreau decât fiu singură acum
S-o iau de la început

Mai e o zi
Până vei ști
Cum e să pierzi și tu

Numai o zi
Și ai să știi
Cum e să pierzi
Și-atunci poate nu vei mai greși

Poți -mi spui orice acum
Doar că nu te cred
Mă simt bine și aș vrea
Altceva

Numai...
Altceva...

Mai e o zi
Până vei ști
Cum e să pierzi

Numai o zi
Și ai să știi
Cum e să pierzi
Și-atunci poate nu vei mai greși

cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Adina-Cristinela Ghinescu

Neiubită...

Nici sufletu-mi nu l-ai iubit, sau doar un pic...
Pe mine? N-ai avut răbdare fi descoperit...!
Dintr-un scenariu mare, se-arată unul mic,
Și uite așa, se scrie destin neîmplinit.

Și tot ce-am vrut a fost iarăși IUBIRE...
Și n-am știut dau decât ce vine tot din ea...
Și iarăși m-am ales cu o dezamăgire,
Ce n-aș fi vrut să fie, să fi fost... Ah, mă durea!

Și m-ai ținut în jocuri de-așteptare...
Tot ce-ai dorit a fost mereu la fel...!
fi zâmbit și de la o plimbare...
De mi-ai fi dăruit cu suflet... un inel...

În a mea viață... cuvântul nu există...
Decât atunci când fapta îl urmează și-au tangență!...
Fără dragoste, nimic nu-i trainic și rezistă,
Ne ofilim fără iubire și dăm o repetență!

N-am cunoscut pe cineva ca tine... vreau să știi!
M-ai preschimbat din ce uram... acum iubesc!
Doar dragostea transformă... și-acum îți sunt... Să-mi fii!
Este o dragoste peste un plai lumesc!

Aș vrea cred sunt totuși iubită; că n-ai mințit și doar atât!
O oră mi se pare veacul ce să treacă...
Iar faptele-ți să se transpună din cuvânt!
Plânge o inimă tăcut... pe zi, tot devenind mai seacă.

Neiubită...? Poate! Sau, nu știu...
Am vrut eu a le ști pe toate...!
Dar... n-aș mai fi ce sunt fiu...
Și nici surprinsă n-aș mai fi fost... poate!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adina-Cristinela Ghinescu

Eu n-am avut niciun motiv - sfârșit

Motto: "Singura prietenie de preț este cea care s-a născut fără motiv." Arthur van Schendel
Dumnezeu este Olarul iar noi suntem vasele de lut. Toți am fost creați pentru un scop.
"El are milă de cine vrea și împietrește pe cine vrea." (Romani 9:18)

și a venit și vremea, să-ți dau drumul zbori,
strălucești în soare, asemeni unei flori...
și ceasul a bătut, zicându-mi să te las...
de-acum, tu să mergi singur,
lucrând ca și un vas...
orice sfârșit dă lacrimi,
chiar de un început
se-arată și pornește, lăsând ce-a fost... trecut.
și doare și apasă, deși e tot ce-ai vrut,
răscolind momentul, când noi...
ne-am cunoscut.
nimic accidental n-a fost cu noi vreodată,
însă destinul acum, deschide altă poartă...
eu simt și știu ce vine,
oricât m-aș bucura...
în suflet ard suspine,
ce vor elibera.
mult te-am iubit pe tine,
tu, suflet mult ales...
și venele-mi sunt pline
de plânset nelumesc.
ai să-nțelegi prin vreme
ce eu ție ți-am fost...
precum și-a mea iubire,
ce ți-a fost adăpost.
și te-am iubit pe loc, cum nu credeam fie...
deși, inima mea... plângea în colivie.
și ți-am întins o mână,
iar tu, n-ai ezitat...
ce-a fost... o să rămână,
deși... totu-i schimbat.

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Despre noi

Scânteia iubirii din ochi ți s-a stins,
Acum ești o simplă femeie
Cu lacrima ștearsă și sufletul nins,
Pierdută în Calea Lactee.

Tristețea răsună-n timpane de sfinți
Ce sorb din lumina divină,
Iar eu ți-s complice și plângem cuminți
Un dor ce-a murit fără vină.

În preajmă nimic nu mai este ca ieri,
Nimic nu mai are culoare,
Nu-mi dai mângâiere, alinturi nu-mi ceri,
Nici gânduri nu stau în picioare.

N-ai zice că viața-i zidită în noi,
Nici moartea nu vine pe cale ;
Tu pari o nălucă, iar eu un strigoi
Ce poartă cămașă de zale.

Doar timpul nu iartă, luându-și tribut
De clipe ce ard inumane,
Ești suflet ce zace în trup de-mprumut
Ce-mi presură sare pe rane.

poezie de (16 octombrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Eminescu

Din când în când...

Eu te-am iubit îmi pare-un veac, tu nici măcar din când în când,
Și nici ai vrut să alinezi al meu amar din când în când.
Erai frumoasă cum nu e nimic în cer și pe pământ;
Azi nu mai ești precum ai fost, frumoasă doar din când în când
Și ochii tăi ce străluceau mistuitor și înfocat
Sunt osteniți și se aprind cu mult mai rar din când în când.
O, spune-mi, suflet dulce, tu, pe care-atâta l-am iubit,
Dac-ai aflat în calea ta vrun solitar din când în când,
Care de-adâncul meu amor atâta de nemărginit
Măcar ca-n vis să-ți fi adus aminte iar din când în când.
Nu! Ai trecut din mâni în mâni prin toți acei oameni de rând,
Tu, trupul tău cel dulce plin le-ai dat în dar din când în când,
Cu al tău suflet așa cald ș-adormitor nu i-ai atins,
O, și nici unul n-a-nțeles atâta har din când în când.
Cu câtă inspirare eu, cu cât înalt ceresc avânt
Apropiam de gura mea acest păhar din când în când!
O, iubeam umbra ta și tot ce e în tine, tot ce ești
Și astăzi dacă mă gândesc, nebunesc iar din când în când.
Dar vai! pierdută astăzi ești, orice dorință a pierit;
Tot încă visu-l urmăresc și, în zădar din când în când,
Tot te mai văz naintea mea plutind ca-n vis, pierdută da,
Cu buze supte, c-un obraz ca și de var, din când în când.
Pasărea Phoenix, numai ea, răsare din cenușa ei,
Dar oameni ce se mistuiesc nu mai răsar din când în când.
a mea viaț-ai chinuit, iertai demult, ci-mi pare rău.
L-al tău trecut eu mă gândesc cu-atât amar din când în când.

poezie celebră de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

Când nu știi cât valorezi, aștepți ca alții să te valorizeze. Când nu te iubești, aștepți ca alții să te iubească. Când nu știi să dai un sens vieții tale, aștepți ca alții să îți ofere o direcție. Când renunți la puterea ta personală, o predai altora, iar ei îți vor dicta cum trăiești. Când nu îți asumi responsabilitatea vieții tale, devii dependent de cei din jurul tău. Consecința acestor atitudini este ca te pierzi pe tine, faci compromisuri și sacrificii care te îndepărtează din ce în ce mai mult de tine însuți, trăiești o viață la voia întâmplării și în funcție de nevoile, așteptările și dorințele egoiste ale celor din jur. Asta este ceea ce vrei de la tine însuți și de la viața ta? Îmi imaginez ca nu... Și atunci, ce mai aștepți? Răspunsurile sunt întotdeauna la tine: iubește-te, prețuiește-te, crede în tine, fii autonom și independent, fă-ți un plan de viață și urmează-l pas cu pas. Viața ta îți aparține! Trăiește conștient!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unii... alții

... unii spun c-ai plecat,
alții râd c-ai venit
ceilalți zic - te-au uitat,
restul strigă - nimic
nu mai e din ce-a fost,
nu mai sunt amintiri
a rămas doar un gol,
înrămat în priviri

uni spun - te-au iubit,
alții strigă că nu
unii mint că pe tine,
alții plâng - cică tu...
numai eu știu prea bine
că n-ai fost un delir
deși mulți alde mine
te-au tratat cu sictir

unii spun – vei veni,
alții plâng – niciodată
unii strigă cică-i chin,
ura asta curată
numai eu știu prea bine
oricum vei veni
și golgota din mine
numai tu vei iubi...

poezie de (3 aprilie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Greșeli, schimbări și ajutor

Fac asta din dorință,
O fac din neputință,
Căci sunt o simplă ființă
Ce simte suferință.

Fac asta cu folos,
O fac cât mai frumos,
Dar simt merg în jos,
Și-o fac mai dureros.

Încerc s-o fac mai bine,
Gândindu-mă la tine,
Dar lacrimi cad puține
Și frica nu mai vine.

Și aud vrei -mi ceri
Să încerc din răsputeri,
Să renunț la zeci poveri,
n-am parte de dureri.

Dar n-am vrut să fie-așa,
N-am vrut să uit de ea,
Iar atunci când ea pleca,
N-am vrut a mă schimba.

Cu gându-n stele m-am trezit,
Asta nu-i ce mi-am dorit,
Am uitat tot ce-am iubit,
Am uitat tot ce-am simțit.

Am greșit, am realizat,
M-ai ajutat, nu mi-a păsat,
Dar când pe ușă ai plecat
Nimic frumos n-a mai durat.

Și-acum când știu unde greșesc,
Acum când știu ce îmi doresc,
Încerc din nou -mi amintesc,
Încerc mereu să te găsesc.

Am uitat tot ce-a durut,
Nu mai am ce am avut,
Și-ncep simt ca la-nceput,
Dar prea târziu, te-am pierdut.

Am fost mereu un gânditor,
Am fost mereu un visător,
Am fost mereu un luptător,
Dar acum cer ajutor.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionel Teodoreanu

Când ești trist îți vine să dormi și să uiți. Îți vine să-ți culci capul pe genunchii altcuiva care te iubește, sau dacă ești singur și n-ai pe nimeni, să ți-l culci pe palmele tale. Da. Îți vine să dormi când ești trist. Și să uiți... Dar când te trezești? Iar ești trist și nu mai poți s-adormi din nou...

în La Medeleni
Adăugat de andrada galSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "La Medeleni Vol. 3" de Ionel Teodoreanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 5.99 lei.

Îți mai e dor?

Spune, îți mai e dor de mine,
de ochi albaștri și cuminți,
de șoaptele-mi dulci și fierbinți?
mai aștepți în prag la tine?

Știi tu ce mult ai răscolit
liniștea sufletului meu,
cum am făcut din tine zeu
din ziua-n care ne-am iubit?

Din visuri dulci ai coborât,
mă trezești din moarte vie,
s-aduci Lumina în chindie
și să alungi tot ce-am urât.

Zâmbesc și știu azi trăiesc
de Dorul meu, născut în tine,
numai în doi ne va fi bine,
să nu te sperii cât IUBESC!

Spune, îți mai e dor de mine?
Așteaptă-mă și ai răbdare!
Am strâns în inimă mult soare,
să ți-l aduc în dar, de mâine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu știu

Nu știu de ce zăbrelele-ai tăiat
Și ai dezlănțuit atâtea Furii
Din adâncimea-ntunecată -a urii
De care, de o viață, am uitat.

Ce-ai vrut să schimbi? Era mai alb ceva
Decât un zbor de înger pelegrin
Pe cerul încărcat de-atât senin
Încât iubirea de sub el cânta?

A fost o răbufnire-a unui vânt
Ce-și amintea corolele plecate
Și setea din petalele uitate
De ploi ascunse-n margini de pământ?

Ce-a fost? Ce s-a-ntâmplat? Ce-a fost apoi?
Un trai intens? Atât? Niciun regret?
O foaie albă, cu un alt antet,
Sub care-aceleași versuri par mai noi?

Nu știu ce-ai încercat, ce-ai vrut să ai
Mai mult decât în mine ai avut
Și-am șters orice întoarcere-n trecut,
Căci timpul înapoi n-ai cum să-l dai.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trăiește tot ceea ce se derivă din dragoste, iar în curând, poate fără realizezi, acesta va deveni un nou stil de viață - stilul tău de viață - și vei radia de fericire, pentru că pe drumul tău își fac apariția numai experiențe provenite din dragoste și din derivatele ei. Din clipa în care această carte ți-a căzut "întâmplător" în mână, ai început să te schimbi, iar tu simți asta. Râuri de fericire vor curge prin viața ta, iar peștii din aceste râuri se vor oglindi în viața ta sub forma experiențelor Dumnezeiești, care s-au format în urma schimbării tale de la nivel mental și sentimental. Aceste râuri nu se vor termina niciodată, fiindcă ele curg direct din Sursa Existenței Noastre.

în Totul din Întreg, Iubirea de sine, Iubind Iubirea
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Intoarcerea la liniste" de Cătălin Manea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 11.99 lei.
Adina-Cristinela Ghinescu

Iubire...? De două ori...

Pe ritmuri de dorință, m-ai îmbătat ușor
Și cu vorbe alese, ai vrut s-arăți iubire...
Însă tot ce-ai vrut... a fost un dormitor,
În care săai, bifând o împlinire.

Nu folosi minciuna când simți arzând un dor,
Nu îți nega trăirea, prin frică, lașitate...
Nu terfeli iubirea doar pe un biet covor,
Prețuind doar trupul și nu omul din spate!

Ai cautat să ai, simți ce n-ai avut...
Și într-o zi... ai prins curaj vii iarăși la mine.
Și iarăși te-am primit cum nu m-ai fi pierdut,
Dar pentru c-ai venit, m-am depărtat de tine...

Iubesc totul în toate... iubesc peste total!
Nu știu și nici nu-mi place fac ca restul lumii!
Dar ce ți-am oferit, a fost mai mult de-astral,
Iar tu, ai risipit pan' la sfârșitul lunii!

Nu știi multe de mine... dar nici n-ai vrut să știi.
Ți-ai rezervat bilet doar în dorința
De-a poseda și doar de-ați împlini
Un vis trecut, ce-ți obseda ființa...

În dragoste ești liber, dar doar dacă iubești!
Atunci păcatul nu cade peste tine...
Numai carnal, nu poți ca trăiești,
Când ai un suflet tânjind scopuri divine!

Promisiuni și vorbe! Cuvinte și atât!...
Nu te lega într-un blestem din vină!
Ar trebui să știi că legământu-i sfânt...
Și de te-abați cumva, ajungi iar la ruină.

Și de nu simți iubire... și de nu vrei ce-ai vrut,
Sinceritatea e unica salvare!
Nimeni nu te obligă, faci, sau ce-ai avut
îți păstrezi cu tine, de nu simți vreo chemare!

Cândva, peste un timp, sau poate peste două
Sezoane de-amintiri... ai să-nțelegi zâmbind...
Că-n viață tot se-ntoarce și ploaie ne dăm nouă,
Atunci când ploaie dăm... înșelând, mințind...!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de CristinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Toamna vechilor poteci

E-o toamnă frumoasă, iar zilele trec
Prin mine, prin tine, pe drumul de-abis
Pe care și astăzi privirea-mi aplec
Și-i mângâi tăcerea în care s-a-nchis.

Cad frunze și lasă copacii mai goi
Decât înserarea din care-mi lipsești
În clipele-n care te-aș vrea înapoi
Așa cum erai și prin gânduri îmi ești.

Simt frunzele-n suflet foșnindu-mi funest,
Iar drumul din mine îngheață treptat
Sub tot ce-a fost viață și-acum e un lest
Ce-apasă mai tare decât un păcat.

E azi și-i senin ca o zi de demult
Când tu îți făceai nesfârșite poteci
Prin sângele care-mi vuia în tumult,
Dar simt cum, din ultima-mi toamnă, tu pleci.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!