Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Predestinare...

Simt fericire... pe dracu-n patru,
De fericire știu să și latru,
În mama ei dar, iubesc cu cântec,
Parcă aș fi iubit direct din pântec...

Spune franțuzul:-Mon cher, c'est la vie!
Unde anume, la morți sau la vii?
Oh, c'est le diable! Răspund indecent,
N-am stat pe gânduri să fiu un dement...

iubirea e tot, e tot ce-mi doresc,
Ea doar mă ține să nu te plesnesc,
Fapta infamă, de neprețuit,
Ea doar mă are precum un iubit...

"Am fericirea, neiertătoare",
Strigă lumea-n gând dar cu glas tare,
O Dieu me damne, jur pe Orion,
Noroc de ăsta, suna-a ghinion!...

poezie de (6 aprilie 2005)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

N-am sa va spun...

N-am sa va spun pe cine-am iubit, dar am iubit,
N-am sa va spun pe cine iubesc, dar iubesc.
Cand bate vantul peste delta, trestiile
Lin se leagana, vii se leagana, vii fosnesc.

N-am sa va spun pe cine astept, dar astept.
Inima n-are aripi, dar deseori zboara.
Toate cantecele lumii, toate, s-o stiti,
Incap intr-un flaut, intr-o vioara.

Cerul n-are margini, stelele au,
Miez si margini de foc are si soarele.
Vantul de seara mi-a spus c-o sa moara
Dac-o sa-i rupeti in drum picioarele.

Ce sa fac, dudule? Incotro s-o apuc?
Ma striga din patru parti zarile.
Muntii cu paduri cu tot mor sufocati
Si-n curand o sa moara sufocate si marile.

N-am sa va spun pe cine-am iubit, dar am iubit,
N-am sa va spun pe cine iubesc, dar iubesc,
Crangurile sunt pline de flori si de iarba
Si de arbori plapanzi care cresc.

poezie de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 10.99 lei.

Nirvana

Pierduți fiind, ca-ntr-un abis,
În ziua sumbră și vulgară,
nu te-ndurerezi, mi-ai zis,
Cu glas timid și indecis,
Ce-ți spun acum să nu te doară.
Dar am visat același vis
Azi-noapte, pentru-a treia oară.

Murisem. Și-n văzduhul pur
Al celor care nu există,
Pluteam: un fluture de-azur,
Fără esență și contur.
Nici pomeneală să fiu tristă,
Să simt regret, teroare, vină,
Disarmonie, armonii...
Nimic din toate-acestea. Ci
O fericire genuină.
N-am întâlnit nici morți, nici vii,
Nici timp, nici spațiu, noapte, zi...
Zburam, cu aripi străvezii,
Precum lumina în lumină.

Nu erau ceruri, nici pământ.
Dar nici nu le doream. O, nu!
Mă stăpânea un singur gând:
te găsesc, fii și tu
Cu mine, unde eu eram.
Un gând, ca un fuior de vânt,
Un gând, ce mă purta vibrând.
Te căutam, te căutam,
Zbor lângă dor adăugând.
Te căutam. Și-mi petreceam
Eternitatea căutând.

poezie de (decembrie 2011)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!

O sută

Era Crăciun, ne-am cunoscut
Și s-au unit două destine,
Ne-am întâlnit și ne-am plăcut,
Apoi ne-am cunoscut mai bine.

M-ai cucerit cu-acea privire,
Cu-acei ochi verzi ce îi ador,
M-ai sărutat fără oprire,
Cu-acele buze ce-mi fac dor.

M-ai vrăjit așa ușor,
Chiar m-ai prins nepregătit,
Parfumul tău amețitor,
Cuvinte dulci mi-a tot șoptit.

"E de rău" ar spune unii,
Alții-ar spune că e bine,
Dar n-ascult de glasul lumii,
În lumea mea, doar eu cu tine.

În piept tot bate, e arzător,
Cu tine-n gând încă adorm,
Încă simt acest fior,
Încă te iubesc enorm.

Și deși azi se-mplinesc o sută,
nu uităm că-i zi hazlie,
O zi de glume-ntreținută,
O zi ce-ți face viața vie.

Acum îți spun în încheiere
nu te mai doresc aici,
nu mai vreau simt durere
Și-n viața mea să te implici.

Din mintea mea de tot te-am șters,
Sper să mă crezi, nu te-am iubit,
Și-nchei frumos c-un ultim vers:
nu mă crezi, te-am păcălit.

poezie de
Adăugat de Andrei TudoraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am tot

Am tot ce-mi trebuie...
E-adevărat -
Și-atunci de ce le simt cuvinte goale?
De ce mă trezesc îngrozită,
Dacă visez că te-am pierdut?
Ce tot aștept,
Ce tot tânjesc,
Ce frământ,
Ce tot gândesc?
Ești... fără să te am,
Mă ai... fără -ți fiu;
Nu vii decât ca pleci iar
Eu tot vărs lacrimi în zadar
tot nu vrei...
Și tot nu spui...
Iubire e, dar parcă nu-i!
Am obosit, m-am săturat
De zile triste și nopți reci!
Când o să vii, să nu mai pleci?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te voi iubi...

Te-am iubit când te-am văzut, tu, ghiocel,
Când am văzut că ești a raiului cercel,
Și te-am iubit când pasul tău prin lume
Primea binețe de la viața și renume...

Și te iubesc și jurte respect
Cu tot ce-i omenesc, indiferent de-aspect
Și printre aștrii cu tot ce-i bun și rău
Pe-o cale care duce pân' la Zamolxe, zău!...

poezie de (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

N-am uitat

Din atâtea gânduri moarte,
Ce încerc să le arunc,
Doar un gând nu îmi dă pace,
El mă ține să te-aduc

Din atâtea versuri scrise,
Necitite de cei mulți,
Îmi revin doar cele care,
Tu în ele vii și strigi

Din atâtea nopți cu stele,
Și-alte nopți ce-s fel de fel,
Doar acele îmi sunt grele,
Când apari, când ești altfel

Din atâtea zile scurse,
Mai cu soare, mai cu ploi,
Unele le țin aminte,
Flori în jur și doar noi doi

Din atâtea ore scurse,
Care m-au îmbătrânit,
Le-am uitat pe cele duse,
N-am uitat când ne-am iubit

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu nu știu

Eu nu știu cum să mă numesc,
Nici nu știu ce-i omenesc.
Nici lumea nu o recunosc,
Nici viața ce o trăiesc.

Eu nu știu uneori ce mai gândesc,
Nici ce-mi doresc, ce pot să iubesc.
Nici focul ce arde în mine,
Nici cine-l aprinde, cine-l întreține.

Eu nu știu de unde tot vine
Atâta dor în zile senine.
Atâtea lacrimi transpuse în rime,
Atâta chemare de tine.

Eu nu știu cine cheamă,
Cine visele tot îmi destramă.
Cine îmi alungă liniștea în penumbră
Pe unde gândurile îmi tot zburdă.

Eu nu știu cine mai sunt,
Ce legământ am pe acest pământ.
Cu cine l-am făcut, cine la hotărât.
Cine înaintea mea a știut.

Eu nu știu ce-i început, când a-început
Cum toate se-nvârt într-un tot nesfârșit.
Nu știu unde am greșit, dacă am greșit,
În tot ce-am făcut, în tot ce-am iubit.

Eu nu știu când m-am pierdut atât de mult,
Prin atâtea cuvinte tăcute doar pentru tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Crucea iertării

Hristos pe umeri a purtat
Pe crucea grea al meu păcat
Dar chiar și-atuncea – răstignit –
El m-a iubit!

Eu n-am știut -L prețuiesc
Ori dragoste -I dăruiesc...
El chiar și moartea-a biruit,
Căci m-a iubit!

Pe crucea ridicată sus
Am fost odată cu Isus,
Dar astăzi știu că-s mântuit,
Căci m-a iubit!

Nu meritam să fiu salvat
Din lumea plină de păcat,
Dar Însuși Domnul S-a jertfit,
Deci m-a iubit!

Și dacă El, pe crucea grea,
S-a răstignit cu firea mea
Nu-nseamnă, oare, înmiit
Că m-a iubit?

Pot, oare, Te părăsesc?
O, Doamne, nu, căci Te iubesc!
Știu că un loc mi-ai pregătit,
Isus iubit.

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Depresie de toamnă

În acest an de stihii năpădit
Și încărcat de ură mult prea crunt –
Nici pomii, nici iubirea n-au rodit –
Nici crizanteme, parcă, nu mai sunt.

E o toamnă tristă, plină de mâhniri,
Tristeți rodesc în suflet și-n grădini...
Ca-ntr-un blestem, –ntorc în amintiri
Și anii mei – îi simt tot mai puțini.

Prilej de veselie nu găsesc
În acest început de veac hain...
Nici nu mai știu ce-nseamnă să iubesc
Și-n inima-mi se adună mult venin.

Doar cârcotesc la fiecare pas,
Ce tot mai greu prin viață mi-l târșesc...
Și vorbe de ocară, al meu glas –
Despre-al meu trup și suflet des rostesc.

Și gânduri sumbre mintea-mi otrăvesc,
Dorințe vagi de trecere-n neant...
Doar despre morți îmi place vorbesc
Și tot mai des cu huma sunt galant.

O! Ce fior năvalnic ar putea
Să-mi salte ochii stinși către azur?!
Să lumineze stearpă viața mea –
simt tânăr și să mă simt pur.

E prea târziu, aceste-s doar visări,
Regrete, doar regrete -nconjoară...
S-au stins ale speranțelor vii mări –
Ființa mea tânjește dispară...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Regăsit

Într-un loc întunecat tot respiram,
Unde dragul timp ținea în plasă
În amărăciune parcă scăldam
Și tristețea îmi era mireasa.

Eram doar un suflet în ceață aruncat,
Într-un loc unde domina tăcerea,
Când de lumină eram abandonat
Atunci nu stiam ce e iubirea.

Dar știu că astăzi te-am găsit
Inima îmi spune iar pe ea o înțeleg.
În fața ta fericit m-am prăbușit...
Am ajuns iubire culeg.

Nu tânjesc să fiu pe placul lumii
Așa cum iubesc să fiu pe-al tău.
Nu doresc să văd în față norii
Ci râvnesc să fiu al tău pârâu.

Lasă- dragoste -ți fiu, în noapte
Să respir la pieptul tău cel minunat,
Când toate ni se par absente,
Tu fii ce îmi este destinat.

poezie de (15 octombrie 2012), traducere de Obadă Costel
Adăugat de Costel ObadăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintiri

La fereastră așez
Să-mi readuc aminte,
De clipa când te-am cunoscut
Și primele cuvinte.

Și-acum îți simt atingerea
Și încă îmi doresc,
Și nu cred c-aș putea uita
Întâiul te iubesc.

Și-o lacrimă-n acest moment
De dor, din suflet curge,
E strigător la cer cred
Să cred că te vei duce.

...

Doar amintiri au mai rămas
Din tot ce am trăit,
Nu pot fac să nu-l iubesc
Când știu că m-a iubit.

Și inimii de i-am dictat
nu l-am mai iubit,
Ea simte că nu l-am uitat
Și știe c-am mințit.

poezie de
Adăugat de Aurelia Georgeta MunteanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Privește-mă-n ochi...

Privește-mă-n ochi când ești cu mine,
Privește-mă-n ochi, să știu de ți-e bine,
Privește-mă-n ochi, că doar o privire,
Privește-mă-n ochi, mi-aduce fericire.
Privește-mă-n ochi, că și ochii vorbesc,
Privește-mă-n ochi atât cât trăiesc.
Privește-mă-n ochi, e tot ce-mi doresc,
Privește-mă-n ochi, nu-mi spune "te iubesc".
Privește-mă-n ochi, știi ce gândesc,
Privește-mă-n ochi, vezi cât te iubesc!
Privește-mă-n ochi, oricine ai fi,
Privește-mă-n ochi, bărbat sau copil.
Privește-mă-n ochi, nu-ți cer prea mult,
Privește-mă-n ochi, -ți văd a lor tumult,
Privește-mă-n ochi chiar de nu-mi vorbești,
Privește-mă-n ochi, e deajuns să mă privești.
Privește-mă-n ochi, pot -nțeleg,
Privește-mă-n ochi, ce drum aleg...

poezie de (15 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Balada unuia ca tine

Nu sunt erou, dar nici vreaun vagabond,
Nu am iubit și nici n-am fost iubit...
Mereu fost-am îndrăgostit,
Când prea roșcat, brunet, sau poate blond.

Nu am cules doar o singură floare,
Nu m-am oprit doar la frumos și blând;
Ori mult am mers, ori mult prea stând,
Am cunoscut și dulci și-amare.

N-am fost vreun prototip care -l placi,
Dorit, de nepătruns, fără s-aleg...
Tot de isteț pe cât am fost de bleg,
Printre bogați și printre săraci.

N-am fost văpaie, dar nici un invizibil
Și am trecut prin viețile a mulți...
Lipsit fiind, le-am dat tot la avuți
Văzut ca-nflăcărat, sau impasibil.

Nu sunt iubirea cuiva, cum n-am iubire...
Nu caut să mă vezi, sau să mă șterg.
Nu stau... dar poate nici nu merg,
La fel ca toți și unic prin trăire.

Mă poți cunoaște dacă te uiți în tine.
Sunt genul cel iubit și cel respins...
Pe cât de intangibil, cât cuprins,
Ascuns, sau la vedere, întru sine.

poezie de din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Himera

De-atâția ani, te port în mine.
De-atâta timp, încerc a-ți spune...
Ce simt, ce vreau anume,
Iubirea mea plecată-n lume...
O, știi prea bine,
Iubirea-mi si dorul de tine,
Chiar și tristețea...
Strigă al tău nume.
De atâta timp în visul meu,
Doar o iluzie ești.
Te știu de mult timp!
Te simt a mea!
Dorință, vis și început, himera, stea,
Mare iubire...
A mea ești... da, ești fericire...

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Rupere... Renaștere

Da. Nu. Poate. Nu știu...
Nu știu ce urma... e clar!
Doar că mi-e permanentă foame,
Și simt în inimă amar...

Nu. Poate. Sau... nu știi...
Ce simți, ce cauți sau ce vrei...!
Mie mi-e tot mai greu s-aștept,
"La revedere" -i spui ei...

Nu știu, nu știi, nimeni nu știe...
Nici ce va fi, nici cum... de ce...!
Tot ce doresc? Să vii la ușă...
revezi... vezi cum e!

Da. Nu. Nu știu. Poate...
Așa o fi scris din Lumini.
Știu doarte doresc în toate,
Și n-a fost scris fim străini!

Las-o din suflet îți plece!
Dă-i drumul să-și înceapă zborul...
Tot ce-ai trăit, a fost... Treci peste!
Vino spre mine... îți plânge dorul!...

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Liviu Rebreanu

Am iubit-o... Era micuță, și albă, și gingașă, și blândă... Buzele ei zâmbeau mereu, mereu, dar zâmbetul îi părea adumbrit de o melancolie stranie, care-i lăcrima veșnic în ochii albaștri, gânditori. Șapte ani n-am observat tristețea sufletului ei! N-am vrut sau n-am putut? Nu știu... Când am descoperit-o, însă, era prea târziu. Până atunci parcă umblasem cu ochii închiși, orbiți sau îmbătați de fericire... Fericire! Fericire! Cumplită e uneori îmbrățișarea fericirii!

începutul de la Cântecul lebedei de (1927)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Ion" de Liviu Rebreanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 7.99 lei.

N-am să vă spun....

N-am să vă spun pe cine am iubit,
N-am să vă spun câte păcate am făcut,
N-am să vă spun numele si vârsta păcătosului
Pentru care mi-am întristat Mângâietorul in fiecare ceas.

N-am să vă spun ce nume a primit de sus,
N-am să vă spun de crede in Isus Hristos,
N-am să vă spun câte dureri am scris și înălțat
Pentru acest nebun-frumos iubit de Dumnezeu prin mine.

Daa, prin mine!!! Am murit și-am înviat în versuri
O mie de poeme am tot scris plângând,
Am unit de-atâtea ori pământul cu doi ochi albaștri
Ucigându-mi rând pe rând din mine anotimpuri.

În ele era tot-viu Hristos și îngerii înlăcrimați
Martori la fiecare respirație și recele pumnal,
Înfipt de mii de ori în dragostea Lui Dumnezeu
Cu ploi de lacrimi nesfârșite și-amarele oftaturi.

N-am să vă spun pe cine am iubit,
N-am să vă spun de merita a-mea iubire,
Dar recunosc că am ucis din mine bucuria
Vărsată de-al meu Tată cu minunatul Har.

Daa, în mine a turnat răbdare și iubire,
Uitare și iertare pentru toate câte-am scris,
Lungi versuri in care mi-am ucis pacea și timpul
Două daruri de la Dumnezeu ce-mi ține viața.

N-am să vă spun pe cine am iubit,
Dar știu că sunt și alții rămași la fel ca mine,
Blânzi păcătoși ce-și scriu și-acum iubirile pierdute
Cu lacrimi nesfârșite și mâini închinătoare spre Hristos.

N-am să vă spun pe cine am iubit.... nu are importanță!
E-un păcătos la fel ca mine! E tristul ce mă plânge pe ascuns
Cu inima, cu amintirile, cu ochii, dar nepriceput
A se-nchina în versuri spre Cel ce a născut Iubirea.

N-am să vă spun pe cine am iubit, dar am iubit!
Iubesc și nu am vindecare! Iubesc și sunt un trecător
Un trecător bolnav ce a murit și-a înviat în mii de versuri
Un neiubit în ochii pământenilor cu inimile reci.

N-am să vă spun pe cine am iubit!
Dar azi am înțeles că prima mea iubire
A fost mâna dreaptă ce-a slăvit Mângâietorul
Închinându-se cu Unul, din Sfânta Treime.

poezie de (septembrie 2018)
Adăugat de Adelina CojocaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce?

De ce îmi răsucești mereu cuțitul
Tăcerilor prin gândurile toate
Și îmi arunci în suflet cu granitul
Nesomnului din fiecare noapte?

De ce atunci când simt apropierea
Limanului atât de jinduit,
Mă-ndepărtezi vorbindu-mi cu tăcerea
De liniște, dar nu și de iubit?...

De ce nu-mi spui ce știi că-mi tot doresc
Și îmi frămânți prin inimă amarul
Când un cuvânt, doar unul, omenesc...
M-ar face privesc iar gol paharul?

De ce ți-e teamă de a ta simțire
Când ea se zbate-n tine pe uscat?
Nici m-ai lăsa, nici că mi-ai da iubire...
De ce-mi mai vii dacă ai tot plecat?...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

-esc...

Iubesc... cum spune înfloresc,
Iubesc... cum se vede că trăiesc,
Iubesc... într-un sentiment ceresc,
Iubesc... e mai mult decât firesc,
Iubesc... e în stilul românesc,
Iubesc... câteodată chiar prostesc,
Iubesc... de grandoare eu mustesc,
Iubesc... mi-e elanul vitejesc,
Iubesc... chiar dacă mai văicăresc,
Iubesc... dar nici nu mă lăfăiesc,
Iubesc... într-un fel copilăresc,
Iubesc... timpul îl sărbătoresc,
Iubesc... cu natura -mpletesc,
Iubesc... de n ori îmi tot doresc,
Iubesc... cred că-ncep plictisesc...
Și ce dacă... eu iubesc!...
C-am pe cine... ce... –esc!

poezie de (6 mai 2016)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poarta ultimului pas

Să fie poarta către-o altă lume?
fi ajuns doar la un singur pas?
îndrept spre ultimul popas?
Să fie vremea vorbelor postume?

E doar un pas, dar simt adânc fiorul
Produs de teama de necunoscut,
Și nu știu ce aș vrea, sau ce am vrut,
Dar vreau să știu ce-aduce viitorul.

Iar, dacă poarta e spre-o altă viață
Cu viitorul devenit prezent,
Trecutul va fi marele absent
Din amintirea, poate,-o dimineață.

Mi-ar fi de-ajuns o singur-amintire
Din tot ce am avut aici frumos?
Nu! –pasul nu mi-ar fi de vreun folos
De mi-ar schimba a vieții hărăzire.

Dar, vezi, m-atrage parcă o căldură
Și simt un suflu nou, întinerit,
Venit din vremea-n care am iubit,
Iar pasul meu ar fi o aventură.

Voi face, poate, alte lungi escale,
Mă-ntorc dinspre apus, spre răsărit,
Las poarta-ntr-un capitol de sfârșit,
Cu gânduri zise... existențiale.

poezie de din Oare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De unde se poate achiziționa în România apă minerală cu siliciu? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!