Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Pierdut în mine...

Doi ochi își plâng de milă
Pe-o margine de canapea,
Iar mintea cea senilă,
Nu poate a-i înduioșa.

O inimă se tânguie în silă
Pe-un vag suspin eliberat,
Căci dorul dinspre o copilă,
Acum, se pare că a încetat.

Un suflet temerar, debusolat
De clipe mult prea grele,
Se zbate aprig ca un apucat
În corpul meu, cu oase drept zăbrele.

A mai rămas doar stih-ul de bărbat
Cu goliciunea de versificație fadă,
El se propagă-n vidul mat
Și-n viața tristă, care stă să cadă.


(între)....21/22 mai 2017

poezie de (22 mai 2017)
Adăugat de Liviu RetiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Doi ochi pierduți

Vor fi de lacrimi plini și grei
Doi ochi ce te vedeau odată,
Ca pe-o zeiță între zei,
A stelelor frumoasă fată.

Și nimeni nu va fi vadă
Cum se vor stinge ochii mei,
Și-n întuneric or să cadă,
Căci eu te-am vrut, tu nu mă vrei.

Cui o să-i pese atunci de mine,
Și cine o să-mi ducă dorul?
Eu mă înec în reci suspine
Și plâng că am pierdut amorul.

Nimeni nu-și va aduce aminte,
În gânduri nimeni nu mă poartă,
Nici de-ale mele oseminte
Ce zac pustii în lumea moartă.

Doi ochi pierduți în bezna morții
Au fost cândva strălucitori,
Acum cuprinși de gheara sorții
În moarte sunt rătăcitori.

poezie de (5 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan IsacSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu viteza șoaptei

Și dacă aroganța reorganizează clipe și formule,
Pe trei etaje cu substanțe grele de la timp;
Atunci e semn alergăm cu ceea ce e electronul...
prea îl folosim și nu îl știm prea mult.

Și ștința ce e doar cu aroganță în aflare...
Doar în ciocniri se poate descurca acum.
E-eatâta violență în aflare și în stare...
Și mersul paralel implică mult mai mult de la parfum.

Și îl privești... și ști o pată de culoare dinspre tare.
Și poți ca să măsori încetiniri de ritm.
Protuberanța de legare nu mai pare ce îți pare...
Și polul e mereu prezent cu farul cel aprins.

Și ce îți spune în ascuns... șoptind?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Oh, n-ați ghicit, nu se-ntâlneau!

Duminica, pe înserat,
Veneau la chipeșul bărbat,
Doi ochi albaștri, doi căprui
Și-n urma lor, doi ochi verzui.

Oh, n-ați ghicit, nu se-ntâlneau!
Pe rând soseau și-i povesteau,
Că le-a fost dragostea dintâi,
Că fără el n-au căpătâi...

Vreun tâlc acum ați priceput?!
Din vară se-nturnase-n lut
Și-n cimitirul dinspre plopi,
Îl plâng și alți doi ochi miopi.

Morminte de-ar putea vorbi,
Ar spune fără a cobi:
Pe-aleea dintre doi stejari,
Îl plâng amarnic doi ochi mari.

În zori, nevasta cu ochi plânși,
Ridică trandafirii strânși
Și îi azvârle prin zăvoi,
Cu ochii triști, străini și goi.

poezie de din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

A fost...

trec zile, trec luni,
în grabă, grămadă
tu vrei mor de dorul tău
te-am căutat femeie, o viață întreagă
ne-am întâlnit în parcul de castani
la margine de timp, la margine de ani
te așteptam odată într-o gară de doi
nu ai venit sau poate timpul a uitat de întâlnire, ai uitat de noi
cine azi mai știe, cine...
îmi era dor acut de primul nostru sărut
pierdut azi între ani
ce a rămas din noi
o tristă agonie a unui vis
mă arde încă dorul tău și plâng în gând de dragul tău
eu am plecat spre veșnicie
să plâng pe o coală goală de hârtie
tu cauți alt bărbat și alt tărâm de dor
așa este în viață
totul este trecător

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Povestea inimii taiate

Uitată într-un colț, la soare
În așteptarea sensului sublim,
Se reflecta cuceritoare
O inimă tăiată de un nor infim.

Înconjurată de-arealul neguros
Și alintată de o rază jucăușă,
Ea stă pe-un drum anevoios
Ascuns de umbre și o ușă.

În așteptare, ea scrutează cerul
Pentru a-i trece visul de "nu mă uita"
Și veșnicia îi stingă dorul,
Ce astăzi îi ascunde golul de "inimă rea".

A adunat în ani-lumină
Dureri și zâmbete trimise către ea,
Dar, astăzi, îmi șoptește-n tihnă,
Că nu mai simte visul, ci... încrederea.


Roșu... 16 februarie 2020

poezie de (16 februarie 2020)
Adăugat de Liviu RetiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

21 grame

Încă mă întreb ce sunt,
Încă mă întreb ce ești.
De ce trec, iar, rând pe rând,
Doar arhangheli în calești?

Încă simt, dar nu sunt viu.
Înca ard, nu sunt foc.
Ochii dor de loc pustiu
Și nu se închid deloc.

Nu mai pot, ca să mai cuget,
Nu pot, nici să mai iubesc.
Clipe pier ușor pe deget,
Totul zburdă în ceresc.

Și puterea am pierdut-o,
Chiar voința m-a lasat.
Iară viața strigă: Vino!
Către corpul de pe pat.

Și-am rămas un suflet trist,
Enigmatic printre stele.
Ce se-ntreabă: Eu exist?!
Când se uită la himere...

poezie de (15 ianuarie 2015)
Adăugat de Liviu RetiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Fluturi în fereastră

De sticlă-mi pare totul
Numai spargem chivotul
Să eliberăm din inimă
Iubirea ce ne animă....

Lăsăm doar umbre hâde
Cu bătăile prea muribinde
Zdrobindu-le dacă mai mișcă
In iubirea tot mai mică..

Ca un fluture de molie
Ce ne roade inimile...
Ce acum sunt bolurile
Intoarse cu fadă mândrie

In care se zbat bătăile
Cum se zbate în fereastră
Să fie liber iar fluturele
Ucis sub trufia noastră

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îndemnul cugetului

În pași grăbiți se-ascunde luna
Pe sub un cer prea înnorat
Și jalnic strigă, iar, minciuna
În colțul casei cu geam mat.

Rănit e cerul de urale
Ce se aud de jos, acum
Și gloate se urnesc la vale
Să vânture al țării scrum.

Ajuns-am azi nu mai fim,
Iar timpul este insurgent,
Ca noi de noi nu mai știm,
Căci gândul este dependent.

Se tânguie strămoșii-n van
Pe sub sicrie de granit,
Iară nepoții și-un golan
Ne mint frumos, necontenit.

Istoria se va-ntoarce negreșit,
Căci ea e scrisa zi de zi
Pe trupuri albe de carbid
Ce umbră-și căutau deunăzi.

Sperând în sănătate spre cultură
Să ne aprindem trupul dezgolit
Și sufletul îl pornim cu ură
Către al cerului zenit.

Am încrustat cu litere de-o șchioapă:
Îndemnul e în minte nu-n cuvânt,
Căci umbra-i clară-n liniștita apă
Și omul se întoarce veșnic în pământ.

poezie de (6 noiembrie 2017)
Adăugat de Liviu RetiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugăciune-n tricolor

Vă scriu în seara reculegerii de fapte
Și-a amintirilor ce or vie,
Căci vă transmit aceste șoapte
În ceasul ultim de prostie.
Nu mai huliți această țară
Și acest neam nemuritor
Căci ce-i aici, nu e "afară"
Și nu va fi-n acest popor.
Gradina focului ce dă speranța
Se tânguie, acum, sub glie,
Căci lumea își omoară-ncet speranța
Și astăzi, adevăru-i parodie.
Viziuni absurde-s aruncate-n joc
Peste a noastre neputințe,
Iar mintea-n trup nu-și are loc,
Căci este plin de suferințe.
Constant se crește energia
În corpul istovit și gri,
Doar timpul ne reduce agonia
Și ne așază lespedea pe ii.
Legați de brațe peste timp
Am reușit prin tricolor,
Să strălucească-al nostru nimb
Și-al nost' popor nemuritor.
Rămâneți fraților uniți
Aici în lanțul Carpatin,
Nu-i mai slujiți pe ipocriți,
Istoria este chingă de satin.

Roșu... 15 ianuarie 2022

poezie de (15 ianuarie 2022)
Adăugat de Liviu RetiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doi ochi negri

Mai străini ca niciodată,
Mai pierduți ca nicioricând,
Se privesc doi ochi de fată
În privirea lor cătând.

Nu-nțelegem ce mai este
Nici e rost de întrebat,
Stau pe margine de lacrimi
Doi ochi negri, destrămați.

Poate cer vre-o evadare
Ori răspunsul inserat?..
Din adânc, odinioară
Zorii m-au cutremurat.

Plâng uimite mărgărite,
Roua spală umbre noi,
Ce se-alege din speranțe
Când sunt arse de cei doi?!

Urlă vântul a turbare,
Ceața dă năvală iar...
E prea mică dimineața,
Valul vine după val.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Tributul

Plătim acum, ca-n vremurile din urmă
Tribut pentru morminte, vise, griji
Dar pentru mulți, sufletul nostru moare,
Înlocuiește viața, de artiști.

Eram săraci, săsraci suntem și-acuma
N-avem prea mult, dar azi suntem n-avem nimic
Ne-a mai rămas doar visul și minciuna
Și poate un colindător calic

Acum n-avem nici suflet, nici morminte
Religia de mult e doar o umbră...
Doar Dumnezeu nu mai păzește trupul
De viața, mult prea grea și mult prea sumbră.

Dreptate vrem și-o viață mai bună,
Sinceritate, liniște și pace
Dar cine glasul meu să-l mai audă
Când lumea-i plină azi, de "dobitoace."

poezie de din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cinci strofe

Treceau pe drum femei cu chipul alb,
Era un șir de dame și copile;
Treceau în bustiere și cu plânsul alb-
Acelea erau femeile fertile.

Priveau șiret pe unde trec alene,
Mergeau în șoaptă ca umbrele când mor
Precum niște feline mânate rău de lene
Sau berzile grațioase conduse-n zborul lor.

Dar printre nimfele gingașe și păgâne
Am oservat și biata mea copilă
Mult prea frumoasă și pură-ntre bătrâne,
Prea suferindă și tristă ca să vină.

Cu părul lung și des și drept privea
Cu ochii roșii, goi... o lacrimă amară,
Și lacrimi triste de pe obraz, ea le-nghițea
Visând un soare de speranță c-o să apară.

Nu mă vedea, căci eu sunt mult prea blând
Iar ea vedea acum doar rătăcirea,
Dar o priveam și am început să plâng
Văzând ce tristă este nemurirea.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chemare

Timpul nu-i de-ajuns,
Corpul nu vrea-n pat,
Iar privirea goală
Stă-n tavan pătrat.

Gândul nu-i ascuns,
Iar lumina-i scuză
Printr-un păr netuns
Ș-o minte confuză.

Mă încearcă absent
Un dor-reverie,
Ce strigă strident
Din tâmpla pustie...

Visul e acum
Încercare deșartă,
Iar dorințe postum
Eu le chem... dinspre artă.

poezie de (20 martie 2016)
Adăugat de Liviu RetiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Vals de moroi

Preavăzătoare instanță
Cerem drept și-ncuviințare!
Să punem zăbrele și stor
Pe albastru și pe soare.
Să plătească, muncească
Pentru pensia noastră cerească
Fiindcă avem imunitate
Ce nici îngerul nu o poate!
El mai poate între noi decade.
Cei cu drept și pe mirare
Viață, moarte, fericire
Date gratis nouă de prostime!
Ce s-a adunat in turme
Nouă in fund ne sufle
Cu trâmbițe și turle
Prea orbită de un colț de pită
Când tu justiție!
Numai esti de mult oarbă
Talgerul e cu telecomandă.
De lumină nu au nevoie
Ii conducem noi în iad
Să-i ardem cu codrii țării
Fierți in apa vândută a mării
Căci cu dracul am căzut la pace
Acatiste prin popii ne face!
Și noi drept multumire
Fierbem în smoală roșie, aici!
Pe copii și pe bunici
De ale noastre predici vrăjiți
Să fie intre ei învrăjbiți
Cu lumina noastră mare
Ce dă soarelui paloare
Cu zăbrele și stor pe soare
Țara e a noastră și fără-ncuviințare
Dar noi vrem o legiferare
Căci prostimea-ngenucheată
Crede in a nostre legi
Mai tare decât cele Zece
De popii noștri refăcute
Să putem fura în liniște
Și ultima rază de soare..
Printre ușa întredeschisă
In care au mai rămas
Puțini Icari ai țării...
Căci ceara e la noi
Ascunsă bine printre noroi
De al nostru prea "sfânt" moroi
Cea convins morți voteze
Promițându-le din moarte să-i elibereze
Și pe oase să valseze
Cu a lui gașcă de hoți
Curve, mârsavi și idioții
Ce ne fură soarele dreptății
La toți...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Suflet și cuvânt

Mă simt prea mult legat de lumea-n care
tot ce e vechi, îmi pare nou acum,
de pasărea ce-nvie iar din scrum,
iar gândului îi este greu zboare.

Aș vrea pot, din nou, fiu scânteie,
uit de tot ce am și-i efemer,
trec, cu mintea, dincolo de cer,
spre locul ce deține-a lumii cheie.

Aș vrea s-o întâlnesc prin galaxie
sub altă formă: suflet și cuvânt,
simt -mi este hărăzită mie,
prin sacrul și eternul legământ,
uit orice dorință, cât de vie,
și corpul ce se zbate... pe pământ.

poezie de din Oare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Pe-o margine de curcubeu

Pe-o margine de curcubeu
Pășeam doar eu cu dorul meu.
O pasăre ce trece-n zbor,
Îngână-al îngerilor cor.
Aripi n-aveam -mi iau avânt,
Tu, nerostind niciun cuvânt,
Să mă abați din drumul meu
Cum în durerea lui Orfeu,
N-a mai răbdat cumplitul chin
Privind la chipul ei divin
Și soața-i s-a pierdut etern
Pe calea-ntoarsă spre infern.
Doar m-ai privit cu ochi străini,
Umplându-mi sufletul de spini
Și-atunci m-am prăvălit în hău,
Strivind în piept numele tău.

poezie de din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Acum ne merităm

Acum putem ne,, iubim", nu ne-a mai rămas nimic de împărțit,
Nici ani, nici clipe, nici ură, nici iubire și nici... viață!
Și nici nu e târziu, când aveam totul, părea prea devreme,
Acum nu mai avem ce poseda, nu mai poți -mi aduci nicio acuză,
Acum nu mă mai poți acuza de prea multă posesivitate,
Acum a mai rămas prea puțin din... Noi, nici anotimpul nu ne mai vrea,
Acum ne bate toamna-'n tâmple, nu mai avem nevoie de... sărutări în noapte,
Acum ne cântă moartea-'n șoapte, degeaba încercăm ne auzim,
Acum ne e strigătul prea departe, în curând se face noapte,
Acum iertarea pare venită prea târziu, nu ne mai e folositoare,
Acum... chiar și speranța se lasă ucisă printre strofe și cuvinte,
Acum nici amintirea nu ne mai leagă sufletele și așa stinghere,
Acum putem rătăcim la infinit, nu ne-am iubit când trebuia,
Acum degeaba lăcrimăm, lacrimile sunt prea seci, nu-și mai au rostul,
Acum se-'ntorc timpurile ne amintească de viața fără Noi,
Acum nici o ploaie nu va curăța ura ce ne-am împărțit-o-'n suflet,
Acum poate să fie o secetă de nesfârșit, o merităm deplin!

Acum ne merităm...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dinspre tine

Dinspre tine doar tăcere
clipe nu mai am de dat
ce faci printre himere
tu, cu cercul tău pătrat...

Prea e vis...
arde năprasnic
focul ce mi l-ai aprins
dorul tău mult prea obraznic
e cuminte, nu-i proscris...

Eu duc toată nebunia,
tu de mine nu ai somn
mie mi-ai fost agonia
frunzei ce-a căzut din pom...

Mai departe fie bine
trebuia ne întâlnim
s-adunăm din risipirea dragostei
un dulce chin
ce-l vom bea în apus de vreme
ca pe-un tonic verde vin...

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Și bărbații știu să plângă

Când plâng cu lacrimi de femeie,
Devin cumva și mai bărbat,
Aprind în suflet o scânteie
Cu care iert orice păcat

Deschid spre ceruri porți, speranță,
În val de lacrimi mă scufund
Și mă botez cu toleranță,
Devin mai blând și mai profund

Ademenesc gânduri iertare,
În mângâiere mă transform,
Accept că viațamai doare,
N-am ce fac... sunt doar un om

Și plâng... șiroaie curg în versuri,
În matca lor mă scald tăcut,
Găsind printre cuvinte sensuri,
Ce-n zâmbete nu am putut...

Nu prea admit sunt sensibil,
Gândesc că poate mi-e rușine,
Bărbat plângi... pare penibil,
Dar plânsul este o minune

Mă limpezește sufletește
Și vindecă tot ce-a durut,
Când plâng, un înger mă iubește,
Chiar dacă poate nu am vrut...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubire de catifea

Pe-o aripă în zare, pe-o aripă de dor
Când lacrima din vise mă face ca să mor
Pe cerul luminat și ochii mei de foc
Ești o iubire amară, ești cel mai simplu joc.

M-ascund în visul meu ca să trăiesc în doi
În amintirea vie fim doar printre ploi
Cocorii plutească în ale noastre sfere
Să contopim cu drag duioase atmosfere.

Pe cerul meu albastru și plin de bucurie
Gingașe gânduri zboară spre zarea aurie
Și umbre din trecut le lăsăm de vrei
Pe crestele abrupte din munți înalți și grei.

Să ne îmbrățișăm, fim două speranțe
Pe buzele de stele, himere rezonanțe
Cu brațul te cuprind, ești ca un nor vremelnic
Hoinar ajung acum, cu pasul șovăielnic.

Căci nu mai știu cum e iubirea cea suavă
Risipa mea de-o viață o simt ca o otravă
Am încetat să cred în mica noastră lume
Și n-am mai dat acum iubirii niciun nume.

În suflete noastre veșnic îndrăgostite
Sunt adevăruri mute ce nu pot fi rostite
Te voi porta mereu în suflet ca pe-o stea
Să strălucești etern pe-un cer de catifea.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook