Ma recunosc,ma regasesc

Ma “recunosc”, caci nu ma pot “cunoaste”
Si nu-nteleg, cind Mi-esti necunoscut,
Cind nu Te vad, m-am cufundat in noapte,
Cind Te gasesc, gasesc un inceput.

Ma recunosc in leaganul din casa,
Ma recunosc si-n plins si-n gingurit,
Ma recunosc si-n cel plecat din casa,
Ma recunosc si-n toate m-am gasit.

Dar cine sint, de unde vin si unde,
Spre ce ma-ndrept, spre ce liman m-avint,
Eu nu cunosc si nici nu pot patrunde,
Iar truda mea e goana dupa vint.

Sint fiul ratacit ce-a fost departe,
Fara parinti, far-casa, doar cu chin.
Sint cel ce se pierduse fara moarte,
Strin de toti si siesi tot strain.

Ma-ntorc acum-napoi si-mi caut dorul.
Te caut iar, si iar ma las gasit.
Iar Te cunosc si-mi recunosc izvorul;
Ma recunosc in Cel ce m-a gasit.

Ma recunosc in trecatorul astazi,
Dar sint flamind de timpul infinit.
Nu stiu ce sknt, dar recunosc in mine
Un Dumnezeu ce-n fine m-a gasit.

Ma recunoasc, caci nu ma pot cunoaste
Si nu-nteleg, cind mi-esti necunoscut;
Cind nu-mi vorbesti, cind negura ma paste
Nu sint nimic, dar SUNT cind Te-am vazut.

poezie de Daniel Branzai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izbavire

La ceas tacut, intre pamint si cer,
Cind clopotul tariei amuteste,
Cind valul noptii a-nghetat stingher,
Un gind strain in mine se iveste.

Nu-i gindul meu, il recunosc usor
Din viforul ce mi-l strecoara-n suflet,
Din soapta-i cea vicleana-ncetisor
Intinsa cursa pentru al meu umblet.

La ceas tacut, intre pamint si cer
Ingenunchez tacut si-mi strig durerea:
“Parinte ia-mi Tu teama din ungher
Si-n locul ei asterne Tu tacerea”.

“De-i sufletu-mi Edenul din-nceput,
Si paznic de mai pus peste gradina,
Asculta-mi glasul binecunoscut,
Ce-ti cere-acum sa ma pazesti de vina”.

“Nu poate mintea-mi paznic sa mai stea,
Cind Furu-i mester mare peste fire,
Sint prea plapind si forta nu-i a mea,
Ci-mi trag puterea din dumnezeire”.

La ceas tacut, intre pamint si cer,
Am oaspeti noi in pajistea gradinii.
temutul gind s-a dus, tilhar stingher,
L-au pus pe fuga … razele Luminii.

poezie de Daniel Branzai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce te-ascunzi?

De ce ma faci sa te astept degeaba?
De ce te-ascunzi de tot ce-a fost?
Eu nici acum nu-mi mai dau bine seama,
De-s dragul tau, sau dac-am fost un prost.

Tacut si singur ma ascund in mine
Si azi traiesc doar din iluzii
Iluzii, da! caci ma gindesc la tine
Si tu zimbesti, sau poate te amuzi.

As vrea sa zbor spre tine
In serile tirzii
Dar nu stiu de e bine, caci
Tu n-ai sa revii.

M-am amagit iubite, cu vorbe de-nprumut
Iar soarta mea timida... a fost un inceput.
A fost un vis de vara, din seri mai racoroase
Cind dragostea fugara intinde mii de plase.

Eu am crezut intr-una
Si rau m-am chinuit
Si-am sa-mi revin atuncea cind Fortuna
Se va-ndrepta spre mine la zenit.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ingeri

Ingeri
Ingeri pierduti cazuti in mare
Ingeri rataciti orbiti de soare
Ingeri uitati fara cuvint
Ingeri alungati de pe pamint
Ingeri plingind se-aud in noapte
Ingeri tacuti pasesc spre moarte
Ingerii mor cazuti in mare
De oameni ucisi cu nepasare

Ingerii mor tacuti si reci
Se vad in ochii lor cuvinte seci
Si ruga a pierit cind ingeri nu sint
Ma-ndrept spre infinit calcind pe pamint
Si ochii ma dor spre oameni privind
Strivind in calea lor ingeri murind

Talpile imi ard pe pamint cind pasesc
Ingerii pier iar eu ma ratacesc
Cu ochii flaminzi oamenii pindesc
Ingerii murind spectacol grotesc
Ochii ma dor spre oameni privind
Strivind in calea lor ingeri murind

poezie de Krista Lurtz
Adăugat de Magda Mihut
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret

Ca un savant din vremuri vechi
Imi plimb prin cafenele mutra
Am par in nas si in urechi
Si-aduc putin cu Brahmaputra
Mi-e capul bleg si lataret
Picioare: doua prajine
Si-un singur lucru am maret
Si-mi pare foarte bine.

Desi sint tont si fonf si slut
Si am o masca incolora
De cimpanzeu sau de mamut
Toate femeile m-adora
De sint urit si nataflet
Si n-am nici muschi, nici intestine
Un singur lucru am maret
Si-mi pare foarte bine!

Sint stirb si timp si am pistrui
Si o alura imbecila
In loc de nas, am un cucui
Si-s cocirjat ca o gorila
N-am simpatii si n-am dispret
Si n-am nici maniere fine
Un singur lucru am maret
Si-mi pare foarte bine.

Sint mare cit un napirstoc
Si poti sa ma masori cu cotul
Din loje, nu ma vad de loc
Si in tramvai, ma pierd cu totul
Si-asa cum sint de fleculet
Incit ma poti in palma tine
Un singur lucru am maret
Si-mi pare foarte bine!

Am trupul plin de vinatai
Si pe chelie, fire crete
Si am luat chiar premiu'ntii
La un concurs de frumusete
Si daca n-am profil semet
Nici umeri lati, nici solduri pline
Un singur lucru am maret
Si-mi pare bine!

Cind intru-n baie voluptos,
Urmat de membrele-mi confuze
Ma simt atita de frumos
De parc-as fi ales de muze
Ma oglindesc si-n mod glumet
Ma felicit si-mi zic in mine:
Un singur lucru am maret
Si-mi pare foarte bine

In fine sint un specimen
Cum nu-i al doilea sub soare,
Port pijama si port joben
Si bataturi port la picioare
De n-am la Academie jet
Si n-am smaralde sau rubine
Un singur lucru am de pret!

poezie celebră de Ion Pribeagu (mai 1973)
Adăugat de Marius Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ganduri pentru un scaun

Un scaun, nu mai mult, dar cita viata,
Cita miscare el vede-n jurul lui
Si bucurii, si lacrime pe fata,
Dar mut, el nu le spune nimanui.
El m-a vazut la inceputul vietii
Cercind sa il dobor, neputincios,
Voind sa fiu la fel cu calaretii
Calare, sus pe calul lor focos.
Si mai tirziu, sezind pe el alene,
Cu gindul dus departe catre ea,
El m-a vazut si tine minte bine
De cite ori am plins durerea mea,
Sau fericit, zvicnind mereu din scaun,
Pindind venirea ei dupa perdea,
Cind aparea, saream la usa ca un
Copil voios ce-a capatat ce vrea.
Dar timpul trece, dragul meu prieten,
Nici tu, nici eu nu mai sintem ce-am fost.
Tu gemi usor cind doar m-ating de tine,
Eu pling vazindu-mi viata fara rost.

poezie de Jean Lulu Stern
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iresponsabilitate

Nu ma mai recunosc!
In ceea ce sunt,
In ceea ce-am fost...
Si-mi ingrop tineretea in arome de mosc.
Nu ma mai recunosc!
Inceea ce-am fost,
In ceea ce sunt...
Si-mi sugrum batranetea
Si-o ascund in pamant
Si nu stiu sa fi fost
Si nici daca mai sunt!
Doar viata ma poarta ca pe-o frunza in vant...

poezie de Falvian Sorin Mureş din Poezie pe gard (24 iulie 2009)
Adăugat de Falvian Sorin Mureş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În succese îl recunosc pe Dumnezeu, în eşecuri mă recunosc pe mine.

citat din Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priviţi...

Priviti in ochii mei
Si veti vedea cit sufar.
Priviti si veti vedea in ei
Un bot de sticla rupta,
O sticla care fara ei
Nu pot vedea nici soare,
Nici luna pe cer sclipind,
Nici mama-n asteptare.

Priviti atent si veti vedea
Cit lacrimi ei au scurs,
Si nimeni nu ma va credea
Cit ochii mei au plins,
Au plins de-a tita dor si asteptare
Au plins, caci numai aveau rabdare,
Au plins, caci nu mai pot vedea
Si a ramas un semn in viata mea.

Priviti acum la soare si la luna
Priviti cit vederea vii buna,
Priviti atent si admirati
Si sufletul va alinati.
Dar cei ce vad doar sumbra noapte
Sa-si reea gindul de la moarte,
Caci va fi o zi data-n din cer
Cind ochii mei si-ai tai vor fi iluminati de Dumnezeu.

poezie de Olga Savciuc (iunie 2005)
Adăugat de Olga Savciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paduri de ger

Ma plimb printre voi ca printr-o cetate
Unde frigul a pus lanturi si peceti
In dreapta si-n stinga stau drept marturie
Doar trunchiuri bolnave, trase prin sageti

E noapte si ninge, sint aici inchisa
Mi-e frig si mi-e ceata, parca as muri
Daca m-ar invinge frigurile noptii
Mi-as trage zapada si m-as inveli.

Ce uituc mi-e gindul, ce strain mi-e ochiul
De toate acestea: departe, neantul.
De ma trezesc miine din aceasta stare
Sint acelasi, omul sau poate sint altul?

S-a-ncarcat padurea de puieti de fag.
S-a cioplit orarul timpului in cuci.
Ah, copacii acestia cu privirea fixa
Cu tristete verde amintind de lunci

Si de primavara pe un cimp albastru
Peste care parca ieri, ma mai plimbam
Ca un cal maiastru ratacit prin spatii
Estompate-n plinsuri strinse amalgam.

Dar ma plimb prin spatii inrosite-n singe
Unde risul moare in scuipat de clown
Unde crima striga din pumnalul ranii
De unde incepe transplantul de pom.

Altoiti si rosii, pomiia acestia pling
Altfel decit ieri, cind mai erau oameni,
Ca niste pesti tac timpul unicorn
Si nasc moartea mortii fara funeralii.

Daca se deschide miine-acest palat
De clestar, in care sint mincat de-nghet
Voi putea eu oare lua cu mine rana
Ce zgindara pana rupta, de poet?

Ah, paduri uscate si cindva umane
Bintuite vesnic de blestem si lacrimi,
Ce farmec va tine intre uscaciune
Si rugi de calugar, chinuit de patimi?

Miine voi fi poate si eu un copac
Cu scorburi cochete pentru cuci hai-hui,
Dar pina atuncea dorm inca sub vreascuri
Si mi-e frig, mi-e foame si-s a nimanui.

Vreau sa-mi cint un cintec despre inorogi
Si despre sori tainici acum la culcare
Despre iubiri ample care s-au uscat
Lasind doar in mine o cerneala moale

Cu care scriu zilnic un jurnal de bord
Pentru pleoape grele si care n-au somn.

Vreau sa dorm sub frunze dara nu sint frunze,
Vreau sa dorm sub stele, dar sint inghetate.
Ma uit iara fix, aiurit spre tine
Ma veghezi, adorm. Mi-e bine, mi-e moarte.

poezie de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau să recunosc...

Nu vreau să recunosc că sunt bătrân
Să dau morţii apă la moară,
Mai bine un hectar de fân
Am să cosesc ca-ntâiaşi oară.

Apoi am să mă urc în prun
Să strâng la prune-n gărnicioară,
Nu vreau să recunosc că sunt bătrân,
Să dau morţii apă la moară.

La foc cazanul am să-l pun
Să scot din prune acea tărie,
Ce-mi dă imbold spre-a mea Mărie,
Ce aşteaptă-n prag cu mâna-n sân...

Nu vreau să recunosc că sunt bătrân!

rondel de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fara prieteni

Sint singura si ard ca luminarea
La fuga ard toti anii mai frumosi
In viata eu cunosc doar disperarea
si greul il cunosc tot pe de rost.
Prieteni n-am, dar am avut
Insa invidia mai des ii insoteste,
Cu timpul ei mi-au devenit dusmani
Si lumea toata-mi dovedeste.
Dar, poate eu sint vinovata?
Ca spatele toti mi-au intors,
Incredere aveam in lumea toata
Si asta-ntors viata pe dos.

poezie de Lilia Bat
Adăugat de Lilia Bat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunosc

Recunosc, nu sunt poet,
Cum sunt mulţi colegi la modă;
Dar când beau bărdaca-ncet,
Ca Horaţiu scriu o odă.

epigramă de Victor Ion Popa din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt Cel ce sunt

Sunt Piinea vietii ce-am venit sa va ridic din moarte,
Sunt Bob zdrobit si macinat; sunt Cel venit sa poarte.
Sunt Trupul frint si inchinat, sunt Jertfa din altare.
Sunt singe scurs pentru pacat, sunt Miel pentru iertare.

Mincati copii, Mi-e trupul tot ospat de pomenire,
Beti vinul ros’, ca-n singe sfint e sat pentr-omenire.
Mincati si beti, din rani ce mor, luati viata pentru viata,;
Din Leul mort, in stup cuprins, gustati si luati dulceata.

M-am coborit din cer la voi in dar si-n oferire,
Mincati si beti, primiti si luati, sunt pentru ispasire.
Veniti cu toti, sint din destul, e loc pentru oricine.
Eu chem si-astept, iubesc si pling, Ma fring si pentru tine.

Nu vreau sa pierd, vreau sa intorc, sint pentru mintuire,
Sunt Staul pentru cel pierdut, sunt Usa de iubire.
Mi-e trupul frint ca sa intrati si-s stors pentru spalare.
Sunt si Pastor, sunt si Cuvint, sunt pentru inchinare.

Din vesnicia fara timp, M-am rupt pentr-o clipita
Si-am coborit din infinit in lumea cea finita.
Sunt totusi Eu, sunt necuprins, sunt Dumnezeu prin Sine,
De nu veniti, ramin si sunt; pieri-veti in rusine.

poezie de Daniel Branzai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am sa te-alerg

Nici nu stiu, nimic, ce am.
Sint mereu in greva,
Am ajuns un Adam
Cautind o Eva.

Esti doldora de aur si de stima
Si viata ta nimic nu mai regreta,
Am sa te-alerg din rima-n rima
Pin' ai sa cazi de pe planeta.

Cind pe o stea necunoscuta
Am sa te prind iubito-n brate
Aici esti data disparuta
Si te vor cauta instante.

Ca la-nceput ne-om pune foi
Pe nud. Nu ride, nu sint glume...
Vom fi acolo numai noi
Si de la noi va-ncepe-o lume.

Dar pin' prezentul reprima
Destinul meu ce te regreta,
Am sa te-alerg din rima-n rima
Pin' ai sa cazi de pe planeta.

Ca asta-i situtia reala
De care te mindresti orbeste,
Iubesti pe-acel care te-nseala,
Inseli pe-acel ce te iubeste.

poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicuta

Bunicuto, te iubesc
Ah, numai cind ma gindesc
Cind mereu, mereu eu pling
Lacrimile vreau sa-mi string

Te iubesc dar cite-odata
Eu ma simt ingindurata
C-ai imbatrinit, e greu
Si te chinui, vai, mereu

Sa nu uiti, ca ai nepoata
Cred sa-ti amintesti odata
Te iubesc, si-mi pare rau
C-ai imbatrinit, e greu

poezie de Virginia Baran (1 martie 2012)
Adăugat de Virginia Baran
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unora li se iartă tot, dacă recunosc pe jumătate, iar altora, nici jumătate, chiar dacă recunosc tot.

aforism de Miroslav Bustruc din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parintii se supara cind copiii spun minciuni si uneori se supara de moarte atunci cind spun adevarul.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am gasit atatea si nu am nimic

Am dat de lumina,
acolo unde nu m-a asteptat
am gasit raspunsuri,
cand nu am intrebat,
am gasit ploaie, vant si soare
in locuri moarte,
cand am incetat sa sper
am gasit atatea si nu am putut pastra nimic
am vazut atatea si nu am nimic...

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labirint pagan

Cu pasi de sah ma tarasc,
Uscatul de sub mine il urasc,
In cap sa stau eu nu mai pot
Ghimpi pe jos sunt peste tot.

Si-mi plang talpile cu sange.
Plecat sunt de acasa fara bani,
In disperarea mea grabita,
Pantofii I-am uitat la geam.

Am iesit din casa tatalui
In cautarea unui miez de viata,
Nu am gasit pic de verdeatza
Nici apa sa-mi astampar setea.

Vazand ca nu exista viata,
Am incercat sa ma intorc la tatal,
Dar drumul meu s-a ratacit
Si-am inceput sa caut iarasi viata.

Ajuns departe, prea departe,
As indrazni sa ma intorc,
Dar nu-ndraznesc sa indraznesc
Si singur mi-am ramas dator.

poezie de Cristian Grecu
Adăugat de Cristian Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cind faci aprecieri, pozitive sau negative, despre un om, despre faptele sau opera lui, nu uita ca acestea sint implicit si un certificat ce ti-l dai cu privire la puterea si nivelul propriului tau spirit critic.

aforism celebru de Lucian Blaga
Adăugat de olgatza1246
Comentează! | Votează! | Copiază!