Omul din luna
Privesc o semuire de om în discul lunii,
Un chip bizar ce râde, privind de sus pământul,
Un râs amar și straniu ce-l au numai nebunii,
Și morții, când pe buze li-a-ncremenit cuvântul.
E-un om cu bună seamă, e-un cap de om, - o mască,
Dar după ironia acestei măști s-ascunde
Cea mai cumplită moarte ce-a fost să-mpărățească;
Și totuși chipul ăsta îl știu de nu știu unde
L-am mai văzut desigur demult, dar poate anii
Și-au zugrăvit sarcasmul pe marea lui durere
Și tot ce-a ars într-însul s-a stins azi ca vulcanii
Ce râd în discul lunii cu-albastrele cratere.
L-am mai văzut desigur, și-l știu, - dar tu, iubită,
Ce te-ai desprins să judeci cuminții și nebunii,
Când stai privind pe geamuri cu fața liniștită
Cunoști tu cine-i omul ce râde-n discul lunii?
poezie clasică de Dimitrie Anghel
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râs
- poezii despre timp
- poezii despre măști
- poezii despre moarte
- poezii despre vulcani
- poezii despre superlative
- poezii despre sarcasm
- poezii despre prezent
- poezii despre nebunie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Drag mi-ai fost...
Drag mi-ai fost, mi-ai fost odată,
Dar ce-a fost n-a fost să mai fie,
Am văzut c-această lume
Făr-de tine nu-i pustie.
Și luceafărul pe ceruri
Place mult cum strălucește,
Dar apune și dispare
Soarele când se ivește.
El cu discul său cel falnic
Te deșteaptă la viață
Și te face să uiți iute
Steaua cea de dimineață.
Tu luceafăr mi-ai fost mie
Ce în zori de ziuă luce,
Și-ai apus, - acum la soare
Eu privesc cu mult mai dulce.
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi poezii despre Soare, citate de Veronica Micle despre Soare, poezii despre viață, citate de Veronica Micle despre viață, poezii despre stele, poezii despre inteligență sau poezii despre dimineață
Replică la poezia "E toamnă iar..." de Gheorghe Gurău
S-a stins lumina într-un mod abrupt
Când soarele s-a plictisit de moarte,
Pe ceruri discul roșu să și-l poarte
Într-un periplu cosmic nentrerupt.
O cucuvea justiția împarte,
Dar când să aresteze vreun corupt,
S-a stins lumina într-un mod abrupt
Că soarele s-a plictisit de moarte...
Am renunțat cu norii să mă lupt,
Cu proștii ce n-au școală și nici carte
Și-observ uimit că după ce am supt
O sticlă, c-o licoare mai aparte,
S-a stins lumina într-un mod abrupt
rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre școală
- poezii despre toamnă
- poezii despre roșu
- poezii despre prostie
- poezii despre poezie
- poezii despre nori
- poezii despre justiție
de Dragobete -
în lumina șoaptelor
discul lunii
haiku de Sandiana Ionela Gheorghe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre lumină, citate despre timp sau citate despre Dragobete
Nu știu de ce
Nu știu de ce viața, nu ține mai mult,
Nu știu de ce ața, repede s-a rupt.
Nu știu de ce visul, de-a trăi mai mult,
Invocă Paradisul, ce nu l-am văzut.
Nu știu de ce iubirea, prea repede dispare,
de ce omenirea, dușmănie are.
Nu știu de ce iubirea, apare doar în doi,
Nu știu de ce menirea, prea scurtă-i pentru noi.
Nu știu de ce teama, de lumea neștiută,
Atunci când trecem vama, toți oamenii o uită.
Nu știu de ce, dar cred, că pot trăi de două ori.
În destinul meu mai cred, că pot muri de multe ori.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre vamă, poezii despre rai, poezii despre iubire, poezii despre frică sau poezii despre dușmănie
Locul meu
Mai demult
Mi-am căutat locul într-o casă, pe pământ,
Dar nu l-am găsit.
După,
L-am căutat în aer
Și tot nu l-am găsit.
Când am văzut că nici în aer nu e
L-am căutat în apă
Și, nici acolo nu era.
În vis, m-am uitat până și în adâncul pământului,
Dar, deja, mă obișnuisem
Să nu fie acolo unde îl caut
Și, așteptarea mi s-a împlinit
Căci, nici în pământ nu era.
Și, când, într-un târziu, obosit,
M-am oprit din căutat,
L-am găsit!
Era unde eram și eu.
poezie de Adrian Moroșan din Doar trăiri. Versuri (2019)
Adăugat de Adrian Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă sau poezii despre aer
lebăda neagră -
pe discul lunii umbra
unui fulg de nea
haiku de Lucia Cezara Plătică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre negru sau citate despre lebede
Am tot strigat
Am tot strigat, de când tot strig
îmi e și greu să tot mai spun
dar strig, căci știu că vine ziua
să știți că n-am fost eu nebun.
Am tot chemat, de când tot chem
și ură poate că-mi purtați
dar chem, căci știu că vine ziua,
când veți striga înspăimântați.
Am tot mustrat, de când tot mustru
e tot mai gol în jurul meu
dar tot nu tac, căci vine ziua
cu blestemul lui Dumnezeu.
Am tot venit și tot mai vin
să spun că încă mai e har
să spun, căci știu că vine ziua
cu plâns și țipăt în zadar.
Am tot înștiințat și mai
răbdați-mi să vă-nștiințez
căci știu ce-aproape este ziua
cu-nfricoșatul morții crez.
Veți face și-acum tot ce vreți,
cum ați făcut și pân-acum
dar scumpul mântuirii preț
amar se va plăti cu scrum.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spaimă, poezii despre religie, poezii despre plâns, poezii despre plată, poezii despre mântuire, poezii despre cenușă sau poezii despre Dumnezeu
De-or trece anii...
De-or trece anii cum trecură,
Ea tot mai mult îmi va plăcé,
Pentru că-n toat-a ei făptură
E-un "nu știu cum" ș-un "nu știu ce".
M-a fermecat cu vro scânteie
Din clipa-n care ne văzum?
Deși nu e decât femeie,
E totuși altfel, "nu știu cum".
De-aceea una-mi este mie
De ar vorbi, de ar tăcé:
Dac-al ei glas e armonie,
E și-n tăcere-i "nu știu ce".
Astfel robit de-aceeași jale
Petrec mereu același drum...
În taina farmecelor sale
E-un "nu știu ce" ș-un "nu știu cum".
poezie celebră de Mihai Eminescu (1881)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, citate de Mihai Eminescu despre vorbire, citate de Mihai Eminescu despre timp, poezii despre femei sau citate de Mihai Eminescu despre femei
Regina României (Elisabeta), admiratoare a poeziilor lui, a dorit să-l vadă și Eminescu a avut mai multe convorbiri literare cu Carmen Sylva. L-am văzut și eu la curte și l-am văzut păstrând și aici simplicitatea încântătoare ce o avea în toate raporturile sale omenești. Dar când a fost vorba să i se confere o distincție onorifică, un «Bene-Merenti» sau nu știu ce altă decorație, el s-a împotrivit cu energie. Rege el însuși al cugetării omenești, care alt Rege ar fi putut să-l distingă?
Titu Maiorescu în Almanah "Convorbiri literare"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre monarhie, citate despre poezie, citate despre literatură, citate despre energie, citate despre dorințe, citate despre admirație, citate despre România sau citate despre Mihai Eminescu
Astronomii, pentru o mai mare ușurință, împart discul lunii în patru sferturi, patru quadrante. Deoarece luneta astronomică intervertește imaginea lunei, partea din stânga de jos este cea nord-vest, cea din dreapta de jos este cea nord-est, cea din dreapta de sus cea sud-est.
Victor Anestin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Victor Anestin despre timp, citate despre lunetă, citate de Victor Anestin despre lunetă, citate despre imagine, citate despre astronomie sau citate de Victor Anestin despre astronomie
Sub dealul Lunii
Sub dealul lunii, în căsuța veche,
Mai poți simți ce inima ta simte?
Mai ai și tu pe undeva pereche?
Întreb, așa, ca omul fără minte.
Căci mă înfăș cu patimile stelei,
Până orbesc de tot sub chipul lunii;
Mai lăcrimez cu lacrimile mele,
E râsul meu pe buzele genunii.
Când trunchiul trupului e vâlvătaie
Pe răsuflarea sângelui pustie,
Încă mai simți că-ntreaga lume-a ta e,
Iar dragostea mai poate să invie!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre prăpăstii, poezii despre inimă sau poezii despre foc
Săgeata și cântecul
Am tras grăbit cu o săgeată-n sus
Când a căzut, nu știu unde s-a dus;
Căci a zburat cu o viteză mare
Încât s-o urmăresc n-am fost în stare.
Și-am înălțat un cântec peste lume
A coborât, dar nu știu unde anume;
Căci cine poate oare să privească
Și-al cântecului zbor să-l urmărească?
Mult mai târziu, într-un stejar solemn
Eu am găsit săgeata înfiptă-n lemn,
Iar cântecul ce altădată l-am cântat
În inima unui prieten l-am aflat.
poezie clasică de Henry Wadsworth Longfellow, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre zbor, citate de Henry Wadsworth Longfellow despre zbor, poezii despre viteză, poezii despre stejari, poezii despre prietenie, poezii despre lemn sau citate de Henry Wadsworth Longfellow despre inimă
Străinul
A intrat, dar masca pe care o purta
A ascuns, vezi bine, chipul lui privirii mele.
Totuși, acea alură parcă-o mai văzusem undeva,
Îmi părea cunoscută, ca lunii umbra unei stele.
" Cine ești? Ce rang ai, ce nume? "
L-am întrebat surprins, cu inimioara strânsă.
"Sunt chiar tu însuți", a răspuns cu un surâs anume,
" Văzut de ochii altor oameni, însă."
poezie de John Banister Tabb, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi
Tatălui meu (care azi ar fi împlinit optzeci de ani)
De acolo sus, de unde ești
Știu că veghezi la mine
Mai știu că încă mă iubești,
Și vrei să-mi fie bine.
Dar oare care-i steaua ta
Din miile de stele?!
Că-n fiecare noapte stau,
Și tot privesc la ele...
Și încă nu m-am dumirit
Dar tare mult aș vrea
Să știu de jos, de unde sunt
Cam, cum arată ea...
Eu cred că-i mare, luminoasă
Ca și inima ta.
C-așa a fost de când te știu
Când mic copil fiind,
Îmi aduceai bomboane-n pungi
Ce le-auzeam foșnind,
Prin buzunarul de la haină
Ce o purtai mereu.
Mi-e tare dor de tine tată
Și tare-mi este greu...
Te-ai dus de tânăr ș-ai lăsat
În urmă doar durere,
Ce n-as fi dat să-mi fii alături
Dar totu-i doar... tăcere...
poezie de Mariana Simionescu (17 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre tăcere, poezii despre tinerețe, poezii despre tată sau poezii despre noapte
Ultima noapte
Am petrecut o noapte lângă tine,
Lângă cea mai frumoasă dintre femei,
Nu știu ce-a însemnat Elena pentru-ahei,
Dar știu ce-ai însemnat tu pentru mine.
A fost, deci, noaptea noastră de adio,
Ne-a despărțit un viitor nesigur,
Și-alte multe prejudicii desigur,
Și nu ne-ai dat nici-o șansă, adio
Deci; sunt obligat să plec, tu vrei să plec,
Dar ți-e greu să mă scoți afară-n iarnă,
Cerul nu se mai oprește să cearnă.
Chipul tău frumos îmi zâmbește încă,
Doar inima mi s-a zdrobit de-o stâncă.
Dormim. În locuință mai arde-un bec.
poezie de Adrian Nicula din Sanctuar sufletului cu aripi frânte (2016)
Adăugat de Adrian Nicula
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre zâmbet, poezii despre viitor, poezii despre stânci, poezii despre somn sau poezii despre pagubă
Unui mare modest
Modest ca dânsul nu e altul,
Căci dintre piscuri el e-naltul
Vârf peste care nu mai trece
Nici, seara, discul lunii rece!
epigramă de Ion Potopin din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre timp, epigrame despre seară sau epigrame despre modestie
Dimineața te trezești
sărutat și cu rockul în cap
discul de vinil se învârte
ea te iubește toată ziua
ființa ei vaporoasă pășește
grațios în muzica lui soft machine
totul e rock totul
e dragoste cu whisky
fumezi havane din ipocrizie
o iubești și ea te iubește
discul se-nvârte
ai impresia că se pregătește să zboare
moon in june peste tot
în camera ticsită de zâmbetele ei
e iarăși dimineață
și te-ai trezit din nou la viață
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rock, poezii despre whisky sau poezii despre sărut
Străinul
A intrat, dar masca pe care o purta
A ascuns, vezi bine, chipul lui privirii mele.
Totuși, acea alură parcă-o mai văzusem undeva,
Îmi părea cunoscută, ca lunii umbra unei stele.
" Cine ești? Ce rang ai, ce nume? "
L-am întrebat surprins, cu inimioara strânsă.
"Sunt chiar tu însuți", a răspuns cu un surâs anume,
" Văzut de ochii altor oameni, însă."
poezie de Tabb, John Banister, 1845 - 1909, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe
Aș vrea să fiu cum sunt și cum am fost!
Cumva, din fiecare, partea bună,
Sau, poate, amândouă împreună,
De s-ar putea și nu s-ar cere cost,
Căci tot ce-a fost... a fost din plin plătit
Cu anii ce-au trecut sau cu schimbarea
La trup, la suflet, chiar cu renunțarea
La tot ce niciodat' n-aș fi gândit.
Dar, ce-aș putea să iau de-atunci, demult?
Dorința de-a avea mereu mai mult,
Sau de-a spera în ce va fi să vină?
Și ce-aș păstra din viața de adult,
Când nu mai știu ce-i bob și ce-i neghină?
Nu știu ce vreau. Pe cine să consult?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre vinovăție, poezii despre trup și suflet, poezii despre trecut, poezii despre suflet sau poezii despre schimbare
1+1 =... noi?
La mine-n gând o noapte ai uitat,
Când ruginiul toamnei destrămate
A răvășit destinu-mi deghizat
În primăveri și ierni imaculate...
Bat clopote de lut. Ce-a mai rămas?
Cine-o fi vrut să bat-a despărțire?
Eu chiar n-am vrut s-ascult pământul ars
Cerșind ce am crezut c-a fost iubire...
Haotic jurământ ai încrustat
Pe adormite frunze de petunii...
Simțeai cum ard și brusc m-ai înghețat
Într-un cristal râvnit de toți nebunii.
Cât de sărac e timpul ce-l mai am!
Bogată-i depărtarea că te are
Prezentul pare-a fi ultimul gram
Din mierea care-ai fost. Acum, ești sare.
Da, tu
același tu pe care-l știu,
Orbecăind prin ce-a rămas din mine,
Mă-ntrebi: unu plus unu
fac?... nu știu,
Când totu-n jur mă are doar pe mine.
Spui că fac doi căci doi am fost... chiar crezi
Că poți s-aduni și dragostea-mi pierdută?
Atunci de ce rămas-au ochii-ți verzi,
O ecuație cu o necunoscută...?
poezie de Mariana Eftimie Kabbout din Dincolo de Paradis
Adăugat de Mariana Eftimie Kabbout
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Audioteca Citatepedia
Recită: Mariana Eftimie Kabbout
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre verde, poezii despre uitare, poezii despre sărăcie sau poezii despre primăvară