Furtunile se torc de constelatii

Furtunile se torc de constelaţii

Cu firul viu al apei, se ţese malul timpului pe rând

Solii, de clipe, păşesc prin revelaţii

Pământul inimii a încolţit în aripa de gând.

De sunt, nu ştiu, precum, apostolul din valuri,

Iisus, întinde Mâna, cu liniştire, blând

Şi ceartă pasul în marea inimii plângând

În scutul sfântului Său nume lumină şi tăceri tresar

curgând

Fiorul meu, simţire, în răstignire, îngenunchind în

rugă

La porţi de templu, vrăjmaşe-gânduri alungând.

Pe dig de răsărit, cad valuri de furtună

Smerindu-se, se sting

Si cerul, pentru constelaţii, tună

Din nimb în nimb.

poezie de Mihaela Vlasin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul inimii

cântecul inimii se-aude-n stetoscop
tăcerile se sparg în valuri de emoţii
din dragostea pură mi-am făcut un scop
o apăr cu tărie să nu mi-o fure hoţii.

imagini senzuale curg din caleidoscop
iubirea mea bătrână trece prin echinocţii
cântecul inimii se-aude-n stetoscop
tăcerile se sparg în valuri de emoţii.

mă scufund în mare ca un periscop
la picioarele mele zburdă caşaloţii
propovăduiesc iubirea ca un episcop
icoane de lumină cumpăr la promoţii.

cântecul inimii se-aude-n stetoscop
tăcerile se sparg în valuri de emoţii.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte valuri...

Câte valuri sunt pe mare,
Toate-s semn de întrebare,
De mă-ntreabă cum o duc?
Iar eu nu ştiu să răspund!

Câte valuri sunt pe ape,
Toate-n viaţa mea încape,
Toate-s valuri, vălurele
Ca şi gândurile mele...

Câte valuri mai răsar
Toate-n inimă-mi tresar...
Mai încolo, mai încoace
Viaţa-mi trece ca pe ape...

Timpul nu se mai întoarce
De eşti orb, de vezi de toate...
Clipe de prezent – tezaur
Se petrec, se-aştern în valuri...

Câte valuri călătoare
Îşi duc viaţa în spinare?!
Toate-s valuri-vălurele...
Eu mă pierd, renasc prin ele!...

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revelaţii

timpul se relaxează în cântec de cobzar
lumini angelice dansează pe strune
eu am dezlegat misterele din rune
şi-am cumpărat iubire de la aprozar.

Neptun mă surprinde cu valuri albastre
marea fericirii mă cheamă la ea
uneori răsar minuni în calea mea
mă ţin departe de drame şi dezastre.

scormonesc în minte după revelaţii
un rai monumental creşte în mine
în oaza mea de linişte îmi este bine
armonii de gânduri ridic în constelaţii.

conjug universul până la plus infinit
lansez spre el versul care m-a definit.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând ca firul de păianjen

Iată-mă înrădăcinându-mi picioarele goale
în pământul pustiu,
port acorduri sacre în catedrala inimii,
iar candela iubirii luminează zbuciumul ei
ca un far singuratic,
mă apropii de tine ca o umbră tupilată
şi ţes miracole-curcubeu,
dar încă nu le vezi,
atunci mă aşez tăcută în contemplare
privind spre necuprins
şi invoc în rugă mută un înger călător
să-mi dea cu-mprumut aripile sale,
păşesc, apoi pe un gând ca firul de păianjen
spre ochii tăi treziţi de o minune,
sting lumina minţii să pot atinge prin ei,
sufletul tău speriat şi
murmur printre amintiri tăinuite:
-Priveşte-mă, iubite, sunt şuvoiul
ce-ţi va sculpta dorinţele împietrite
până vor deveni un lotus cu-o mie de petale,
iar frica de iubire va dispărea
ca fumul ultimei
ţigări.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul îndură ...

Vântul vâjâind
Viscolul vuind
Valuri vălurind
Dureri de natură.
Zile zămislind
Zale zornăind
Zone zbuciumând
Pământul îndură.
Ploaia picurând
Plaurii plutind
Planeta plângând
Natura e udă.
Marea murmurând
Munţii mălurind
Minţile muncind
Cerul să le-audă.

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimbulval

Pescăruşii-halo, kairos
în tonou printre oameni.

Faleza de nimb...
mimi - gesturi indiferente,
pescăruşii kairos în stelele zâmbetelor
călcând providenţial
prin laptele acestui univers
la malul de valuri,
trudă şi gravitaţie
cu ţipătul estival din mare

se coboară cu albirea părului,
cu privirea în adânc...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de Crăciun

Cad din cer atât de singuri
Fulgii peste-al meu Crăciun,
Se aşează peste muguri
De tăceri care îngân

E doar linişte, Crăciunul,
Ce-a intrat în casa mea,
El cu mine fac tot unul,
Adunat cu vremea sa.

Cad din cer stele de noapte,
Nu prea multe doua, trei,
Sunt răzleţe şi sunt toate
Ale mele şi-au văpăi.

Cad aşa, însingurate,
Întind mâna să le prind,
Sunt prea sus şi sunt departe,
Cad arzând şi-apoi se sting.

Caut prin casă şi cotloane
Poate mai e cineva,
E-o lumină ce nu doarme,
A trimis-o luna mea.

Cad din cer atât de singuri
Fulgii care m-au albit,
Câte toamne, câte geruri,
Doamne, singur-am trecut.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbul de nimb

să facem un schimb
de nimb...
vrei
să porţi basca mea
să-ncerc spinii tăi?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gandhi

Ce mult a trecut şi ce vină
Purtăm ca stigmat de lumină
Din care se-ntoarce tăcând
Un Gandhi mai viu ca oricând

Şi trece desculţ peste toate
Firav şi cu-n semn le desparte
Prin jarul iubirii din gând
Un Ghandi mai viu ca oricând

Şi totul rămâne o clipă
Şi sarea pulsează-n risipă
Cum stânca din valuri desface
Şi mâna întinsă rapace

Şi răul se duce spre rău
Rămân doară sufletul său
Şi stele-nclinate spre tine
Şi-albastre ferestre marine

poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină vie...

Stelele tresar pe cer...
Îngerii se fac buchete,
ning curat peste pământ,
de la Dumnezeu din plete...

Ochii sunt precum un vers
care taie pâinea-n două.
Pruncul vine, Lumină vie,
dându-se pe Sine nouă!

O să curgă mierea-n râuri
de la sânul cel curat,
chiar şi noaptea va fi zi
peste ieslea de Împărat.

Creanga inimii se-ndoaie
mirosind toată a mir...
E colindul ce răsună-
miez de rai într-un potir.

Domn Iisus bate la porţi
ca să stea cu noi în casă,
de Craciun ar vrea fie
locuri pentru toţi la masă.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sa-ti prind in gand miresme de migdal

Mi-s pruncă-n cerul stelelor de ape
Mi-s scâncet întru lumea ta
Adânc în spicele de lapte
Sol paşnic dintru vijelie grea.

S-au tălmăcit boboci timizi de trandafir
In pasul hăituit ce se dorea sortit
In val cu lumi, să urc în nori, zefir
Cu adieri de sori şi răsărit.

Am încrustat din asfinţit în rânduri
Privirea trează adăstata de-nălţimi
Şi-n ghemotocul lacrimilor, gânduri
S-a scrijelit fiorul, din cer de serafimi.

Să-ţi prind în gând miresme de migdal
Şi litere de ceară jertfelnice de apă
Fântână în pustiu, cu trup din lemn de santal
Izvor din duh, ce viata ne-o adapă.

Aproape de răspuns, desprinse de solstiţiu
Proptind în temelii cu frunţile din ger
De veghe candela cu miez de armistiţiu
Ne tencuim răbdările pe cer.
*
Stăm dincolo de ceţuri, stihii in levitaţii
Ne gravitam din trupuri, uitând de inerţii
Prin porţile stelare, cuvinte constelaţii
Ne dăruim cu lumi, puterea de a fi.

Mi-ai prins copilăria cu cleme de cristal
Din harta ta de suflet imagini mă cuprind
Zâmbesc din noi, legende pe astral
Ne răsădim din paşii mugurind.

Iti dăruiesc Bianca,…surâs de iarnă fraged
In săniuţă timpuri tu le întorci `napoi
Pe clinchet de speranţe sosi-va anotimpul
Desagă cu zori dalbe, Crăciunul întru noi.

Fii fericită!

poezie de Mihaela Vlasin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare iubirea?

Când uiţi dimineţile deschise,
Păşesc uşor să nu-ţi tulbur somnul.
Sunt nopţi când
Cerul se adânceşte în suflet
Şi stelele luminează visele.
Porţi povara inimii
Şi timpul care
S-a jucat cu viaţa ta.
E multă lumină acum...
Oare iubirea ţi-a umplut noaptea?

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crez

Nu-mi las speranţa la voia-ntâmplării,
Nu stau la umbra timpului nicicând;
Mi-e casa inimii pe malul mării,
Înveşmântată-n al iubirii cânt.

Îmi e de-ajuns o rază jucăuşă
S-o prind din zbor, la pieptul meu s-o ţin,
Dar nu disper când, fără veste, o uşă
Mi se închide-n faţă, din senin.

În casa minţii colectez lumină,
Îmi place să conjug verbul "a fi";
Deopotrivă,-n gândul meu, se-mbină
Un dor febril şi vocea inimii.

poezie de Valeria Merca (3 iunie 2014)
Adăugat de Valeria Merca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea mea flambată-n spume

Marea mea flambată-n spume
Şi în valuri furtunoase,
O iubire fără nume,
Te cuprinde până-n oase!

Se îneacă în genune,
În culori orgolioase,
Marea mea flambată-n spume
Şi în valuri furtunoase!

Marea mea flambată-n soare,
Strigă valuri zgomotoase,
O dorinţă ce nu moare,
Printre unde de mătase!

Marea mea flambată-n spume
Şi în valuri furtunoase!

poezie de Elena Moisei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicaţie pentru Mimi Boroianu

Eu simt puterea grâului ţâşnind
Din trupul tău... Eşti înger de lumină
În nopţile cu lună strălucind...
Pe fruntea-ţi, nimb de pace... Se adună

La tâmple partitură din florile de tei...
Vioară ţi-e menirea de-a cuvânta iubirea.
Arcuş ţi-e braţul, Mimi şi cântec pentru cei
Care-ţi pătrund în suflet... A ta-i nemărginirea!

Privirea-i schit pe cerul din care-ai răsărit
Un mac de pământească şi fragedă chemare.
Tu, înger de lumină, un vis ai împlinit
Şi-n viaţa fiecărui, rămâi o sărbătoare.

La ceas de sărbătoare iubire să-mplineşti!
Prinos de fericire în rugi şi împlinire!
Mereu cu-acelaşi suflet şi gând, să primeneşti
Durerea pământească, spre marea fericire!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna ne dă un sfat

Am ajuns ca să te cunosc
Pătrund în taine fermecate
Lumină a nopti din adânc
Ascunzi iubirile pe însetate

Când la mare bate vântul
Valuri ce se spag în spume
Gândul meu isi ia avântul
Reflectând la acelasi nume

Îmbrăcată în rochie de voal
Părul în coadă am împletit
Vreau să mă scufund în val
Pregătită sufleteşte de peţit

De atâta iubire si aşteptare
Cerul este rosu înfierbântat
Marea varsă lacrimi cu sare
Lumina Lunei ne dă un sfat

Iubim tăcuţi nisipul desculţi
Scurtăm cu privirea zarea
Ajungem curgând în munţi
Iubirea vântul briza si marea

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna ne dă un sfat

Am ajuns ca să te cunosc
Pătrund în taine fermecate
Lumină a noptii din adânc
Ascunzi iubirile pe înserate

Când la mare bate vântul
Valuri ce se spag în spume
Gândul meu îşi ia avântul
Reflectând la acelasi nume

Îmbrăcată în rochie de voal
Părul în coadă am împletit
Vreau să mă scufund în val
Pregătită sufleteşte de peţit

De atâta iubire si aşteptare
Cerul este rosu înfierbântat
Marea varsă lacrimi cu sare
Lumina Lunii ne dă un sfat

Iubim tăcuţi nisipul desculţi
Scurtăm cu privirea zarea
Ajungem curgând în munţi
Iubirea vântul briza si marea

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima chemare

noaptea ţeseam lumina
între căderi de pleoape
să vindec rănile din suflet
păsări de foc se smulg din valuri
mă întorc pe ţărm şi iarăşi plec
eram o pasăre în noapte
şi cântul era şoaptă
dansam prin constelaţii în cercul lumii solitar
amăgitor, învăluit în ceaţă
mă mistuiam în tragic dor
curgeam
un foc de aripi
peste mare
mai deşiram poveşti
la fusul din odaie, la soba unui suflet
despre ultimul cocor în noapte
mereu mă întreb
sunt doar o întrebare
sau stea însetată pe un ţărm
se scurge cerul în adâncuri
şi pasul meu aprinde alte stele
pe bolta lumii încă o dată
în zori mi-a înflorit privirea
visam să ating nemărginirea, învăluit în ape
iar la sfârşit aprind cenuşa
tot căutând în lunga zare
un om, un gând, într-o chemare

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul din albastru

Ziua cu lumnină
Viaţă trecătoare
Noaptea e senină
Viaţă fermecatoare

Suspină ea marea
Valul sărută malul
Un răsărit de soare
Pe tera este raiul

Mâna ce ne-a dăruit
Un infinit din astru
Iubirea pe pământ
Cerul din albastru

Păsări care zboară
Clipe dintr-un ceas
Omu-îi o frântură
Secundă de popas

Rămase vii amintiri
Din iubirile lumeşti
Din zbor de cocori
Sufletu-îl moşteneşti

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cavalerul nopţii

Tăcerea apei reflecta spre mine
mănunchi de raze rupte din apus
în lupta cu tenebrele marine
ce se doreau luminii mai presus.

Din valuri, încercau să prindă cerul
cu ultime-ncordări de străluciri
menite să le ducă-n caruselul
din lumea nesfârşitelor trăiri.

Era aproape hăul. Valuri sumbre
veneau să-ncheie crâncenul război,
strângând lumina lor în mâini de umbre
pornite din adânc de inimi sloi.

Un strigăt şi un zbor tăcut, de noapte,
picaj ca în furtuna unui gând
ce se înclină-n faţa unor şoapte
pornite din speranţe-agonizând...

Din valuri, marea-şi pierde giuvaerul,
iar umbre din războiul nemilos
privesc lumini ce pot s-atingă cerul
din pene strălucind, de albatros.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!