Lămureşte-te cu prietenul tău: poate că n-a făcut nimic, dar, dacă a făcut ceva, nu va mai face. Lămureşte-te cu aproapele tău: poate că n-a spus nimic şi, dacă totuşi a spus ceva, nu va începe din nou. Lămureşte-te cu prietenul tău: vorba de rău nu-i rară, dar nu da crezare la tot ce se spune. E câte unul care-o scrânteşte, dar nu cu dinadinsul: cine n-a greşit vreodată cu vorba? Lămureşte-te cu aproapele tău înainte de a ameninţa şi fă-i loc legii Celui-Preaînalt.

Isus Sirah în Ecclesiasticul, 19:13-17, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de TraianD
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăgeşte-ţi prietenul şi fii-i credincios, dar dacă-i dezvălui tainele, nu alerga după el; căci aşa cum cineva nimiceşte un om omorându-l, şi tu ai ucis prietenia aproapelui tău; dacă-ţi deschizi mâna şi pasărea zboară, aşa ţi-ai pierdut prietenul şi nu-l vei mai prinde; nu mai umbla după el, că-i foarte departe: a fugit ca o căprioară scăpată din laţ. Dacă ai o rană, ea poate fi legată; dacă cineva te-a înjurat, poate veni o împăcare; dar pentru cel ce a dezvăluit o taină nu mai e nici o nădejde.

Isus Sirah în Ecclesiasticul, 27:17-21, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de TraianD
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ly: Dar chiar Lia mi-a spus că ar fi rău şi periculos, deci...
To Kuny: Se referea la cu totul şi cu totul altceva, dar are dreptate; tu nu poţi înţelege! Tocmai de aceea ai interpretat totul greşit... Scumpo, hai să pornim totuşi înapoi, spre navă, împreună!
Ly: Nici nu mă gândesc!
To Kuny: Bine... Cum vrei... Dar hai să-ţi spun ceva, care sper că te va ajuta să înţelegi; deci... Dacă tot e să consideri pe cineva drept "rău", atunci, doar eu pot fi acea persoană.
Ly: Tu, tati?! Rău?! Ce vrei să spui?
To Kuny: Da, draga mea, eu. Sau uiţi cum eram înainte de a fi plecat de pe Terra?! Un deţinut evadat. O persoană privată de libertate. Un puşcăriaş. Un fugar... În plus, un răpitor, doar v-am răpit pe voi doi, pe tine şi pe fratele tău, din sânul familiei voastre şi v-am luat cu mine, obligatoriu, fără aprobarea nimănui... Deci, da, eu pot fi considerat drept un tip rău, foarte rău. Nu şi comandantul misiunii!
Ly: Dar, în cazul tău, a fost vorba doar despre o greşeală, o neînţelegere. Eu ştiu că nu-i adevărat, că nu poţi fi aşa.
To Kuny: Greşeală sau nu... Asta e irelevant! Eu pot fi considerat drept un element rău, negativ. El... Ce-a făcut atât de rău? Să vedem... Te-a sărutat doar... Eh, desigur, n-a fost foarte frumos din partea lui, ştiind că eşti iubita colegului său de echipaj, Mihai, dar... Asta nu-ţi dă dreptul să-l judeci şi să-l clasifici drept un tip rău, periculos... Frumos, da, poate. Cum i se spune printre colegi?! Ah, da; Don Juan... Asta explică chestia cu sărutul... Dar nimic mai mult! E un băiat minunat, cu un suflet de aur şi un caracter ireproşabil!
Ly: Cum poţi să spui aşa ceva, tati?
To Kuny: Am discutat în multe rânduri cu el şi am avut ocazia să constat cu cine am de-a face. Nu mă înşel în privinţa lui. Deci, te rog, hai înapoi la petrecere şi n-o mai supăra pe Lia! Rămâi cu ea în cameră şi n-o mai cicăli! Pricepe că Lucian nu-i un tip rău, în nici un caz! Şi n-ar face niciodată ceva care să-i pună viaţa Liei în pericol. Nici ei, nici altcuiva! Trebuie să înţelegi asta.
Ly: Off, tati... Nu ştiu... Mi se pare atât de dificil! Cum să înţeleg?!
To Kuny: Încearcă măcar, scumpo! Acum hai înapoi, în nava lor! Te rog!
Ly: Bine, pentru că insişti... O să rămân la petrecerea lor. Cât despre Lia, evident că aş vrea să mă-nţeleg cu ea, dar...
To Kuny: Nu! Fără "dar", scumpo! Bine?!
Ly: Bine, tati.
To Kuny: Aşa te vreau, draga mea.
Ly: Dar tu tot nu eşti rău, în nici un caz!
To Kuny: Nici comandantul lor, scumpa mea. Nici el.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai ceva de spus...

Dacă ai ceva de spus, spune întâi în gândul tău,
Analizează ce e bine, fereşte-te de ce e rău...

Pe buze de-ţi stă adevărul, iubirea şi credinţa sfântă,
Deschide gura şi observă cum lumea te binecuvântă...

Nu te-ndoi de cele spuse, cuvântul tău are măsură,
Ai hainele rupte în coate de-atâta, multă-nvăţătură...

Aşa e viaţa, şi iubirea, îşi face cuib în gândul sfânt,
Analizează ce e bine şi puneţi inima-n cuvânt!...

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai fă ceea ce făceai. Ia-ţi o pauză şi lămureşte-te ce funcţionează şi ce nu. Definiţia nebuniei este să faci mereu acelaşi lucru aşteptând rezultate diferite.

citat din Robert Kiyosaki
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă îţi doreşti să reuşeşti în viaţă, fă perseverenţa prietenul tău bun, fă experienţa consultantul tău înţelept, fă prudenţa fratele tău mai mare şi fă speranţa protectorul tău.

citat clasic din Joseph Addison
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-şi permită România să dea, în plin avânt civilizator, un Aristofan în loc de Eschil, un Molière în loc de Racine, unul care să caricaturizeze tot ce s-ar fi cuvenit consacrat, apoi aşa ceva nu e dovadă de slăbiciune, ci, dimpotrivă, de mare forţă şi siguranţă de sine. Ca şi faptul că Cioran a scos în plin avânt al epocii lui Carol al II-lea "Schimbarea la faţă a României", exasperat că România n-a făcut absolut nimic în istorie. Sunt acte pe deplin (chit că paradoxal!) patriotice. Nu e nicidecum vorba de ruşinea de-a fi român, ci de exasperarea că România nu atinge visul (tău) suprem de mărire.

citat din Dan C. Mihăilescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă ceva!

De ani de zile aştepţi o schimbare
Şi te vaiţi că îţi merge din ce în ce mai rău.
Însă nu faci nimic, eşti în "hibernare"
Vrei să facă alţii totul în locul tău.

Şi când e vorba de luptă dai doi paşi înapoi,
Nu faci nimic şi aştepţi să îţi meargă bine.
Însă nu te-ai săturat să stai doar în "ploi"?
Fă ceva, schimbarea poate începe de la tine.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (8 iulie 2019)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mult se-ndreptăţeşte omul...

Ce mult se-ndreptăţeşte omul că n-a ucis şi n-a furat
Că n-a aprins la nimeni casa, că strâmb spre nimeni n-a jurat
Că n-a nedreptăţit pe nimeni luând ce nu era al lui.
Oricând s-ar măsura cu alţii, ca el pe lume nimeni nu-i.
Se poate n-a ucis cu parul, se poate n-a furat comori,
Dar cu cuvântul şi cu ura el n-a ucis, de-atâtea ori?
Se poate n-a prădat avutul cel pământesc al nimănui,
Dar n-a furat el de la Domnul când dezbina lucrarea Lui?

Se poate n-a făcut păcate cum face orice vinovat
Dar când putea să facă-un bine şi nu-l făcea, n-a fost păcat?
Când el vedea că alţii sufăr bolnavi şi singuri şi trecea
Şi-ar fi putut să facă-un bine dar n-a făcut, el ce făcea?

Când va veni Hristos în slavă la judecata Lui
Atunci nu de păcate-o să ne-ntrebe, ci de-ale dragostei porunci
Nu pentru rele-o să ne-alunge, ci pentru binele ştiut
Putând la semeni a le face, dar noi trecând, nu l-am făcut.

O, nu te-ndreptăţi pe tine că n-ai aprins şi n-ai furat
Că este decât toate-acestea un mai amar şi greu păcat:
Acela de-a nu face bine când ştii şi poţi trăind mereu
Mulţi credincioşi o să-i alunge, pentru acesta, Dumnezeu.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din Cuvântul Tău

Doamne, ştiu că dincolo de toate
Dincolo de ceruri şi pământ
Dincolo de tot ce nu se poate
Eşti acolo, Doamne, în Cuvânt.

Dincolo de ce-aş putea eu crede
Dincolo de ce-aş putea eu şti
Dincolo de tot ce nu se vede
Eşti doar Cuvântul şi a fi.

Din Cuvânt ni s-a născut iubirea
Din iubire s-a născut Isus
Prin Isus s-a săvârşit zidirea
Şi prin el la Tine ne-ai adus.

Astfel ai creat o-ntreagă lume
Din Cuvântul Tău de la-nceput
N-a fost chip şi nici n-a fost un nume
Dar L-ai pus în noi când ne-ai născut.

Doamne, ştiu că dincolo de toate
Dincolo de ceruri şi de hău
Dincolo de tot ce nu se poate
Este un Cuvânt, Cuvântul Tău...

poezie de Adriana Cristea (27 decembrie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să reuşeşti în viaţă, fă perseverenţa prietenul tău cel mai de aproape, experienţa sfătuitorul tău înţelept, prudenţa fratele tău mai vârstnic şi speranţa îngerul tău păzitor.

citat clasic din Joseph Addison
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loredana

Mi-e ruşine să privesc mai sus de mijlocul tău,
Şi tremur tot de văd prea sus,
Nu ştiu de-i bine sau e rău...
Că sunt timid o ştii şi tu, o ştie toată lumea,
Şi totuşi "te iubesc" ţi-am spus,
Dar tu de mine te-ai ascuns,
Şi poate partea cea mai rea,
De-atunci nu mi-ai mai spus ceva.
Of cât am vrut să fii a mea,
Dar poate e mai bine-aşa,
Să te visez dansând pe cer,
Plină de farmec şi mister,
Tu Loredana eşti o stea.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Lia, te rog, insist... Sper că n-ai uitat ce v-am spus când am plecat de pe Terra în această misiune. V-am cerut să nu aveţi nimic de ascuns faţă de ceilalţi, printre altele. Credeam că am vorbit destul de clar, pe înţelesul tuturor, chiar şi pentru tine. Nu vreau secrete!
Lia: Nu face pe comandantul cel dur cu mine; nu-ţi merge...
Lucian: Nu fac deloc pe comandantul, deşi e sigur că eu sunt acela. Dar n-am făcut niciodată uz de funcţia mea, decât în cazurile de strictă necesitate, deşi... Nu-mi amintesc de vreun asemenea caz! Deci nu-i vorba de comandantul tău, dar ce-ai zice de... colegul tău? Sunt sau nu colegul tău?
Lia: Mda, eşti. Trebuie să recunosc.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorului Marian Barbu, la romanul "Aproapele nostru trădează"

Dacă prietenul apropiat,
N-a ţinut şi te-a trădat,
Azi, în noua ipostază,
Te mai şi manipulează.

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raspuns final?

Privind aceeaşi stea ce mă inspiră
O vorbă-am vrut ca să îţi spun,
Răspunsul tău mă cam intrigă
Nu pot să înţeleg, nu ştiu.

Să fi grăit tu oare adevărul?
Sau eu am înţeles greşit…
E imposibil, spun buzele tale,
La ce mi-ai spus mult m-am gândit.

Motivul forte de l-ai spune,
Acel motiv din urmă care
Îmi face mie imposibil
Să mai visez in continuare.

Poate că mulţi mi-au spus că e mai bine
S-aştept să treacă timpul rău,
Dar greu se mai scurg ale mele ore
Când nu sunt prin-prejurul tău.

Aşa că îndrăznesc din nou
Să îţi vorbesc ca un ecou,
Prin versuri chiar nereuşite
De mine mult, mult chinuite.

Alege-o variantă de răspuns:
Poţi spune “da”, poate vei spune “nu”,
S-au chiar poţi spune “mai incearcă tu”,
Dar steaua mea se-ndreaptă spre apus.

Iar de răspunsul tău va fi
Acelaşi, dar numai de-aş şti,
În pace eu te voi lăsa
Voi şti că nu vei fi a mea.

Dar sper acum, măcar de-această dată
Răspunsul dat, să fie doar al tău,
Să nu fie influenţat de alţii
Să fie sincer, clar ca un ecou.

Încerc să-nchei, dar mi-este foarte greu
Căci incă nu ţi-am spus tot ce simt eu,
Însă măcar un lucru-aş vrea să îl reţii:
Dăm doar un semn, sau un cuvânt, sau orice-ar fi.

poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de a face sau a spune ceva, gândeşte-te mai înainte de toate la poporul, patria si aproapele tău... În ţara ta, tu eşti trimisul familiei tale, iar în afara ţării, tu eşti trimisul patriei tale, pentru că în patrie faptele îţi reprezintă faţa familiei, iar dincolo de hotarele ei faţa poporului tău.

Chabua Amirejibi în Data Tutashkhia (1975)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu n-ai nimic

Tu n-ai nimic în lume,
nimic din tot ce-i rău,
nici bogăţii, nici nume,
nici desfătări, nici glume,
dar ceru-ntreg e-al tău.
Tu n-ai nimic în viaţă,
nimic pe-acest pământ,
nici vinul ce răsfaţă,
nici haina cea măreaţă,
dar tot ce ai e sfânt!

Tu n-ai nimic ce leagă,
ca cei ce totul vor.
A lor e clipa dragă,
a lor e lumea-ntreagă,
dar cerul nu-i al lor.

Tu n-ai nimic sub soare
şi toţi te râd mereu.
A lor e-a vieţii floare
şi cupa-mbietoare.
Al lor e tot ce moare.
Al tău e Dumnezeu.

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie despre "Nimic",

"La început a fost Cuvântul";
Dar Cuvântul de unde s-a luat?
Se spune că pământul
Dintr-o explozie ar fi apărut;
Şi, înainte de explozie,
Ce a explodat?

Sau poate... Totul a apărut din Nimic,
Dar Nimicul – ce mai e?
De unde vine acest "Nimic":
Dintr-un alt Nimic,
Sau din ceva mai mic?
Sau, poate, mai mare?
( Nu mi-ar fi de mirare!)

Ce este Nimicul?
Este "nimic" sau "gol"?
Şi dacă e "gol" –
Cu ce era umplut?
Ce a fost la început?

Dar dacă nu există
Nici început, nici sfârşit,
Doar "suspendată clipă" – infinit?
Şi dacă Nimicul e pur şi simplu – nimic
Din care a apărut acest infinit?

Nu sunt savant, şi nici cercetător,
Doar mă joc de-a filosoful;
Nimeni nu ştie şi nici n-a ştiut
Ce a fost la început;
În schimb, un lucru e cert despre Nimic:
"Ştiu că nu ştiu nimic".

poezie de Maria Supernic (13 februarie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu duşmăneşti pe fratele tău în inima ta, dar să mustri pe aproapele tău, ca să nu porţi păcatele lui.

în Levitic, 19:17 (2010)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

To Kuny: Dar hai să-ţi spun de ce te-am căutat de fapt, deci, motivul pentru care mă aflu acum aici. Comandante... Mă auzi?! Comandante... Pe unde-ţi umblă mintea, Lucică?!
Lucian: Ah, scuzaţi-mă, vă rog, domnule, n-am fost atent.
To Kuny: Am remarcat. La ce te gândeai?
Lucian: Poftim?! Nu, la nimic... Nu contează! N-are importanţă.
To Kuny: Haide, băiete! Sunt prietenul tău, deci, poţi să-mi spui despre ce e vorba, poate te voi ajuta cu ceva. Se observă că te frământă totuşi ceva, deşi, de moment ce fiul meu s-a împăcat deja cu dulcea sa soţioară, ar trebui să fii foarte liniştit, mulţumit. Se pare însă că mai e altceva ce nu-ţi dă pace. Am sau n-am dreptate?
Lucian: Păi, da, dar... Nu e ceva serios! N-ar trebui să mă luaţi în seamă.
To Kuny: Eu nu te-aş lua în seamă, dar tu nu-mi dai voie, pentru că eşti neatent. Şi aş vrea să vorbim, dar aşa nu se poate! Hai, spune-mi ce ai pe suflet, Luci! Sunt un bun ascultător. Aşa că...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu ţi-am spus

Eu nu ţi-am spus, tu poate însuţi ai aflat,
cu chipul tău în palma dreaptă am plecat.
Era-n apus, dar sigură-s că, nu ţi-am spus,
că ochii mei prin ochii tăi lumin-au plâns.

De ţi-aş fi spus că-n piept mi-erai ecou,
bătând cu freamăt şi iubire-n mut tablou,
m-aş fi temut că plec ocult, luând cu mine,
şi inima şi vasele-ţi fierbinţi sangvine.

Era-ntr-o iarnă, cred că încă eram iarnă,
mă dezgheţai pe-ncheietură, mai cu seamă,
Eu nu ţi-am spus dar, ar mai fi ceva de spus,
sărutul tău se zbate-n pulsul meu... redus

De ţi-aş fi spus c-omătul de cuvinte doare,
aş invoca motiv stocastic: pura depărtare,
dar fenomenele nu-s însuşi anotimpul dalb
mă-ntorc curând, cu chintesenţă, să te-mbrac.

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!