Erudit

Când ceva s-a isprăvit
Dincolo de asfinţit
Nu te lăsa biruit
Apucă-te de clădit
Nu te lăsa copleşit
Mai este un răsărit
Şi un loc blagoslovit
Mai e ceva de oferit
Implică-te negreşit
Participă implicit
Undeva la infinit
Vei deveni erudit.

poezie de David Boia (2 aprilie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Implicit

Cum nu se lăsa convins
De un sentiment profund
Atunci duduia dinadins
Ia dat cu papucii în fund!

epigramă de David Boia (21 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În continuu

Editează-ţi contul
Pe facebook amice
În coordonate euforice
Nu lăsa să curgă
Pustiul printre noi
El va crea o despărţire aridă
Cum nu s-a văzut în deşert
Nu lăsa să curgă
Nici apa printre noi
Ea va crea un diluviu
Cum nu s-a mai văzut
De la potop încoace
Acum am ajuns
La limita maximă
De prieteni cât este admisibil
Nu lăsa să curgă nici
Despărţirea printre noi
Ea poate dezvolta
Un maxim de singurătate
Mustind spontan de izolare

În prezent îmi caut noi
Reţete de socializare
Pe conturi dintre cele
Mai agreabile şi dezinvolte.

poezie de David Boia (19 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire

Învăţătoarea mea din clasa-ntâia
De mult de-aici din lume a plecat,
S-a dus să-nveţe-n lumea cealaltă
Copii ajunşi la vârsta de-nvăţat.

Era o fetişcană numai soare
Venea la şcoală tot în pas zorit,
Iar în recreaţii sta întotdeauna
Cu fel de fel de cărţi la tăinuit.

S-a-mbolnăvit odată într-o toamnă
Şi-ntregul an s-a chinuit în pat.
Într-un târziu ne-a spus domnul director
Să n-o mai aşteptăm, că s-a mutat.

Tu, timp, n-o mai lăsa acum furtunii,
N-o mai lăsa prin vânturi şi prin ploi.
Destul s-a chinuit săraca
Până s-ajungă de la ea la noi.

Ai grijă, pune-un înger să păzească
Dacă mănâncă seara sau de nu,
Şi n-o lăsa să-şi cheltuiască banii
Numai pe cărţi, mai cumpără-i şi tu.

Fii bun şi blând, oh, cât de mult n-ar vrea,
N-o mai lăsa la margine să stea!
Era neînvinsă, iubitoare, bună,
Găseşte-i loc pe undeva prin lună.

poezie clasică de Virgil Carianopol
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De pe marginea fântânii

Probabil că din praf se mai nasc încă stele
Evoluţia speciilor este încă posibilă...
Zeii totuşi au pierdut ceva teren
Au câştigat teren doar zeii-cimpanzeii!
Se trage încă clopotele la biserică
Nu totdeauna, dar se mai trage;
Colindătorii vor dispărea în curând
Pentru a lăsa mai mult loc pe metrul pătrat;
Copacii vor deveni mai subţiri şi mai rari
Pentru a lăsa mai mult cer senin;
Porumbeii vor exista la infinit
Se vor albi chiar, cu timpul;
(iată o întrebare pentru toată suflarea:
de ce porumbeii sunt nemuritori?!)
În general, schimbările vor fi minime
Din oameni tot oameni se vor naşte
Pe nisip vor rămâne urmele viitorilor paşi
Chiar dacă mai rare, mai adânci şi mai triste...

Mi-e dor de foşnetul pierdut al pădurii
Rezemat cum stau de marginea fântânii;
Vedeţi, toate astea le-am spus de pe marginea fântânii
Azi, martie 17, o mie nouă sute...

poezie de Mihail Mataringa (17 martie 1985)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceva de la mine ţi-am dat

bucuria de a trece dincolo de spaţiu şi timp
ceva de la tine am primit
o altă viaţă
şi am învăţat să trăiesc
în acelaşi timp
două vieţi

ceva am dat şi ceva am primit
chiar şi cu mâinile pline de sânge
tot aşa am spus
că viaţa pe care mi-ai dat-o
e cu mult mai frumoasă
şi vezi tu
nu vreau să o pierd
nu vreau să rămân ca o piatră la marginea gândurilor tale

nu
nu lăsa nimic din toate astea să se întâmple
caută-mă
în adâncul fiinţei
şi-ai să mă găseşti
cu respiraţia tăiată
cu buzele arse de-atâtea rugăminţi

nu mă lăsa
te rog
nu vreau să mă sting
când ştiu
cât de mult am dat din bucuria mea
şi cât de mult am primit de la tine
o altă viaţă
una pe care vreau s-o trăiesc
mereu

nu vreau să mă sting
nu vreau

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu lăsa tristeţea

Dacă vei lăsa tristeţea
Să-ţi umbrească sufletul,
Îţi vei pierde tinereţea,
Îţi vei scurta umbletul.

Din start alungă tristeţea.
N-o lăsa să odrăslească.
Îţi aduce bătrâneţea,
Viaţa tinde să sfârşească.

poezie de Dumitru Delcă (18 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reclame în exces

Din zori şi până-n asfinţit
Reclamele ne-au copleşit
Şi nu mai putem răzbate
De-atâta... publicitate!

epigramă de David Boia (27 mai 2012)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vei lăsa în urma ta

Uitându-mă la viaţă cu optimism,
nu e întotdeauna uşor,
doar soarele care răsare în fiecare zi
ne învaţă că totul este posibil...
Va veni acel moment în care fiecare durere,
fiecare dezamăgire, tot ce te-a rănit
se va transforma în indiferenţă.
Da, aşa n-o să mai pierzi nimic...
Vei lăsa în urmă acei oameni,
care nu au putut câştiga un loc sigur
în această lungă călătorie numită viaţă.
Vei lăsa în urma ta fiecare cuvânt stupid,
fiecare judecată uşoară, fiecare supărare
şi chiar orice ranchiună pentru că vei înţelege
că toate astea sunt de-a lungul drumului tău,
iar pentru a merge înainte,
trebuie să cari doar ceea ce merită.

poezie de Eugenia Calancea (23 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

erudit

Erudit: om înrudit îndeaproape cu învăţătura.

definiţie aforistică de David Boia (14 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apucă-te oricând, dar nu te lăsa niciodată!

Andrei Surugiu
Adăugat de Andrei Surugiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CÂND UNDEVA UN SOARE ROŞU CADE-N ASFINŢIT

Când undeva un soare roşu cade-n asfinţit,
Acelaşi astru-n altă parte urcă-n răsărit,
Pământul jumătate se afundă în obscur
În timp ce-n altă parte-i de lumini acoperit.

rubaiat de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ispită sacră

Fără stare
şi fără preget
m-am poziţionat
la răsărit
ca să văd splendoarea
dimineţii de apoi
caut neîncetat
în stare de extremă urgenţă
un loc plin de lumină
plus inspiraţie elocventă
şi iarăşi caut febril
un loc undeva
la răsărit de eden
de unde s-ar putea
accesa raiul îngeresc.

poezie de David Boia (8 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vei fi omul înţelept

Nu lăsa timpul să treacă
Fără să înveţi ceva!
Având minte înţeleaptă,
Mai mult te vei înălţa.

Altfel, vei avea o viaţă
Care duce în amurg.
Nu vei putea face faţă
Greutăţilor ce curg.

Cu multă învăţătură,
În viaţă vei prospera.
Vei păşi în lumea bună,
Mult timp te vei bucura.

Vei putea intra în lume
Fără să ai remuşcări.
Din nume îţi faci renume,
Vei deschide multe zări.

Vei avea viaţă frumoasă,
Vei primi mai mult respect,
Gândul îţi va sta acasă,
Vei fi omul înţelept.

poezie de Dumitru Delcă (4 mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu lăsa pe nimeni să-ţi spună că nu poţi face ceva. Dacă ai un vis, trebuie să-l protejezi. Oamenii care nu reuşesc să facă ceva îţi vor spune că visul tău nu se va împlini. Dacă vrei ceva, du-te şi obţine. Punct.

citat din Will Smith
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât ţi se întâmplă ceva mai rău cu atât vei pierde mai mulţi prieteni.

aforism de David Boia (3 ianuarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu lăsa pe nimeni să îţi spună că nu poţi face ceva. Oamenii, când nu pot face ceva, spun şi altora că nu pot să facă acel lucru.

Pera Novacovici în Descoperă-ţi vocaţia
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Globalizare

În starea asta, implicit
După modelul cosmopolit
Ne integrăm în infinit.

tristih de David Boia (9 aprilie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un anotimp altfel

moartea
al o mie unulea anotimp
îţi va povesti în fiecare seară câte ceva frumos
ceva de care va începe să-ţi pese
vei afla multă iubire
spaţiul ei va fi de factură julesverniană
fascinaţia se va derula pe o peliculă de film
lumina se va lăsa împărţită rogvaiv
îţi vei alege oricare culoare
vei picta sufletul ei
cu buricele degetelor
multe planete se vor naşte din inimă
vei apăsa pe o stea
cerul morţii se va deschide atunci
farfurie zburătoare
vei trimite mai întâi un sunet alien pentru vii
apoi vei scrie pe cerul lor aflat dedesubt

sunt al o mie unulea anotimp
povestea voastră poate să înceapă

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încrederea în sine este cea mai sigură cale de a atinge ce ţi-ai propus. Dacă ştii în adâncul inimii că vei deveni cineva, aşa va fi. Nu lăsa gândurile să se abată de la această cale. Este periculos.

citat clasic din George S. Patton
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât ar părea de paradoxal, unui bătrân cu o formaţie tehnică nu-i este deloc mai simplu şi mai uşor să se iluzioneze cu moartea... S-a dus în infinit... S-a dus dincolo de infinit... Într-acolo?... Păi dacă într-acolo se ducea o întreagă generaţie. Generaţia noastră... Cum să nu te implici şi să nu te strecori în vieţile altora când a ta se încheie! Cât e de plăcut să arunci o privire în viaţa altuia... a oricui, o viaţă împlinită atât de bine şi de uşor (pe ecran). Să ciocăneşti ca la o uşă... Să ciocăneşti la o soartă străină ştiind dinainte că, pentru un timp, o să-ţi dea drumul negreşit înăuntru.

Vladimir Makanin în Spaima (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!