Da, de-a lungul acestor cinci ani nu se văzuseră nici măcar o dată, însă el nu o uitase; ultima lui scrisoare, scrisă ieri, fusese pentru ea; a citit-o pe nerăsuflate de cum intrase în camera hotelului, iar acum avea impresia că toate i le spusese cu viu grai, că nu citise, ci ascultase.

Nina Berberova în Cartea fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ali, spre deosebire de Colin, nu era nici înalt, nici frumos, nu fusese ilegalist, nu-i plăcea poezia modernă, dar m-am îndrăgostit de el până peste cap şi fără argumente. (...) Când mă ascultase cântând la Ateneu sonata mea pentru pian şi vioară (cu Mircea Săulescu) i-a spus surorii lui, care stătea lângă el: eu cu femeia asta am să mă însor...

Nina Cassian în Memoria ca zestre
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina: Am impresia că te doare capul!
Mişu: Capul? (Duce mâinile la ceafă). Te referi cumva la capul meu, proprietate personală? Nici măcar nu-l simt! (Disperat). Ajută-mă, Nina! E cinci şi jumătate! Cititorii aşteaptă! (Plânge.) Mi-am pierdut capul...
Nina (îl mângâie): Stai liniştit! Un gazetar deştept se descurcă şi fără cap!
Mişu: Dar eu am nevoie de cap! Sunt cap limpede! Trebuie să termin ziarul!
Nina: Ziarul nostru, oricum e terminat... Ne-au mai rămas şapte abonaţi...
Mişu: Minţi! Cititorii noştri sunt afară! Îi auzi cum freamătă?...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: N-ai adormit, Luci?
Lucian: Nu, mamă. Nu pot.
Diana: Te înţeleg, dar va trebui să te odihneşti.
Lucian: Probabil că voi reuşi mai târziu, iar dacă nu, am să recuperez orele de nesomn după lansarea navei. Voi avea destul timp...
Diana: Poate vei avea, poate nu... Ar fi mai indicat să dormi şi-n noaptea asta, pentru ultima oară acasă.
Lucian: Pentru ultima oară... Ce ciudat sună! De ce pentru ultima oară, mamă? Crezi că nu mă voi întoarce peste 13 ani?
Diana: Te rog, nu spune aşa ceva nici măcar în glumă! Te vei întoarce, bineînţeles, dar pentru ultima oară, acum.
Lucian: Mda, acum...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima scrisoare

Iata ca iti scriu acum o ultima scrisoare
Dar nu am sa iti spun cum poate vrei: esti ca oricare
Astazi stim ca iubirea moare

Totul e scrum fara foc
Pentru tine, pentru mine
Nu-i loc
Pentru mine, pentru tine
In joc.

Si nu e loc de pus acum vreo intrebare
Si nu o sa ies cum poate crezi la drumul mare
Sa mai strig ca iubirea moare
Totu-i scrum fara foc pentru tine, pentru mine
Nu-i loc
Pentru tine, pentru mine
In joc.

Si am sa iti mai spun acum in ultima scrisoare
Despre sarut si despre cer si de iertare
Chiar de stim ca iubirea moare
Totu-i scrum fara foc pentru tine, pentru mine
Nu-i loc
Pentru mine, pentru tine
In joc.

cântec interpretat de Vasile Şeicaru, muzica de Vasile Şeicaru, versuri de Vasile Şeicaru
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirile se pot înceţoşa de-a lungul anilor, însă ele nu îmbătrânesc nici măcar cu o zi.

citat din Michelle C. Ustaszeski
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultă cu atenţie şi i se pare că felul în care l-a vrăjit ieri n-a fost zadarnic. O să fie al ei. Îi va aparţine...

Nina Berberova în Cartea fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna, frumoasă, galbenă şi strălucitoare pe cerul nocturn al Terrei. Acum, atât de aproape, îşi arăta suprafaţa cicatrizată, plină de urmele lăsate de loviturile primite de-a lungul existenţei sale. Înconjurând-o, puteau vedea clar şi faţa nevăzută a Lunii de pe Pământ; desigur, era de mult cunoscută, nu mai avea secrete, fusese studiată amănunţit... Şi totuşi, celor şapte tineri li se părea deosebită; nu ei o studiaseră până în acel moment. Tot ce ştiau despre ea, ştiau din cărţi, programe pe computer, emisiuni de televiziune (documentare ştiinţifice) şi alte materiale de specialitate. O văzuseră şi cu luneta, cu telescopul, cu alte aparate astronomice, dar acum o vedeau cu ochiul liber şi erau atât de aproape de ea...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nava, de curând finisată, nu prea avea nevoie de o pregătire pentru plecare, doar totul era foarte bine pus la punct, acesta fiind motivul construcţiei sale, însă, pentru orice eventualitate, cei trei tineri, conştiincioşi, trecură la o nouă verificare amănunţită, aruncând cu atenţie o privire generală asupra întregii nave, chiar dacă ştiau destul de bine că totul era în stare perfectă, din toate punctele de vedere, însă dacă directorul le spusese că trebuie să se ocupe de verificări, exact asta şi făceau, pentru a nu se expune nici unui risc. Desigur, nava albastră era gata încă din momentul în care construcţia ei fusese desăvârşită.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

William Jones

Câteodată o buruiană străină, necunoscută mie,
Avea nevoie de un nume din cărţile mele;
Câteodată sosea o scrisoare de la un mic fermier,
Câteodată, printre scoicile care se adunau de-a lungul ţărmului,
O perlă sclipea ca o lacrimă în iarbă,
Alteori dimineaţa ajungea în Spoon River
O scrisoare ştampilată în Tyndall, Anglia.
Eu, iubitorul naturii, îndrăgit pentru iubirea ce-i purtam,
Am corespondat cu iniţiaţii,
Care o cunoşteau mai bine decât mine.
Oh, nu există mai mic, nici mai mare,
Doar noi facem ceva mare pentru a obţine o mai adâncă încântare;
... cu scoici din râu înveleşte-mă, înveleşte-mă.
Am trăit minunându-mă, venerând pământul şi cerul –
Acum am intrat în marşul etern al vieţii fără de sfârşit.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River (1915), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima scrisoare

eu ieri ţi-am scris şi azi îmi pare rău
pentru momentul de subtilă slăbiciune
dar intuiţia mă apăsa mereu
ceva măcar dintre decenii de a-ţi spune

nici nu-mi mai amintesc ce ţi-am şoptit
şi cât de speriat fujeam de gânduri
că tu, că tu iubito ai murit
şi tot ce-ai scris era pe rând, nu printre rânduri

dar a trecut şi asta. Te-ai trezit
cum te trezise-i în adolescentă
şi nici măcar nu te-ai catacdisit
să-mi spui de starea mea de somnolenţă

şi cine te-a impus să uiţi de mine
la propriu invocându-mi nebunia
aşi vrea să-l ştiu, pe ăla nimeni, cine
s-a luat de piept cu însă-şi veşnicia.?!

în rest, îmi pare rău să-ţi spun adio
a două oară-n viaţă asta ca un val
"e vals în doi, deşi persistă trio
şi sună melodia a metal"...

PS

cieste cu atenţie. E ultima scrisoare
citeşte cu atenţie. E ultimul cuvânt
citeşte cu atenţie. Şi nu lovi că doare
şi nu lovi că doare în sentimentul sfânt...

poezie de Iurie Osoianu (12 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela se simţi oarecum ciudat în braţele comandantului, la pieptul lui gol, de parcă din doctoriţa cea eficientă şi aprigă, care ştia sigur întotdeauna tot ceea ce avea de făcut, s-ar fi transformat brusc într-o fetişcană vulnerabilă şi timidă. În spatele lor auziră o tuse înnăbuşită, de parcă cineva le atrăgea astfel atenţia asupra sa. Stela se despinse din braţele comandantului misiunii, iar el îşi întoarse privirea spre cel ce intrase în încăpere. Fiindcă fusese mult prea fericit, nici nu auzise uşa deschizându-se, nici când respectivul intrase în cabinet; la fel şi Stela, nici ea nu sesizase acest amănunt.

citat din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Bună dimineaţa, Prinţul Vieţii mele!" Aşa i se adresa de fiecare dată, urmând a face o uşoară modificare, însă mult aşteptată, când vor avea copilaşi împreună: "Bună dimineaţa, Regele Vieţii mele!". Simţea că povestea lor fusese scrisă în gigantice stele şi trăită în medievale, somptuoase castele.

Michelle Rosenberg în Povestea Divei cu ochi de ciocolată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Giotto avea un talent atât de minunat, încât nu există nimic din ceea ce a produs în veşnica-i mişcare natura care să nu fi fost zugrăvit de el, într-un mod atât de asemănător, încât aveai impresia că aceasta nu mai e o copie, ci mai degrabă obiectul însuşi. Deoarece a scos din nou la lumină arta, care fusese de mai multe veacuri îngropată din pricina rătăcirilor celor care pictau, dorind mai degrabă să facă pe placul ochilor ignoranţilor, decât ai celor înţelepţi, el poate fi pe bună dreptate numit unul din aştrii gloriei florentine... Ceea ce ridica şi mai mult meritul său, era modestia foarte rar întâlnită printre cei de-o seamă cu el. Avea ambiţia să fie prinţul pictorilor; cu toate acestea, nu voia nici măcar să i se spună maestru. Această modestie nu făcea însă decât să sporească strălucirea talentelor sale.

citat celebru din Boccaccio
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţa fiecăruia se întâmplă ca dintr-o dată, poarta trântită în nas să se întredeschidă, zăbrelele să se dea la o parte, nu-ul definitiv să nu mai fie decât un poate, lumea să se tranfigureze, un sânge nou să ne curgă prin vene. Asta-i speranţa.

Nina Berberova în Trestia revoltată (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu o mai spusese nici unuia dintre copiii săi până atunci şi văzu că pe Al îl uimi să audă acest lucru. Dar acum uşile se trânteau peste tot de-a lungul trenului roşu şi siluetele nedesluşite ale părinţilor roiau pe lângă tren, pentru ultimele pupături şi îndrumări. Albus sări în vagon şi Ginny închise uşa după el. Elevii stăteau aplecaţi peste ferestrele cele mai apropiate de ei. Multe feţe din tren şi de pe peron păreau să fie întoarse spre Harry.

J.K. Rowling în Harry Potter şi Talismanele morţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima afacere românească

C-am vândut flota-nvechită,
A fost bomba cea mai mare,
Însă astea cinci vapoare
Sunt de-a dreptul... dinamită!

epigramă de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am făcut griji pentru multe lucruri de-a lungul vieţii, iar majoritatea dintre ele nici măcar nu s-au întâmplat.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulian şi Diana coborâră treptele navei albastre. Afară, seară călduroasă de vară; soarele încă strălucea pe cerul senin, iar vântul, potolit, nici măcar nu adia. Ceva mai în faţă, Diana o zări pe blonda cea mărunţică şi pe părinţii acesteia; nu uitase vizita în straniul ei apartament plin de animale. Ţinând însă cont de ceea ce-i spusese Luci, se grăbi să-i ajungă din urmă; blondul nu grăbi deloc ritmul paşilor (de parcă îi era ciudă că fiul său rămăsese cu directorul, deci, de fapt, adevăratul tată).

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum însă geograful, indiferent de ora târzie, era decis să treacă pe la Adela, s-o mai vadă, altfel cine ştie când va mai avea această ocazie? Iar să plece în misiune fără a mai avea ocazia să-i vadă mutrişoara bălaie, măcar o dată, fie şi în negura nopţii, nu dorea...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vioara însă o mişca într-alt chip, cam în felul în care o emoţionau câteodată anumite versuri, o rugăciune sau, pur şi simplu, bucuria fără nume la vederea stelelor pe cer, a florilor pe câmp. Nu puteai să spui nimic despre ele.

Nina Berberova în Cartea fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!