Povestea nu s-a terminat, n-a devenit încă istorie, iar viaţa ei secretă poate izbucni chiar mâine în voi sau în mine.

citat din Gershom Scholem
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine...

mâine poate-o fi mai bine,
mâine, mâine, unt pe pâine,
mâine cu un pic de soare,
mâine poate nu mai doare

mâine poate o speranţă,
mâine o zi şi-o nouă viaţă,
mine poate răul trece,
mâine văd ce se petrece

mâine mult mai bun ca azi,
mâine foşnetul din brazi
mă va ridica de aripi,
mult mai sus de joase valuri

mâine, mâine, până mâine,
e prea mult şi nu-mi e bine,
până mâine înc-o noapte,
o voi trece, n-am ce face

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce să-ţi fiu?

Poate că mâine va fi o altă vreme
sau nu
voi afla sunetul vocii ei
şi îl voi uita chiar a doua oară

pentru că sunt eu
şi tu eşti pe tărâmul meu

ea e
întrebarea
care macină cerul gurii
o zi doar
încă una

urechile
varsă cenuşă
caldă încă
stinsă de cuvinte goale
aşteptând un răspuns
care nu se va naşte niciodată
lângă mine
lângă tine
pată roz
cristal din Oz

de ce nu-mi eşti
de ce să-ţi fiu
de ce nu vii
de ce să viu (?)

poezie de Sorina Rîndaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate mâine

Ea mă întreabă de ce o plac.
La fel de bine ar putea întreba
De ce respir.
Poate mâine nu voi mai respira
Sau ea n-o să-mi mai placă.
Poate mâine mareea nu va mai exista.
Poate ziua de mâine nu va mai aduce
Alte curcubeie.
Poate mâine ea va înceta
Să-mi pună întrebări fără rost.

poezie de Gail Carson Levine, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate nu, poate... DA!

Oare, voi învăţa,
într-o viaţă de om,
de la muguri de pom?!
Poate nu, poate... DA!

Viaţa vie-ncepu
c-un sfârşit creştinesc?!...
Oare mă amăgesc?!...
Poate... DA, poate... NU!

Dacă voi încerca
să zâmbesc, la dureri,
voi afla şi plăceri?
Poate nu, poate... DA!

O să-mi uiţi zâmbetu',
dacă-n braţele-i reci
ai vrea mâine să pleci?...
Poate da, poate... NU!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezamăgit de viaţă

În viaţa mea
n-a fost o zi în care,
fruntea să-mi fie senină.
Mereu în alergare,
lipsită de lumină.
Hrănit doar cu speranţa
că mâine va fi bine,
Doamne, îţi dau viaţa
primită de la Tine.
Aşa-mi voi împlini
speranţa ce o voi
Şi fericit voi fi
în viaţa de apoi.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un reporter este mereu preocupat de mâine. Ieri nu îi oferă nimic tangibil. Tot ce poate să facă – este să agite aerul pentru zece sau cincisprezece minute şi pe urmă... bum.. s-a şi terminat.

citat din Edward P. Murrow
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile de istorie de astăzi conţin povestea războaielor de mâine.

aforism de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testament (VIX)

Şi când va fi să plec discret, dincolo
Vă las aci bucăţi din mintea mea
Iar de vi-i dor de mine, sus, pe-o stea
Sunt de găsit, cântând la liră, solo.

Mai am şi ceva sfaturi, ca la şcoală:
Iubiţi-vă cu mult discernământ
Că după ce v-aşează în mormânt
S-a terminat cu voi, cu griji, cu boală...

Mai am şi gândul să vă iau cu mine
În suflet eu vă port pe fiecare
Aşa că într-o zi, zi de plecare
Voi fi-nsoţit de voi, în lumi divine...

poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Noua Geneză" (11 septembrie 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gerard Depardieu nu a murit, deşi s-a anunţat de câteva ori că da. Poate că arată ca moartea în vacanţă, dar vacanţa încă nu s-a terminat.

Beatrice Vaisman
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine voi fi nimic

mâine voi fi nimic,
poate o părere de rău,
poate un zvâcnet de aer în frig,
nici nu ştiu când am început cu adevărat,
nu ştiu când m-am sfârşit,
am vrut cândva să mă ridic
în turnul de nori,
nisipuri de cenuşă m-au risipit
ca un oftat de clepsidră
între două agonii,

am fost o variabilă a timpului
suspendată între două
probabilităţi,
ţintuită pentru o scurtă veşnicie
pe o cruce ireală de aripi,

mâine voi fi nimic,
mâine voi fi o uitare,
o piatră,
mâine voi fi
eu.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce am în mine nu e ceea ce vezi tu pe dinafară şi poate nici ceea ce îţi închpui. Ce am în mine îngrijesc cu multă pasiune, iar uneori ascund ce am în mine chiar şi de mine. Sau, alteori, ţin în mâini ce am în mine şi mă joc sau mă întreb ce e de făcut...

citat din Chrissie Hynde
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna pe drum

1
Luna mă duce acasă.
Vreau să-o iau cu mine în ziua de mâine.
Până la capăt, în această tăcere calmă...

2
Miau, miau, miau...
Vă rog, nu deranjaţi.
Sunteţi fiinţe umane
Sau, poate, ceva mai fiabil?

3
Desigur,
Nu există nimic de care să fii mai mândru decât faptul de-a fi om.
Dar tu?
Tu eşti o pisică.
Iar un vânător de şoareci se poate considera Mao.

4
Vreau să-o iau cu mine în ziua de mâine!
Oriunde, oricum –
Un pic de gândire e de preferat lipsei oricărui gând.

5
Într-adevăr, viaţa este frumoasă.
Dormi!

6.
Singură, luna pluteşte deasupra deşertului.
Când, exact, s-a rătăcit
N-am nici cea mai vagă idee.

poezie de Mang Ke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rana

I
vai mie, rana s-a închis
vai, sângele s-a uscat
şi a facut coajă.
oh, doamne, m-am vindecat!

de-acum o să mă mestece fericirea
o să ma sfârtece seninătatea
şi nebunia care a fost n-o să mai fie de-acum niciodată,
nu, n-o să-i mai sărut umărul.

viaţa o să-mi treacă în pace şi armonie
cu lecturi bogate, cu mese regulate.
sănătatea o să-mi mănânce plămânii.
raţiunea o să-mi sfâşie creierul.

vai, rana, rana mea dragă
rană plăcută vieţii mele
rană pentru care am trăit, pe care mi-am zgândărit-o cu unghiile
s-a închis. oh, doamne, sunt vindecat!

şi niciodată febra n-o să-mi mai aprindă
veioza vieţii până la ars.

II
să accept evidenţa: nu mai pot să scriu poezie.
nu mai sunt în stare, ceva în mine nu mai colaborează.
am scris ani de zile cu ură, cu dragoste, iar acum
creierul meu e mort.
am pornit la maraton ca pe suta de metri
am vrut totul deodată, am vrut să-mi înnebunesc cititorul.
am uitat că viaţa e lungă.

nu-mi imaginam că o dată mă voi opri, voi plaţi
că tot ce am făcut vreodată se va întoarce împotriva mea
şi nu voi putea să mă ajung din urmă
şi orice încercare de a mai face ceva
va fi o nouă dezamăgire.
ce voi mai scrie încă patruzeci de ani?
o să strâng din măsele, o să scriu articole de critică
sau cine ştie ce amintiri
o să suport condescendenţa tinerilor, o să las nasul în jos
când o să vina vorba despre poezie, o să fac traduceri
ca să nu mă uite lumea, ca să pară că mai trăiesc.
sau o să-mi public cândva un volum de versuri din tinereţe
atât de proaste, că nu le băgasem în nici o carte
şi o să am un succes "de prestigiu", mi se va spune "autorul
poemelor de amor",
precursorul a dumnezeu ştie ce poezie va mai fi pe atunci...
nu ştiu, nu ştiu...

prieteni mai tineri, să nu faceţi ca mine.
calculaţi-vă poezia pentru şaizeci de ani.
eu? nu ştiu ce drum să mai apuc, ce s-ar mai putea face
şi nu ştiu ce trebuie să mai simt şi ce mai pot să imaginez.
de data asta chiar cred ca mi s-a infundat.

voi fi un poet bătrân, care n-a mai scris de decenii
un supravieţuitor al propriei morţi
şi care mai bine n-ar fi făcut nimic niciodată.

III
oare s-a terminat viaţa? oare sunt terminat?
sunt un eşec? voi fi pulbere?
va veni moartea iar tu mă vei dispreţui.
va fi groaznic, groaznic.

voi fi singur, mai singur decât toţi oamenii, singur.
fără nimeni, fără odihnă.
voi înţelege totul, ah, intelege-ma, şi toti ma vor iubi,
toţi îşi vor aduce aminte.

sunt pierdut, pierdut.
muşcă-mi tu gura.
o să plouă nasol pe drumuri, o să fim uzi pân-la piele.
o să învăţăm să urâm

va veni toamna, toamna minţii, înecul.
vom avea gura moale şi caldă, va veni luna
vor veni norii să ne cunoască
şi vom muri, vom face dragoste.

da, da, stai acum lângă mine, priveşte-mă. sunt terminat, terminat.
va fi numai moarte în jur.
stelele vor fi moarte, bot lângă bot ca nişte câini de pe străzi.
vor muri unghiile.

gata. stai lângă mine. a avut rost?
ne-am trezit trăind.
a fost groaznic: am trait.
a fost groaznic, groaznic.

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi

E totul cu capu-n jos,
sau sunt eu intors pe dos?
Sunt eu cel ce, greşit inţelege,
sau restul lumi greşit vede?

interpretez eu totul fals
cand vad viaţa ca pe un vals?

poate-am ratat cateva idei de bază
sau poate mi-a scăpat vreo fază.
Sau poate voi sunteti defecţi!
Infectaţi totul, căci sunteţi infecţi!

iar eu vreu să vă caut scuze
caut in voi muze
vreau să văd in voi ceva e nu există
vreau să cred nu voi aţi facut viaţa tristă

ce pot eu să văd in voi?
voi care sunteţi goi
voi care ştiţi numai de voi.

Vreau exemple, pe cineva de urmat,
nevazănd ca voi, un drum greşit aţi luat
ce aţi putea voi, sa-mi daţi mie?
ce nu găsesc in poezie.

poezie de Liviu Cosmin Comariţan (7 iulie 2010)
Adăugat de Liviu Cosmin Comariţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Să nu-mi colorezi aripa, te rog...
deşi e pătată de umbra răstignirii clipei de ieri...
zvâcneşte încă,
dar pregătită căderii de azi este,
şi pentru zborul de mâine şi pentru... povestea de mâine...
Voi păstra arsura şi lacrima durerii
ca pe-o picătură de rouă pe petala unei flori albe...
Iar zbaterea, ca pe-o sfântă bătaie de inimă pe altarul propriei înălţări...
Printre cuvinte albe... printre rugi şi ploi prea mult aşteptate...
printre gânduri curate sau întinate de frig, zbucium şi frică...
culeg poveşti şi poeme, din arsura şi frângeri... care îndeamnă la zbor...
la şi mai înalt zbor...
Pentru că din zbor se nasc destine sau frângeri..
lumini sau dureri....

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndoiala

Probabil nici n-a fost iubire
Şi nici iertare nu a fost,
O vorbă cât o amăgire,
S-a repetat fără vreun rost.

Pesemne nu a fost duioasă
Şi practic nici n-a corespuns,
Iar noaptea – aceea sperioasă
Înc-a rămas fără răspuns.

Probabil n-am avut curaj
Să stăvilim un biet reflux,
Iar dorul – simplu ancoraj
A devenit slogan de lux.

Speranţa n-a fost îndeajuns,
Iar motivarea prea subţire,
În lacrimi mute s-a ascuns,
Probabil, nu a fost iubire.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa nu aşteaptă niciodată. Îşi schimbă forma, curge pe lângă obstacole şi găseşte calea secretă la care nimeni nu s-a gândit – spărtura minusculă din acoperiş sau din podea. Fără doar şi poate, e cel mai versatil din cele cinci elemente. Poate spăla pământul, poate stinge focul, poate subţia metalul. Nici chiar lemnul, care e complementul ei natural, nu poate supravieţui fără apă.

Arthur Golden în Memoriile unei gheişe
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai bună reţetă nu-i secretă, dar încă n-a fost descoperită.

citat din David Boia (27 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, voi, aceia care credeti sau spuneţi că sunt rău-voitor, încăpăţânat sau mizantrop, ce nedrepţi sunteţi cu mine! Voi nu cunoaşteţi cauza purtării mele. Încă din copilărie am fost atras către duioşie şi bunătate. Dar iată că de şase ani am devenit un caz fără speranţă, agravat de doctori ignoranţi, trădat în speranţa de a mă vindeca şi pus în situaţia de a face faţă unei maladii ce se dovedeşte a fi nemiloasă.

Ludwig van Beethoven în scrisoare (1802)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa în ziua de mâine

Mâine şi iar mâine; şi de mâine, mâine;
Astăzi e durerea, mâine fericirea:
Astfel crede-acela care n-are pâine,
Astfel şi bogatul: Toată omenirea
Crede şi aşteaptă mâine-ntr-ajutor!

Dar ăst mâine oară când se isprăveşte?
O, ce rătăcire! Mâine, e vecia.
Astăzi, este viaţa, cât omul traieşte:
Astăzi, e-ntristarea; Mâine, veselia:
Viaţa, este vrajbă; Moartea, e amor.

poezie clasică de Cezar Bolliac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!