La țigănci
Trece-voi curând peste coline,
ca s-ajung, în taină, "La țigănci",
să le-adulmec coapsele prea fine,
să le pipăi sânii din... helănci!
Trupul lor dement, de abanos,
mă recheamă dulcearomat,
ca un tril de pasăre, duios,
într-un colț de cer înfiorat...
Mezina îmi cată cu ghiocul,
sânii ei tresaltă-n fantezie,
flacăra-i din ochi aprinde focul...
dulce naufragiu-n poezie.
Vine-apoi piranda mijlocie
să-mi ghicească-n cărțile de joc,
gândesc ca un fante-n colivie,
gândul meu cu-al ei biunivoc...
Doamne, focul dragostei mă arde,
însă fă, te rog, în așa fel,
să fac față ultimei pirande
celei de a treia: Sensuelle!
Mă simt ca în "Înșir' te mărgărite",
" La țigănci", eu pipăi infinitul,
viața-mi trece-aici pe negândite,
"La țigănci", o să-mi găsesc sfârșitul...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sâni
- poezii despre sfârșit
- poezii despre păsări
- poezii despre poezie
- poezii despre joc de cărți
- poezii despre iubire
- poezii despre infinit
- poezii despre gânduri
- poezii despre foc
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Unei țigănci frumoase
Dulce ca o caramelă,
Sprintenă ca o gazelă...
Simt cum freamăt și mă lasă
Toată "ura mea de rasă"!
epigramă de Gheorghe Mitroaică din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi epigrame despre frumusețe
S-ajung să pipăi taina...
S-ajung să pipăi taina ca pe pâine
pân' la plăsele să-i împlânt cuțitul,
să-mi zică steaua dintre nori "smintitul"
când i-oi promite ziua de poimâine
Lihnit, neantul să-mi încapă gluma
de-a-mi duce de dârlogi ființa goală
pe scurtătura îmbrăcată-n smoală
către iubirea unică, postuma
Să-mi tacă telegrafu-n substantive
născute-n nori de adăpat ursita
despre molozul rătăcit în sita
prin care trec durerile fictive
În finitudini să-mi alint ocara
și deghizat în pogorâri mondene
să mă feresc de evlavii perene
când mi-oi croi, din cârpe șterse, doara
Credința îmbătată prin lucarne
dansând fără pudori în lupanare,
strădalnic, cu căința din fervoare,
să-mi facă, șmecheresc, cu-n ochi, din carne
S-ajung să pipăi taina, și poimâine,
când m-o lătra dintre zăvozi furgonul,
să-nfig cu-n bold în aripi avionul
în insectarul mârâind în câine...
poezie de Mihail Soare din Gâlceava mea cu Haydn sau despre Romanța pentru clopot la patru mâini (ianuarie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre câini
- poezii despre umor
- poezii despre tăcere
- poezii despre substantiv
- poezii despre stele
- poezii despre scurtături
- poezii despre pâine
- poezii despre promisiuni
- poezii despre nori
Sonet pentru Maria
Eu sper ca, în curând, să am tăria,
Ca să descind, în trombă, la Sibiu,
Cât încă, Doamne, nu e prea târziu,
Ca s-o cunosc mai bine pe Maria...
Și, ca să-mi stăpânesc euforia,
Așa precum eu fac de când mă știu,
Am să-i sărut profilul cilibiu
Și-am să-mi arunc în aer pălăria.
Apoi, în carne-i, lin, am să cobor,
În taina ne-nțelesului ei sânge,
Primind, senin, sărutu-i mușcător,
Fin, mângâindu-i coapsele nătânge
Și,-n ritm de salsa, sânu-i săltător,,,
Vai!, eu tresar, când trupul ei se frânge!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sărut, poezii despre sânge, poezii despre ritm, poezii despre cunoaștere, poezii despre aer, poezii despre Sibiu sau poezii despre Maria
Apa, focul, piatra
De multă vreme, apa urmează cursul ei.
De multă vreme, focul se-aprinde din scântei.
E de ajuns amnarul, odată să-l lovești,
Că se aprinde jarul și totul pârjolești.
Când e lovită, piatra scapără scântei.
Când e prea multă, apa părăsește vadul ei.
Apa stinge focul, macină și piatra,
Focul arde totul, cenușă e vatra.
Fără ele, însă, nu poți să trăiești.
Cu piatra neîncinsă, poți să construiești.
Dacă și apa și focul, poți să le-îmblânzești,
Ți-ai găsit în lume locul. Meriți să trăiești.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre cenușă sau poezii despre apă
Sonet pentru poezie și... vecină
Sunt matur acuma, fără idealuri,
Mintea-mi merge, vai!, la relanti,
Doamne, rogu-Te, nu mă sminti,
Și adu-mi aminte de fostele "baluri"...
Adu-mă, Tu, iarăși, pe la festivaluri,
Poeme spumoase să pot reciti,
Vreau iar să conjug verbul "a iubi",
Să fiu în lumină, să fac recitaluri...
Gândul că n-aș mai putea să zbor,
Să țin iarăși soarele în brațe,
Să fiu printre versuri, Doamne, călător,
Muzele distinse, iarăși, să m-"agațe",
Mă îndeamnă, Doamne, să-ți cer ajutor
Și să-mi rog vecina, ca să mă "înhațe"!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vecini, poezii despre versuri, poezii despre verb, poezii despre maturitate, poezii despre lumină sau poezii despre idealuri
Focul dorinței mele
Seara, când liniștea se lasă
Și raza soarelui pălește,
Luna încet pe cer se-nalță
Iar eu simt cum dorința-mi crește.
Un cântec blând abia se-aude
Iubirea-acum îmi curge-n vine
Și trupu-ntreg mi se aprinde
Atunci când tu vii lângă mine.
Te ghemuiești la mine-n brațe
Și lumânarea se topește
Parfumul tău umple-ncăperea
Iar pofta mă înnebunește.
În ochii tăi privesc întruna
Și părul tău n-are pereche
Îți gust a gâtului dulceață,
Te mușc ușor de o ureche.
Vorbe de dragoste-ți șoptesc
Iar tu-mi răspunzi cu un oftat
Vai, cât de sexy poți să fii
Când trupul tău s-a deșteptat!
Tu ești dorința mea-nfocată
Pe care-o simt când te dezbrac
Așa că te întind pe spate
Iar ție-ți place tot ce-ți fac.
Ai forme fine și-atractive
Să mă opresc nu sunt în stare
Căci sânii tăi se-nfiorează
Când îi ating cu-o sărutare.
Mă las purtat de-a ta iubire
Și-ndată mă cuprinde zelul
Să ne iubim la nebunie,
Să facem dragoste-n tot felul.
Ah, ce plăcere minunată!
Ah, ce extaz, ce încântare!
Ce bine-i când te țin în brațe
Și ne iubim fără-ncetare!
Și nimeni în această lume
Nu poate fi la fel ca tine
Căci numai tu-mi dai fericirea
Și îmi aprinzi focul din mine.
poezie de David Farrar, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre urechi, poezii despre timp, poezii despre seară, poezii despre păr sau poezii despre poftă
Colț de stea
De unde ai venit la mine?
Din care colț ceresc ascuns?
Tu mi-ai adus stele cu tine,
Să-mi strălucească când sunt plâns.
Pe drum cules-ai curcubee,
Ca să le văd eu peste tot,
Să-mi curgă rimă din condeie,
Atunci când nu mai simt că pot.
Din care altă galaxie
Te-ai înălțat ca să îmi zbori?
Să-mi pui în suflet poezie
Și infinituri de culori?
Doar te privesc și simt o pace
Din care nu mai vreau să plec,
Acolo dragostea nu-mi tace
Și-n ea vreau timpul să-mi petrec.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre plâns sau poezii despre pace
Uite-așa și pe dincolo
Trup de pasăre măiastră,
Te-oi iubi pe ici pe colo,
Și te-oi așeza în glastră,
Uite-așa și pe dincolo.
Și ți-oi cânta la vioară,
Într-un ritm suav, tremolo,
Te-oi pupa pe inimioară,
Uite-așa și pe dincolo.
Ți-oi mângâia sânii copți
Și ți-oi tricota scampolo,
Vom petrece multe nopți,
Uite-așa și pe dincolo.
Vom căuta Infinitul,
Lungă-i calea pân' acolo,
Te-oi iubi ca Stan Pățitul,
Uite-așa și pe dincolo.
Doamnă cu ochii de mură,
Te-oi iubi precum Apolo
Și ți-oi cere să-mi dai gură,
Uite-așa și pe dincolo.
Ne-om iubi în Marea Neagră,
Vom juca cu sânii polo,
Statuetă de tanagră,
Uite-așa și pe dincolo.
De nu vei fi de acord,
Voi rămâne, doamnă, solo,
Și voi plânge monocord,
Uite-așa și pe dincolo
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre negru sau poezii despre muzică
Ruga unui suflet trist
În ispita cruntă Doamne am intrat,
Și cu a mea voie și fără de voie,
Îmi este sufletul veșnic condamnat
În focul etern singur să îmi steie.
Sunt Doamne un simplu, umil muritor
În această lume plină de ispite,
De aceea Doamne îți cer ajutor
Să mă mântuiești, Înalt Prea Slăvite.
Am greșit ca omul, azi capul mi-l plec
Să îți cer iertare, Ție Domnul meu,
Vina mă apasă, am sufletul sec,
Adu-mi mântuirea păcatului greu.
Sufletului meu Raiul fă-i-l casă
Să-mi stau veșnicia în frumosul loc,
Ia te rog povara ce sufletul mi-apasă
Și mă scapă Doamne de Iadul de foc.
poezie de Răzvan Isac (16 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre mântuire, poezii despre înălțime, poezii despre vinovăție, poezii despre tristețe, poezii despre rai sau poezii despre prezent
Focul dragostei
Ai așteptat să-ți spun în scris
cuvintele ce le-am rostit,
îmi amintesc, a fost un vis,
iar dimineața ne-a trezit.
Pe boltă îți trimit gânduri pure,
în urma lor un curcubeu,
ca focul dragostei să aline
căldura lui, s-o simt mereu.
Polen de vise risipite
eu le unesc într-un cuvânt.
și vreau ca dorul să-ți aline
o pală a dragostei de vânt.
poezie de Ion Răduț din Un pod peste timp
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre cuvinte, poezii despre vânt, poezii despre dor, poezii despre dimineață sau poezii despre curcubeu
Sonet biunivoc
În starea-mi tulbure și echivocă,
Te caut în fragmente mici de vis,
Ca să citesc, îndată, ce-ai mai scris,
Pe sânii tăi cu sfârcuri roz de rocă...
Mă ninge lent poema ta barocă,
Ce amiroase-a floare de cais
Și leagă, dulce, Cerul de Abis,
O, Simm, revino-ți, fii biunivocă!
Știi bine, timpul e ireversibil,
Piere-n Neant, ca fumul de țigară,
Ascultă-ți Dumnezeul intangibil,
Pășește pe cărarea-ți cu aură lunară,
Cu flori de scai și duh de imposibil,
Cu ploi de vii regrete și fulgi de primăvară!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre roz, poezii despre roci, poezii despre prăpăstii, poezii despre primăvară sau poezii despre ploaie
Mă simt din ce în ce (și din ce în ce) mai singur. Mă simt aproape la fel de singur ca la 20 de ani și sigur la fel de singur ca la 40. Mi-e greu să mai trăiesc, să mă mai gândesc la vreun motiv pentru care aș mai respira, aș mai gândi și-aș mai scrie. Viața mea se-nchide din nou, înconjurată de răceală și nepăsare. Total justificate, de altfel. Tot ce fac acum, de dimineață până seara, e să mă palpez cum își palpează o femeie înspăimântată sânii: mai sunt eu? N-au apărut în trupul meu, sub piele, alți bărbați îmbătrâniți și singuri?
Mircea Cărtărescu în Zen. Jurnal 2004-2010 (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre timp, citate despre sâni, citate despre spaimă, citate despre seară, citate despre femei și bărbați, citate despre femei, citate despre dimineață sau citate despre bărbați
Adu-mi razele și luna, dragostea, apoi și tihna...
Doamne, nu știu cum se face de ai pus atâtea ace
pe-a mea inimă ce bate, numai supărări în noapte,
numai gânduri nourate, învechite, neuitate,
Doamne, nu știu cum se face de n-am liniște și pace.
Doamne, când pășesc spășit plin de gânduri aiurit,
nu îți cer să mă iubești, nu îți cer clipe cerești,
nu-ți cer razele Domnești, să mă ierți, să mă-nsoțești,
nu-ți cer timpul aurit, tinerețea ce-a fugit...
Doamne, locul meu de tihnă îl doresc, îl vreau să vină,
să-mi găsească liniștea furișată într-o stea,
îmi doresc pe calea mea dor puțin și dragostea
s-o mai simt cum mă alină cu lumina ei divină.
Doamne, când aprind lumina într-o candelă prea plină
mă gândesc atât de mult doar la timpul din trecut,
stau, mă rog, te tot ascult să îmi spui ce m-a durut,
Doamne, mă tot rog într-una să-mi lași razele și luna.
Doamne, razele și luna, dragostea, apoi și tihna,
te rog Doamne, să le-aduci, să nu uiți, să te încurci,
să scap Doamne, de năluci, să se piardă printre nuci.
Doamne, lasă și lumina, să le văd de-acum într-una!
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre tinerețe sau poezii despre supărare
În înălțimi sunt păsări cu ochi atât de viu
În înălțimi sunt păsări cu ochi atât de viu,
Încât fără de teamă privesc oricând la soare;
Dar altele nu-ndură lumina-i sclipitoare
Și ies, la ceasul nopții, din cuibul lor, târziu.
Și sunt și fluturi care se-apropie cu dor
De focul ce sclipește, crezând c-o să-i aline;
Dar focul le aprinde aripile lor fine...
Vai! locu-n lume nu mi-e decât în rândul lor!
Căci nu-s atât de tare să-ndur lumina vie
A mult iubitei mele, nici să m-ascund nu știu
Prin colțuri de-ntuneric adânc, la ceas târziu.
De-aceea simt destinul mereu cum mă îmbie,
Cu ochii slabi și umezi, la Ea să mă tot uit,
Deși c-am să mă mistui în focul ei, nu uit.
sonet de Petrarca din Sonete (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceas, poezii despre frică sau poezii despre fluturi
Când cel rău aprinde focul
Nu privi cu îngrijorare
Când cel rău aprinde focul
Și încinge mult cuptorul...
Încinge-ți și tu mijlocul
Slăvind pe Mântuitorul!
Cel neprihănit nu moare,
E scăpat din strâmtorare,
Ca cel rău să-i ieie locul Prov. 11, 8
Nu un om, ci miliarde,
Să fie-n potriva ta,
Focul lor nu te va arde;
Dumnezeu te va scăpa,
Nu pentru că-ai merita,
Fiindcă nu meriți defel,
Dar El nu te va uita
Pentru că te încrezi în El!
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din rutina cugetului nou (9 ianuarie 2018)
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre moarte, poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos sau poezii despre Dumnezeu
Când mă gândesc...
Când mă gândesc la motivul pentru care
mi-ai trimis acel evantai,
mă întreb dacă ai dorit
să-mi ostoiești focul din inimă.
Dar cum aș putea stinge focul cu un eventai
Acolo unde lacrimile nu au reușit?
folclor coreean, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă
Rugă
Atât cât fi-voi pe Pământ,
De n-am s-ajung la Templul Sfânt,
Să-mi, lași, o, Doamne, ce nu vrei:
Iubirea mea pentru femei.
Că însuți Tu puteri le-ai dat,
Să ne și spele de păcat,
Că viață ele dând mereu,
Ca Tine-s, unic Dumnezeu,
Deci, lasă-mi trupu-acesta-n chin,
La trupul lor să îl închin,
Și sufletu-mi doar să Ți-l las
În Cer, cât fac pe-aici popas.
Și nu mă lua de-aici curând,
Cât încă sper, cu Tine-n gând,
Că dragostei, dacă-i slujesc,
În Cerul Tău mă mântuiesc!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre femei
Din inima mea a evadat o lacrimă
niciun simptom și nicio durere
căzută în mine și zdrobindu-se ca o piatră
liniștea imortalizează tot ceea ce am fost
ca un orb îmi pipăi cicatricea
și mă strig încet
nu-mi răspunde nimeni
mai strig o dată și încă o dată
din când în când îmi privesc neputința
ca pe o clonă de lut
orbul din mine se roagă lui Dumnezeu
o furtună de cuvinte nerostite
se înalță înspre cer
iedera îmi acoperă văzul
printre jaluzele
o margine de soare
îmi lovește obrazul
mă încumet să mă târăsc
într-un colț
de sub umbra lămpii
un ticăit de cea îmi tulbură tăcerea
e ultima insultă pe azi
o, doamne!
am lacrimi pe suflet și sunt trist
mai lasă-mi câteva fărâme din ziua de mâine
ca să-mi pot pregăti sufletul...
poezie de Teodor Dume (28 februarie 2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre lut sau poezii despre durere
Din inima mea a evadat o lacrimă
niciun simptom și nicio durere
căzută în mine și zdrobindu-se ca o piatră
liniștea imortalizează tot ceea ce am fost
ca un orb îmi pipăi cicatricea
și mă strig încet
nu-mi răspunde nimeni
mai strig o dată și încă o dată
din când în când îmi privesc neputința
ca pe o clonă de lut
orbul din mine se roagă lui Dumnezeu
o furtună de cuvinte nerostite
se înalță înspre cer
iedera îmi acoperă văzul
printre jaluzele
o margine de soare
îmi lovește obrazul
mă încumet să mă târăsc
într-un colț
de sub umbra lămpii
un ticăit de ceas îmi tulbură tăcerea
e ultima insultă pe azi
o, doamne!
am lacrimi pe suflet și sunt trist
mai lasă-mi câteva fărâme și din ziua de mâine
ca să-mi pot pregăti sufletul...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ocolesc
autostrada soarelui în drumul
spre marea eliberare
dintr-un motiv stupid
îmi zâmbește în colțul geamului un colț
de cer insuportabil de albastru
îmi pipăi arma dintr-o mișcare
a cotului pe jumătate amorțit
pe jumătate adormit de la lovitura primită
la radio se aude jazz și simt
nevoia îmi dă comandă scurtă
să aprind un trabuc
vă imaginați un trabuc aprins
în mașina care ocolește
autostrada soarelui (?!) acoperită
de lumina insuportabilă
un clișeu aproape clasic
mașina prinde viteză pe lângă vântul
care fluieră melodia
nimeni nu zice nimic
tăcerea lor e suspectă
mi-aș scoate arma să-mi revină entuziasmul
deschei haina cu mișcări aprinse
nimeni nu aprobă gestul meu
însă nu primesc reproșuri
când simt arma-n mână mă simt puternic
atunci autoritatea colcăie în vene
pulsul crește și mă transform în alt om
mașina se ține de șoseaua prost asfaltată
drumul se îndepărtează de autostrada soarelui
ocolită de mine într-un mod stupid
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mișcare, poezii despre șosele, poezii despre zâmbet, poezii despre viteză, poezii despre vestimentație sau poezii despre somn