Pentru tine, România
Dacă toți protestatarii s-ar pleca în rugăciune,
N-ar mai fi atâta ură și ar fi vremuri mai bune.
Dacă toți ce urlă-n stradă, L-ar chema pe Dumnezeu,
N-ar mai fi o debandadă, n-ar mai fi atât de rău.
Dacă ar fi unitate și iubire pe pământ,
Ar fi mare părtășie în Hristos Domnul cel Sfânt.
Dacă nu ar mai fi ură, ar fi totul mai frumos,
Ar fi numai prietenie, prietenie în Hristos.
Din păcate nu-i așa, și e foarte dureros...
Oameni nu se iubesc și nu-L caută pe Hristos.
Este multă dușmănie și atâta propagandă...
Un popor dus în robie ce aleargă spre osândă.
Oameni buni, nu protestați, că nu rezolvați nimic!
Pe genunchi voi vă plecați și rugați-vă un pic!
Asta-i arma biruinței împotriva celui rău,
Pentru tine, România, azi, a vorbit Dumnezeu.
poezie de Nichifor Nicu (3 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre proteste
- poezii despre iubire
- poezii despre vorbire
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre sclavie
- poezii despre prietenie
- poezii despre prieteni și dușmani
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Vom învinge prin Hristos
Iubiți-vă unii pe alții
Așa cum v-am iubit Eu
Cetățenii sfintei nații
Să fiți azi prin Dumnezeu
Și umblați în sfințenie
Trăind harul și iubirea
Sfântă viața să vă fie
Urmărind neprihănirea
Fiți lumină din Lumină
Împlinind Cuvântul Sfânt
Să umblați fără de vină
Viața-ntreagă pe pământ
Împletiți mereu cântarea
Cu Adevărul Sfânt și viu
S-aveți parte de-ndurarea
Domnului și mai târziu
În iubirea Lui Hristos
Voi să creșteți azi cu toții
Să-mpliniți aici frumos
Tot ce-i scris în sulul Cărții
Umnblați dar cu multă grijă
Sfinți să fiți azi în Sion
Ființa dar plină de milă
Dați-i-o l-al vostru Domn
Celui ce e Pâinea vie
Și Adevărul scump și sfânt
Să vă ia în veșnicie
Atunci de pe acest pământ
Trăiți dar prin îndurare
Pentru cel sărac lipsit
Ca Domnul din încercare
Să vă scape negreșit
În lumina învierii
Voi luptați-vă mereu
Cu ispitele-ncercării
Să fiți fii de Dumnezeu
În smerenie-mplinți
Toți Cuvântul și Scriptura
Fii ai Tatălui să fiți
Mereu sfințiți-vă făptura
Ca să fiți toți o lumină
Pentru Mielul răstignit
Fără pată fără vină
Domnul cum v-a rânduit
Dați-vă toată silința
Să-mpliniți Domnul ce vrea
Unind fapta cu credința
Culminând cu dragostea
Deci iubiți-vă mereu
Unii pe alții ca Hristos
Biruind dar pe cel rău
Cu suflet victorios
Voi prin Duhul dar umblați
Răstignind puterea firii
În picioare ca să stați
Pe treptele amăgirii
Căci Hristos vă este stâncă
Și o piatră de ajutor
Prin puterea Lui adâncă
El dă viață în popor
Fiți lumină din Lumina
Lui Isus în veșnicie
Să vă-ndrume-ntodeauna
Dăruindu-vă din Pâinea Vie
Luați azi scutul credinței
Și încinși cu adevărul
S-aveți sorții biruinței
Căci Hristos ne este Domnul
Vom învinge prin Hristos
Intrând toți în veșnicie
Mirele victorios
Pe veci stâncă să vă fie
Căci în El ne vrem zidiți
Alergând spre biruință
Să fim oameni împliniți
Toți având sfânta credință
Fie-i slavă Lui Hristos
Mielului ce ne-a chemat
Să-i slujim de aici de jos
Dându-i sufletul curat
30-10-2021 măn.
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre lumină, poezii despre creștinism, poezii despre victorie, poezii despre suflet, poezii despre oi sau poezii despre Iisus Hristos
Pe Hristos cine îl are
1 Ioan 5:12,13
Cine-l are pe Fiul Lui Dumnezeu
Viața veșnică o are
Doar Isus e prețul său
El e Viața viitoare
Cine n-are pe Hristos
Pe fiul Lui Dumnezeu
N-are cerul glorios
Și-nșelat e de cel rău
Aceste lucruri vi le-am scris
Ca să știți acum că voi
Cei ce credeți în Isus
Sunteți sfinți și oameni noi
Viața veșnică-o aveți
Prin Fiul Lui Dumnezeu
În El dacă vă încredeți
Că-ntreg cerul e al Său
Deci să nu vă îndoiți
În Hristos acei ce cred
În Rai toți vor fi primiți
Credința de nu și-o pierd
Doar Hristos e prețul mare
Adus pentru omenire
El e-a omului salvare
De este-n neprihănire
Domnul Isus e izvorul
De viață și iubire
El este Mântuitorul
Cale înspre fericire
Numai El ne dă lumina
Să vedem tot ce e rău
Ca să fim întodeauna
Iubiți chiar de Dumnezeu
În Hristos și pentru El
Vrem viața s-o trăim
După al neprihănirii fel
Dragostea s-o moștenim
Căci dragostea-i Dumnezeu
De luce-n neprihănire
Noi să fim poporul Său
Plini de pace și iubire
Fie Domnul proslăvit
Onorat între popoare
Căci doar El ne-a mânmtuit
Și ne-a dat a Lui salvare
El Isus Hristos Mesia
Mirele nostru cel Sfânt
Ce ne oferă veșnicia
De-mplinim al Lui Cuvânt
poezie de Ioan Daniel Bălan (15 iulie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre încredere
Prin ce chinuri groaznice am trecut, cât m-a costat și cât mă costă încă această sete de a crede, care e cu atât mai puternică în sufletul meu, cu cât se găsesc mai multe argumente potrivnice. Și cu toate acestea, Dumnezeu îmi trimite uneori momente în care sunt cu desăvârșire liniștit. În aceste momente eu îi iubesc pe alții și găsesc că și alții mă iubesc pe mine. În asemenea clipe mi-am alcătuit un simbol de credință în care totul pentru mine este limpede și sfânt. Acest simbol este foarte simplu. Iată-l, cred că nu e nimic mai frumos, mai profund, mai simpatic, mai rațional, mai bărbătesc și mai desăvârșit decât Hristos. Și nu numai că nu este, ci mi-o spun cu dragoste geloasă, nici nu poate fi. Mai mult: dacă cineva mi-ar dovedi că Hristos este în afară de sfera adevărului, aș prefera să rămân mai bine cu Hristos decât cu adevărul.
Dostoievski în scrisoare către o decembristă
Adăugat de Ion Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- citate despre perfecțiune
- citate despre iubire
- citate despre adevăr
- citate despre suflet
- citate despre simbolistică
- citate despre sfinți
- citate despre sfințenie
- citate despre religie
- citate despre gelozie
Sincer ca Isus
Sincer ca Isus
Prea sincer e Domnul Isus
Și e prea adevărat
Căci tot ce Hristos ne-a spus
Din Cuvântul Lui de sus
Tatăl Sfânt totul i-a dat
Isus este curăția
Și de ea El ne-a vorbit
Să moștenim veșnicia
Trăind harul și iubirea
Lumină ne-a dăruit
Nu ne-a spus Domnul odată
Eu Lumina lumii sânt
De vrei viața ta curată
Să intri pe-a vieții poartă
Trăiește al Lui Cuvânt
Nimenea pe acest pământ
Așa sincer n-a vorbit
Despre Tatăl de Cuvânt
Și ne-a spus ades Eu sânt
Cel de Tatăl rânduit
Cât de buimăciți am fost
Să nu-l credem pe Isus
Pe Cel ce-a tăiat un rost
Să rămânem toți la post
S-ajungem în ceruri sus
El ne-a spus doar Adevărul
Cu Viața împletit
Ne-a descoperit misterul
Și ne e și acum țelul
De Tatăl doar rânduit
Numai El e legătura
Dintre Tatăl și omenire
El a împlinit Scriptura
Și ne schimbă azi făptura
Și prin har și prin iubire
Numai El Hristos Mesia
Ne-a vorbit de Dumnezeu
Și ne-a spus că veșnicia
Ne-o oferă bucuria
Noi să fim poporul Său
Prea sincer și-n modestie
Domnul Isus ne-a vorbit
De Tatăl de veșncie
Și de-a Lui Împărăție
Ce nu are dar sfârșit
El ne-a spus că Dumnezeu
Ne iubește chiar pe toți
Și ne vrea popor al Său
Să fugim de tot ce-i rău
Să fim înviați din morți
Nimeni altul n-a vorbit
Ca Isus Mântuitorul
Viață ce ne-a dăruit
Pe Golgota răstignit
Să ne înplinească dorul
Numai El e izbăvirea
De păcate fărdelegi
El e Viața și iubirea
De-asemeni neprihănirea
Viața sfântă de-o-nțelegi
În Hristos doar se găsește
Adevărul sfințenia
El la sânu-i ne primește
De ascultăm ne mântuiește
Și ne oferă veșnicia
06-01-2022 Mănăștur
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mântuire sau poezii despre cuvinte
Dacă n-ai fi tu, femeie...
Dacă n-ai fi tu, femeie, n-ar mai exista poeți;
Nimeni n-ar mai vrea în viață șansa unei alte vieți.
N-am mai ști ce e frumosul, am lua totul drept infern.
Poate însuși Domnul nostru, n-ar mai vrea a fi etern.
Dacă n-ai fi tu, femeie, ne-ar fi inima de sloi
N-am mai ști ce este teama, de atâta moarte-n noi...
Ne-am urî că existăm, am visa numai pieirea.
Deși, încă mă întreb, care ne-ar fi fost menirea?!
Dacă n-ai fi tu, femeie, am trăi într-un război
Cu creația Divină și ne-am duce la gunoi
Sufletul, de bună voie. Cine-ar mai râvni trăirea
Plânsului ce-ar inunda, contopit cu nemurirea?
Dacă n-ai fi tu, femeie, ar fi ca și cum n-am fi.
Dar exiști și lumea noastră are pentru ce trăi.
Tu ești viață, ești iubire, ești un rost superior...
Fără tine, omenirea ar fi fără viitor.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre existență, poezii despre visare, poezii despre viitor, poezii despre război, poezii despre poezie sau poezii despre plâns
Evoluția omului trebuie să meargă înapoi!?! Dacă părinții n-ar dori ca feciorii lor să fie mai instruiți, mai înzestrați și mai destoinici ca ei, asta ar însemna că eu le-aș fi acestor feciori un tată mai bun și dacă acești părinți ar recunoaște numai ceea ce a fost și este și ar persevera în această idee fără să accepte nimic nou, atunci pentru mine ar fi o cinstire dacă s-ar ridica împotriva mea. Și aceeași cinstire, ba chiar mai mare, e pentru mine faptul că sunt iubit de feciorii lor. Și zău, aș prefera să fiu urât de tați, decât de fiii lor. Și privind spre viitorul Atenei, sunt ferm încredințat că în cetatea noastră vor fi oameni din ce în ce mai buni și pentru acest scop eu unul vreau să-mi consacru toate puterile.
citat celebru din Socrate
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tată, citate despre viitor, citate despre perseverență, citate despre evoluție, citate despre dorințe, citate despre Athena sau citate despre Atena
Dacă poezie...
Dacă Poezie n-ar fi,
Nici Doină n-ar fi,
Nici Surâs de copii,
Nici Flori, nici Câmpii,
Nici Soare pe zare,
Nici Marea cea Mare.
Am fi mai săraci -
De sorți lepădați,
Am fi robi pe veci,
Am fi lespezi reci,
Tăcute fântâne
Cu ape bătrâne,
Munți încărunțiți
Și Sori nenuntiți.
Dacă Poezie n-ar fi,
Nici Oameni n-ar fi,
Nici Vise pădure,
Nici Șoaptă, Vorbire,
Nici Glas de vioară,
Nici Dorul de țară.
Am fi toți orfani -
Cerșetori fără ani,
Am fi-n lanțuri uitați,
Am fi crinii pătați
Cu sânge jertfit
Și vis jefuit,
Ceruri seci, făr' de vânt
Lacrimi, făr' de cuvânt.
Dacă poezie n-ar fi,
Nici Moarte n-ar fi,
Nici îndrăgostiți,
Nici amurguri fierbinți,
Nici zori mai albaștri,
Nici zboruri spre aștri.
Dar, Poezie există -
De-i veselă, tristă,
De Poeți subjugată,
De doruri călcată,
În inimi curate-I
Senin și Dreptate!
poezie de Gheorghe A. Stroia (1 martie 2015)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre Soare, poezii despre vânt, poezii despre vioară, poezii despre tăcere sau poezii despre tristețe
Om corect
Fața lui senină, pură... Nu vezi dușmănie, nici ură,
Faptele-i sunt judecate cu bun simț și cu dreptate.
Cu smerenie, credință, cu căldură și voință.
Face bine și nu rău, cu frică de Dumnezeu.
El la fel a respectat pe cel bogat, ori sărac.
Eu simt, de drept le-a fi vorbit, pe nimeni n-a ocolit,
De-i sol mare, ori e mic, cu căldură i-a primit
Și din suflet le-a vorbit.
Dacă-i poate ajuta, aceasta-i voința sa.
Stă puțin și cercetează, dă răspuns și-apreciază
La fiecare după meritul său, că îl vede Dumnezeu.
Și-i plătește, nu îl uită, că e scris în "Cartea Sfântă":
Nu există faptă făcută, fără să fie plătită.
Dacă suntem egoiști, lacomi, ori rău voitori,
Nu dăm ce-am luat înapoi,
Nu ne suferim, toate acestea le plătim,
Acum ori mai târziu, dar cât ești viu.
Să fie pace pe pământ, să fi bun, să fi iubit!
Cine nu-și iubește aroapele său,
Mama, tata, fratele, sora ori rude,
Chiar prieteni, străini,
Nu-l iubește Bunul Dumnezeu.
Tu vrei să fi mai presus unde îți este scris.
Toți suntem oameni, toți suferim,
Toți trăim ori ne bucurăm, ori murim
Și nu ducem nimic în patru blăni. Putrezim!
poezie de Valeria Calma Pleșu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată, poezii despre tată, poezii despre sărăcie sau poezii despre smerenie
N-ar fi fost mântuiți toți oamenii de Hristos, dacă nu i-ar fi luat pe toți asupra sa.
citat din Origen
Adăugat de Loredana Foca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre mântuire, citate despre creștinism sau citate despre Iisus Hristos
Constat
Dacă mâine nu ar mai fi,
Nici soarele n-ar răsări
Și macii roșii
Ca de foc,
S-ar apleca făr' de noroc
Spre arșița din solul rece
Ce a venit și nu mai trece..
Dacă mâine nu ar mai fi,
Nici flori de dor n-ar înflori
Si crinii albi
Ca de rouă,
S-ar lipi duios
De-o umbră ascunsă migălos,
Într-un stejar ce-a inverzit sfios.
Dacă mâine nu ar mai fi
Și florile s-ar ofili...
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre stejari, poezii despre roșu, poezii despre rouă, poezii despre noroc, poezii despre foc sau poezii despre crini
Creștinii au dreptate: Mândria a fost cauza principală a nenorocirilor din orice națiune și din orice familie de la începutul lumii. Alte vicii pot uneori să-i aducă pe oameni laolaltă: poți găsi prietenie și glume între bețivi și stricați. Dar mândria înseamnă întotdeauna dușmînie- ea este dușmănie, și nu numai dușmănie între oameni, ci dușmănie față de Dumnezeu. În Dumnezeu găsești ceve ce îți este infinit superior în toate privințele. Dacă nu-L cunoști pe Dumnezeu în felul acesta și dacă, prin urmare, nu ști că ești neînsemnat în comparație cu El tu nu-L cunoști deloc pe Dumnezeu. Câtă vreme ești mândru, nu-L poți cunoaște pe Dumnezeu. Omul mândru privește totdeauna de sus la lucruri și la oameni și, bineînțeles, câtă vreme privești în jos, nu poți vedea ceva ce este deasupra ta.
C.S. Lewis în Creștinismul redus la esențe
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mândrie, citate despre cunoaștere, citate despre țări, citate despre început, citate despre umor, citate despre prietenie, citate despre prieteni și dușmani sau citate despre națiuni
Prietenie
(unui om cu suflet nobil)
De sufletul tău cald și liniștit
Azi prietenia m-a unit,
Eu te iubesc până la infinit.
Lui Dumnezeu îi mulțumesc
Că-n drumul vieții mi te-a scos.
Tu, înger blând cu chip frumos,
Tu om atâta de cinstit
Ce sufletul la oameni ți-l deschizi,
Dar viața asta nu e o întâmplare,
La toți oamenii le dai crezare,
Le-ai pune chiar și lumea la picioare,
Cu sufletul tău cel bun și mare.
Sunt puțini in asta lume
Oameni cu suflet căa tine,
Ai privire dulce și suavă,
Ai fost și vei rămâne un om de treabă,
Dar vorba ta e vers și poezie
Ce sufletele le mângâie.
Pe acest pământ nu ai nicio vină
Că lumea- i rea și e meschină...
Oamenii nu îți apreciază gestul
Doar pentru ei își văd interesul,
Pe bani își vând și omenia,
Nu mai știu să aprecieze azi prietenia
Și te vorbesc numai de rău
Dar pentru asta le plătește Dumnezeu.
In viața asta toate se plătesc...
Din suflet îți declar că te iubesc.
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre vinovăție sau poezii despre versuri
Iubirea ne-a salvat
nu prin studii și învățătură
se nasc oameni pe pământ
ci se nasc după Scriptură
prin al Vieții Sfânt Cuvânt
nu știința oameni face
nici măcar filozofia
ci Adevăru dacă-ți place
îți dă viața veșnicia
a lumii învățătură
uneori monștri crează
căutând altă alură
ea direcția-și gripează
nu știința e menirea
omului de pe pământ
ci sfințenia iubirea
voia sacră a Celui Sfânt
Evanghelia e drumul
și astăzi spre fericire
de trăiești aici Cuvântul
și prin har și prin iubire
omul doar este iubire
pentru bine și frumos
și nu pentru răzvlătire
împotriva Lui Hristos
căci Hristos e Creatorul
Meșterul Lui Dumnezeu
e Lumina directorul
omului spre Tatăl Său
numai El ne dă viață
numai El ne dă lumină
El spre Tatăl ne înalță
să trăim fără de vină
în Hristos și pentru El
ferice cine trăiește
căci al vieții sfinte Miel
chiar pe brațe îl primește
doar Hristos astăzi ne cere
să fim toți aici curați
nu numai doar la vedere
căci prin El am fost spălați
căutați înțelepciunea
care vine azi de sus
și nu fiți precum e lumea
trăiți voia Lui Isus
nu vedeți cum se-mplinește
Cuvântul Acelui Sfânt
din rău lumea-n rău țâșnește
căci puterea i s-a frânt
puterea de curăție
de-a trăi fără de vină
de Hristos nu vrea să știe
nici nu vrea a Lui lumină
și Hristos este izvorul
de lumină și viață
numai El îți prinde dorul
și spre Tatăl te înalță
voi încredeți-vă-n El
în Isus Hristos Mesia
al iubirii sfinte Miel
ce dăruie veșnicia
căci numai Hristos a supus
Eu sunt Calea și Viața
celui blând celui supus
Eu îi spăl de lacrimi fața
nimeni altul n-a-ndrăznit
despre sine să susțină
căci din cer el a venit
și-i viață și-i lumină
n-a fost nimeni pe pământ
să vorbească ca Hristos
despre Tatăl Lui Cel Sfânt
sau de oamenii de jos
El a fost în trup de om
însă ca oamenii n-a trăit
ci a fost aici erou
căci totul a biruit
întâi a fost Dumnezeu
fără pată fără vină
legat fiind de Tatăl Său
căci Însuși era Lumină
Dumnezeul Creator
coborât aicea jos
în toate învingător
a fost Domnul meu Hristos
la Caiafa când a fost
El știa atât de bine
ce n-avea și avea rost
să vorbească despre Sine
și ce îi înfuria
dacă El mărturisește
Domnul toate le știa
tăria ce-o stăpânește
și El a primit putere
chiar acolo-n Ghetsimani
căci se avea iată-n vedere
dat să fie la dușmani
nu ostașii l-au ucis
pe Golgota răstignit
ci iubirea l-a împins
tot păcatul să fie plătit
a plătit nelegiuirea
omului de pe pământ
căci Isus era iubirea
și Cuvântul Celui Sfânt
și nu cuiele pe cruce
moartea iată i-au adus
ci iubirea Lui cea dulce
l-a dat morții pe Isus
Cel ce soarele-a creat
și atâtea mii de stele
Universu-n lung și-n lat
și planetele-ntre ele
nu putea doar un cuvânt
de pe cruce să rostească
și ostașii în mormânt
la picioare să-i trântească
ce ușor îns-ar fi fost
de pe cruce să dispară
părăsind pământul nost"
într-o clipă planetară
însă noi eram pierduți
nu mai era mântuire
pentru oamenii cei mulți
cu nădejde la răpire
asta l-a ținut pe cruce
mântuirea omenirii
voia Tatălui ne aduce
pe cărările iubirii
Domnul nostru a pătit
plata pentru fiecare
și omul e mântuit
e salvat de la pierzare
însă numai prin credință
dacă crede în Hristos
are-n sine biruință
din pierzare este scos
prețul este infinit
e viața Lui Isus
Mielul Sfânt și răstignit
după cum Tatăl a spus
poezie de Ioan Daniel Bălan (10 iulie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent
Lui Hristos crucificat
Nu raiul pe care mi l-ai promis, Hristoase,
Mă face să Te simt și să caut a Ta pază,
Nu de teama iadului cu miasme sulfuroase
Mă lepăd de tot ce Te ofensează.
Mă faci să Te simt, Doamne, pretutindeni. Să Te simt
Acolo batjocorit, pe crucea purtată de Tine, grea.
Mă doare să-Ți simt simt trupul atât de dureros rănit.
Mă doare cruzimea cu care te-au tratat și moartea Ta.
Mă faci să te iubesc într-un fel deosebit
Dacă n-ar fi existat raiul eu tot Te-aș fi iubit
Și dacă n-ar fi existat iadul tot mi-ar fi fost de Tine teamă.
Pentru-a te iubi nu trebuie să-mi oferi fructele din paradis;
Chiar dacă ceea ce nădăjduiesc nu-i decât o iluzie,-un palid vis,
Eu te iubesc la fel de mult și mereu Te voi iubi, de bună seamă.
poezie de Autor necunoscut - Spania, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre iad, poezii despre frică, poezii despre promisiuni, poezii despre moarte sau poezii despre fructe
Mizeria comediei, ca să-i spunem așa, mondene, este că totul se petrece ca și cum nu s-ar întâmpla nimic. Toți vorbesc ceea ce n-ar trebui să vorbească și fac ceea ce n-ar voi să facă. Toți ar avea altceva de spus și mai ales altcuiva de spus.
Cezar Petrescu în Duminica orbului (1934)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire sau citate despre comedie
România dă-i tu azi
colț de rai atâți am vrea
România ca să fie
Dumnezeu dar să ne dea
toți să bem din apa vie
floare azi de orhidee
vrem întreaga Românie
o vrem astăzi o alee
de lumină ca să fie
România cu Ardealul
strop de rouă din Carpați
în români să-nscrie dorul
de-a fi toți oameni curați
Cartea Sfântă a Lui Hristos
ne-o vrem țintă căpătâi
și pe Mielul Glorios
îl vrem dragoste dintâi
de la Tisa pân" la Mare
de la Prut la Timișoara
tot românu-n sărbătoare
să-și aclame astăzi țara
vrem viața cum ne-a dat
la toți Bunul Dumnezeu
traiul să-l avem curat
să-l slăvim pe El mereu
România o vrem curată
ca o floare sus pe munte
Românii fără de pată
toți de Dumnezeu s-asculte
nu viața cea murdară
ci cum vrea astăzi Hristos
și cum sfinții o urmară
sus privind și nu pe jos
România dă-i tu azi
Lui Hristos a ta ființă
pentru El mereu să arzi
în El tu să ai credință
căci Hristos e Creatorul
omului de pe pământ
El cu Tatăl creă omul
El al Tatălui Cuvânt
și-a murit Isus pe cruce
pentru veci noi să fim vii
El lumina ce străluce
s-o sorbim în veșnicii
prin credință dar se poate
azi prin El să fim salvați
sloboziți de vechea moarte
căci suntem răscumpărați
România dar trăiește
viața așa cum vrea Hristos
căci El omu-l răsplătește
de-a ascultat pe pământ jos
de Cuvântul Lui cel Sfânt
Evanghelia iubirii
va lăsa a lui mormânt
pentru țara răsplătirii
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 septembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curățenie sau poezii despre România
Inuit
De existența n-ar fi fost mâncare,
Adică n-ar fi fost prozaică preocupare,
Am fi fost cert și mai curați puțin
Și timp mai mult, de a-l omorî, un chin!
De greva foamei, nu s-ar mai vorbi
Și bunătăți nefiind, nimic nu ne-ar orbi...
Ar fi pământu' întreg sălbăticie;
Doar miriște, o întreagă florărie!
Nici abatoare n-ar mai fi, nici stâni
Și popii, popii ar fi niște păgâni;
Că nimeni n-ar muri de-o existență,
Credință castă... N-ar fi delicvență!
O apă în pește ar fi, mări și oceane
Și ne-am iubi toți; oameni, lei, iguane.
S-ar zice; am fi fără de nicio frică...
De nu un tâmpit ne-ar împușca, din pică!?
Ah, c-am uitat, nu-i totul din mâncare
Și nemâncați, căci proști vor fi; nu doare
Prostia! Visu' înseamnă; omenirea o să ție,
Primordial, de n-ar fi... vreo prostie!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre timp, poezii despre pești, poezii despre ocean, poezii despre mâncare sau poezii despre lei
Singurătate
Singurătate, singurătate
Ești cea mai mare greutate
Pe care Omul, de când există, o are!
Dacă singurătatea ar fi fost firească
Dumnezeu n-ar fi creat-o pe Eva
Și l-ar fi lăsat singur pe Adam
Sa se plictisească colo-n Rai
Dacă singurătatea ar fi fost firească
N-ar fi existat nici Omenirea
Nici Iubirea, Fericirea
Frumusețea, Bucuria
Nici dorința, nici voința
Nici Credință, nici Speranța
N-ar fi existat nici Viața!
Singuratatea nu-i fireasca!
Uneori e ca o pedeapsa
În care Omul sa se regăsească
Apoi singurătatea s-o părăsească
Printre oameni sa trăiască
O pereche sa-si găsească
Domnului sa-i mulțumească
Pentru ca Singuratatea niciodată
Nu-i fireasca!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre superlative, poezii despre mulțumire sau poezii despre greutate
Iubirea dăruiește bucurie numai dacă e deplină, divină, dacă îi iubești pe toți, adică îl iubești pe Dumnezeu și nu aștepți vreo răsplată nici de la Dumnezeu, nici de la oameni, dacă nimeni n-o cunoaște. Cum apare fie și un singur om pe care nu-l iubești, sau grija de a fi lăudat, grija ca iubirea să-ți fie de folos, dispare binele iubirii. (Nebunia întru Hristos.)
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre răsplată, citate despre nebunie, citate despre laudă, citate despre cadouri sau citate despre bucurie
În Hristos e mântuirea
cel mai scump dar pe pământ
e Isus din Nazaret
al Lui Dumnezeu Cuvânt
și-al vieții vii Profet
cea mai scumpă dar comoară
care ni s-a oferit
este Domnul ce coboară
până lângă cel smerit
lâng-un suflet care zace
astăzi fără ajutor
însă vrea eterna pace
al vieții Creator
cea mai scumpă azi lumină
e lumina mântuirii
ce ne face fără vină
de pe căile pieirii
mai scump dar ce ni s-a dat
e e Hristos Mielul cel Sfânt
pentru om crucificat
și depus într-un mormânt
El este Lumina vie
al vieții Creator
soarele din veșnicie
ce dă viață tuturor
tuturor ce vor curați
viața lor să o trăiască
de păcate nepătați
până-n patria cerească
în Hristos e mântuirea
și în El ne e destinul
dacă noi trăim iubirea
îl avem în veci pe Domnul
iubirea de ce e sfânt
de lumină și viață
de-al vieții viu Cuvânt
pe oameni ce îi înalâă
iubirea de Adevăr
de-a vieții sfântă lege
de al omului mister
ce-l vrem azi să se dezlege
Doamne noi îți mulțumim
Tată viu din cerul sfânt
pentru Fiu-ți ce-l iubim
pentr-al vieții scump Cuvânt
mulțumim o Tată Safânt
pentru Fiul Tău Mesia
ce ne dă al Tău Cuvânt
și ne oferă veșnicia
slavă Ție scumpe Tată
cinste glorie onoare
pentru viața cea curată
și-a Ta veșnică salvare
poezie de Ioan Daniel Bălan (2 octombrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!