Orbiți de orbirea lor
Disperarea zvâcnește pe umerii noștri,
Pe ei am purtat și purtăm orbii hoitari,
Haotic vor să se-ncaiere unul pe altul
Purtând în fața lumii ghioage de văcari.
Prin orbirea lor ne lovesc, țintind în ceafă,
În Numele Tatălui, român cu român,
Ne apărăm manifestând în strada mare,
În ea, o, Doamne, cât pot să rămân?
Resetează, Doamne, mutația umană
Care n-are viziuni, coloană vertebrală,
Scoate-i din grandoare, din risipirea țării,
Hoitarii ce au, sub căciulă, țeasta goală.
Voi, fraților, fiți cumpătați în toate,
Nu vă lăsați orbiți doar de orbirea lor,
Puneți sfânta țară din nou în picioare,
Să strălucim în lume ca înțelept popor.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înțelepciune, poezii despre viziune, poezii despre sfinți, poezii despre picioare, poezii despre apărare sau poezii despre România
Citate similare
Tu, scump popor român
Poporului român, la ceas de centenar
Tu, scump popor român, la ceas de centenar,
Trezește-te! Privește-n trecut și-n viitor.
Ridică-te și schimbă prezentul ordinar
De care-i e rușine acestui brav popor.
Tu, scump popor român, ce-ai făurit o țară
Unind între hotare trei inimi de români,
Ridică-te! Privește și nu lăsa să piară
Valorile, purtate prin veacuri, de străbuni.
Tu, scump popor român, ce ni l-ai dat pe Cuza
Și pe atâția alții mânați de-al țării dor
Nu vezi? N-auzi? Nu suferi simțind cumplit acuza
De-a fi lăsat hoția să sece-acest popor?
Tu, scump popor român, revino-ți în simțire!
Prostia nu-i virtute, minciuna nu-i altar,
Nu construiești o țară prin furt și nesimțire,
Și nu calci în picioare nici steag, nici ideal.
Tu, scump popor român, aflat în amorțire,
Ridică-te din somnul în care ai căzut!
Bucăți din tine pleacă, plângând, în pribegire,
Smulse din trupul țării în care s-au născut.
Tu, scump popor român, urmează-ți calea dreaptă
Și nu te-ntoarce-n timp, istoria s-o repeți
Adu-ți copiii-acasă și ce-ai stricat, îndreaptă
Și din greșeli, încearcă, popor român, să-nveți!
Tu, scump popor român, la ceas de centenar
Privește, cumpănește și vezi ce-ai devenit.
Transform-acum prezentul acesta ordinar
În viitor frumos, poporul meu iubit!
poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viitor
- poezii despre valoare
- poezii despre somn
- poezii despre schimbare
- poezii despre rușine
- poezii despre prostie
- poezii despre prezent
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Iisus Hristos: Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit și nu în numele Tău am scos demoni și nu în numele Tău minuni multe am făcut? Și atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtați-vă de la Mine cei ce lucrați fărădelegea.
replici din Sfânta Evanghelie după Matei, Sfârșitul predicii de pe munte. Judecata semenilor. Puterea rugăciunii. Calea mântuirii și a pierzării. Ferirea de prooroci mincinoși. - 7:21-23 de Sfântul Matei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre creștinism sau citate despre Iisus Hristos
Cerul își întinde aripile
Se sprijină unul pe celălalt.
E ca și cum n-ar exista altă lume.
Ei își șoptesc unul celuilalt secretele.
Cuvinte frumoase pentru dragostea eternă.
În visele lor, se văd unul pe altul.
Din nou și din nou, ei fug de realitate.
Ei visează la un astfel de loc.
În cazul în care se au doar unul pe altul,
Vor construi propriul lor castel,
Sperând că vor trăi împreună pentru totdeauna.
poezie de Eugenia Calancea (27 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre secrete
- poezii despre realitate
- poezii despre iubire
- poezii despre frumusețe
- poezii despre existență
- poezii despre cuvinte
- poezii despre castele
Erezia de-a te naște român
Ca pe cea mai curată lacrimă
din Ochiul Universului
Dumnezeul geniului
m-a sorbit din popor
Și nu credeam
că
voi ajunge vreodată
să-i fiu
poetul deplin
Pururi tânăr
înfășurat în versuri
cobor
de pe
baricadele tăcerii
Iar unde-am ajuns
De la Dunăre la Tisa
România plâsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De ciocoi și strâmbătate
Vai de biet Român săracul
De ce Doamne nu-l ia dracul
Trage-n brazdă ca un bou
Schimbă-l Doamne și-l fă nou
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (14 ianuarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre tăcere, poezii despre tinerețe, poezii despre superlative, poezii despre ochi, poezii despre naștere sau poezii despre genialitate
Scântei împrăștiate...
din atâtea ies scântei și toate împrăștiate,
câte Doamne se mai pierd, în marea imensitate
și de ce arse pe rug, sunt făcliile albastre,
luminând același drum, drumul care-i plin de astre
de ce Doamne nu zărim, calea lor strălucitoare,
prea orbiți și suferinzi, apucăm altă cărare
și treziți prea la final, zvârcoliți de-atâtea geruri,
vrem din nou să fie cald, coborât din frigul iernii
din atâtea ies scântei, niciodată adunate,
prea infatuase pier, strălucind puțin în noapte,
singure se sting și mor, într-o pâlpâire slabă,
luminând doar un contur și acela prea în grabă
de ce Doamne nu-s mănunchi, scânteierile din toate,
spune-mi Doamne cui să spun, că din cauza lor e noapte
sonet de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre noapte, poezii despre moarte, poezii despre iarnă, poezii despre ger, poezii despre astre sau poezii despre albastru
Pribegie ,,săracă copilărie"
Și-au plecat români de-ai noștri
De voie și de nevoie,
Prin străini în lumea mare,
Pentru un bani, mai de valoare,
Pentru ce-au uitat legiștii.
Zările îndepărtate crunt onoarea le-a lovit,
Căci român ești doar în țară,
La străini, slugă vândut.
Plâng copiii, plânge neamul,
Când familii se dezbină,
Dorurile îi sugrumă
Și în lacrimi le înghit,
Numai banii îi mai alină,
Prețul lor e scump plătit.
Haideți fraților acasă!
Că și aici este de lucru,
Fața țării să înflorim,
Drept că bani sunt mai puțini,
Dar sunteți lângă copii,
Ocrotiți de-al vostru spirit
Și de bunul Dumnezeu.
De puneți umăr la umăr
Avântul în voi să crească,
Ca și pâinea cea domnească,
Traiul vostru își schimbă fața,
În familia românească,
Libertatea ei cea sfântă,
Nimeni să n-o umilească!
Greu vin banii, ușor pleacă,
Voi pribegi din poartă în poartă,
Munca greatrupul vă-apleacă,
Iar timpul nimic nu iartă.
Când vă deșteptați mai bine,
Aveți doar pe Dumnezeu
Și-o fărâmă de lumină
În înțelepciune voastră,
Înțeleasă prea târziu.
Niciunde nu-i ca acasă,
Adunați cu toți la masă.
poezie de Valeria Mahok (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre familie, poezii despre copilărie, poezii despre bani sau poezii despre uitare
Caracterul: fraților Ionuț și Dragoș Dolănescu, care se ceartă ca orbii pe moștenirea de la tatăl lor, vestitul cântăreț Ion Dolănescu (pamflet)
Cel mai bine se vădește
Dacă e sau de lipsește
Și ce mare e orbirea,
Când se-mparte moștenirea.
Oricât tatăl vă iubește,
În pământ se zvârcolește,
Când el vede că feciorii
Se tot ceartă ca și chiorii.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (20 septembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre moștenire, poezii despre ceartă sau poezii despre Ion
Ridică-te, popor român
Dinozaurii din lume
devorează astăzi țara.
Vor să șteargă-al nostru nume,
vor să ne ia primăvara.
Să-l chemăm pe Țepeș-Doamne,
să pună mâna pe ei.
La români să le dea arme,
să-i alunge pe mișei.
Ridică-te, popor român
și reaprinde făclia!
Dacă vrei să fii stăpân
peste toată România.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre primăvară sau poezii despre mâini
Când ești român!
Te-ai născut dac romanizat,
Dar te întrebi ce nație ești!
Eu nu pot să-ți fac pe plac,
Și să te asigur că român ești!
Înțelege că dacă ești cetățean,
Nu ești român din neam în neam!
Nici imnul țării de tu-l cânți,
Chiar din inimă, tu nu mă încânți!
Trebuie să simți că te-ai născut,
Să iubești tot ce-ai cunoscut!
Să te bucuri de ce-ai dobândit,
Când ești român, ești și vestit!
Dragostea pe care o porți pentru,
Pământul pe care mare ai crescut!
Fericirea ce te înconjoară-n centru,
Abia atunci, tu ești român înnăscut!
poezie de Ovidiu Kerekes (3 ianuarie 2015)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre imn, poezii despre fericire, poezii despre creștere sau poezii despre bucurie
Ajută-mă, Doamne
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Să arăt lumii cât sunt de bogată,
Să-mi plimb lăutarii ce-mi cântă pe bani
De fostele iubiri, pierdute la barbut.
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Să stârnesc invidia lumii pierdute
Pierdute prin guri de canale și cotețe de porci
Din cauza unor smintiți posedați de Satana.
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Să mă ridic în mijlocul de buric infectat,
Infectat de panglicarii visători din Senat,
Ce țin hățurile țării noastre în glume.
Ajută-mă, Doamne, sa-mi cumpăr un tanc,
Cu armă principală - tun cu foc în mișcare,
Să trag în poienile și-n pădurile defrișate pe bandă,
De lupii ce nu au dat doi bani pe sângele strămoșilor,
Care au dus lupte pentru fiecare palmă de pământ
Parfumată de tei în floare și brazi cât munții de-nalți.
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Cu rază de ochire performantă, ultimul tip,
Să trag în cei ce-mi pun în pericol identitatea,
Punând în umbră materia ce-mi vorbește de Vlad Țepeș.
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Cu viteză de 80-90 km/h,
Să prind toți vânzătorii de pământ românesc,
În care mustește și-acum, sângele ostașilor lui
Ștefan cel Mare.
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Din care să scot gloanțe și stele,
Sămânță de grâu și puieți de brazi argintii,
Să cânte vântul și păsările călătoare prin ei,
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr mulți frați
Cu inima tare și umerii lați,
Să lupte cu dragoste pentru pita de azi,
Să o rupă în țară pe masă, pentru tot neamul lor.
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Să trec cu el peste toți boierii nebuni după bani,
Ce mi-au vândut țara plină de comori, pe hârtii ce vor
ajunge în foc,
Odată cu oasele lor îmbrăcate în haine de bufon,
Ce vor stârni în lume aplauze de bucurie și eliberare.
Ajută-mă, Doamne, să-mi cumpăr un tanc,
Cu șenile ce vor putea intra pe câmpuri
Să-mi tragă brazde cât curcubeul pe cer,
În care să răsară râsul grâului și-al copiilor sătui,
De iubirea în Hristos și pita coaptă,
De un Sfânt, sfânt, sfânt, este Domnul Savaot,
Ce a umplut tot pământul românesc, cu Slava Lui.
poezie de Adelina Cojocaru (27 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cereale, poezii despre Ștefan cel Mare, poezii despre vânt, poezii despre vorbire, poezii despre viteză, poezii despre vestimentație sau poezii despre umor
Vom da țara tuturor
Voi, oameni cu suflet mare
Vă dați inima cu drag
Celor ce vor să pătrundă
Din durere peste prag...
Voi sunteți cuibul de miere
Ce visele îndulcesc
Celor ce mai au speranță
În reforma ce-o doresc.
Ei se zbat. Fraților buni
Știți să alinați durerea,
Să întoarceți din morminte
Viața, singura avere.
Mândru sunt, că sunt român,
Între voi, cu inimi mari
Adunându-ne la greu
Vom răzbate, vom fi tari.
Tu, copile, ia aminte
Strângeți rănile-ntre dinți,
Nu uita c-aici în lume
Ai prieteni și părinți.
Nu oprim oiștea-n gard,
Îndreptăm totul ușor
Și cu forța ce-o avem
Vom da țara tuturor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre suflet, poezii despre prietenie, poezii despre mândrie sau poezii despre miere
Rugă pentru poporul meu
Binecuvântează Doamne, poporul român,
Dă-i puterea de-a rămâne în țară stăpân
Miluiește-l cu chibzuință și înțelepciune
Întărește-l când îi cuprins de slăbiciune
Luminează-i Doamne calea, când o rătăcește
Și dă-i iertarea cuvenită, dacă mai greșește
Ferește-i fii săi mai aprigi cuprinși de dezbinare
Nimic să nu le-aducă lor motiv de întinare
Unește-i Doamne pe toți frații laolaltă
Să-și croiască împreună aceeași soartă
Însuflețește în toții fii de nație românească
Dorința de Unire în Dacia strămoșească
Întărește Doamne, la tot poporul meu
Iubirea de moșie, credința în Dumnezeu
Ajută-le Tu Doamne, să aibă spor în toate
Trăiască în a lor țară, în cinste, în demnitate
Așa să ne-ajute Dumnezeu!
poezie de Ionel Popa (10 noiembrie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre unire, poezii despre religie, poezii despre iertare, poezii despre greșeli sau poezii despre dorințe
Sânge și os de român
Născut în urbe sau cătun
Sunt mândru, Doamne, că-s român,
În oase port romani și daci,
În sânge cântecele dragi.
Port curcubeu-n trei culori,
Pun pe morminte mii de flori,
Mă-nalț pe munții plini de soare,
Înot pe valurile din mare.
Sunt spuma crezului și-a vieții
Pe orizontul dimineții,
Sunt un simbol de libertate,
Dorință veșnic de dreptate.
Oricând sunt vatra de jeratic
Ce arde-n energie static,
Dar sunt o energie-n toi
Când țara-i zid făcut din noi.
Totul nu-s vorbe,-s mărturii
Pentru cei morți, pentru cei vii
Că Doamne-am crezu-nalt și bun
Că-s sânge și os de român!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre sânge, poezii despre simbolistică, poezii despre oraș sau poezii despre munți
Te rog, Doamne!
În ce Țară trăim, Doamne?
Am ajuns de râsul lumii:
Trăiesc oameni din gunoaie
Și sunt jefuiți sărmanii!
Dreptate nu mai există.
Adevărul e minciuna,
Furtul, ura, denigrarea
E cuvântul spus întruna!
Mafia e peste tot,
Ca o ciumă ne mănâncă,
Nu te miri că fii Țării
pleacă-n lume și ne uită!
Doamne: spune-ne, Te rog,
Cum să ne luptăm cu Fiara?
Eu cred, Doamne, că doar Tu
Poți să-i frângi și să-i rupi gheara...
poezie de Aneta Timplaru Horghidan (13 martie 2016)
Adăugat de Ioan Ioncy
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre nuntă, poezii despre mâncare, poezii despre minciună, poezii despre mafie sau poezii despre dreptate
România e acasă!
Sunt român pribeag în lume,
N-am cui plânge, n-am cui spune,
Când m-apucă dor de casă,
Căci stăinului nu-i pasă.
Sunt român în orice țară,
Unde viața nu-i ușoară;
Însă nu uit niciodată
Că am mamă, că am tată,
Că am țara-ngândurată,
Ce-așteaptă ca mama-n poartă...
Și că rădăcini profunde,
Sunt "acasă". Astfel unde?
Sunt român și-n piept îmi bate,
Cât aș fi eu de departe;
Inimă română, bună,
Dar primit de la străbună.
Patrie să nu ai teamă
Dacă opt nevoi mă cheamă
Prin străini, și că vorbesc
Graiul lor... tot te iubesc!
Sunt român cu dor de țară,
Care scurmă să mă doară...
Lumea largă-i generoasă,
România e acasă!
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre patrie sau poezii despre mamă
Doamne, ocrotește-i pe Români!
Noi în cel dintâi război
am ajuns prin moarte noi,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
am dat sânge și sudoare
pentru România mare,
Doamne, ocrotește-i pe Români!
Am dat viață și soldați,
pentru-o patrie de frați,
am dat fapta, am dat zisa
de la Nistru pân-la Tisa.
Dar pe urmă-n patruzeci,
anul marii făr-delegi,
două fiare ne-au mușcat
Ultimatum și Diktat.
Biata lume nu știa
că-ntr-o zi la Moscova
au semnat un pact neghiob
Molotov și Ribbentrop.
Iar fascismul mondial
ne-a luat parte din Ardeal,
și lui Horthy i l-a dat,
fi-le-ar numele spurcat.
Stalin cu teroarea sa
ne-a luat Basarabia
și cu Hitler în acord
Bucovina de la nord.
Cei mai răi tâlhari ne-au frânt,
ne-au luat țară și pământ,
nimenea n-a auzit
plânsul nostru răstignit.
Astfel am intrat și noi
în al doilea război,
haideți, dom-ne Mareșal
în Moldova și-n Ardeal.
Noi de dor de noi luptam
pentru țară, pentru neam,
pentru vechile hotare,
pentru România Mare.
Și-am pierdut și-am fost răpuși
și-am fost ocupați de ruși,
aliații au tăcut,
Stalin a făcut ce-a vrut.
Și-am murit de mii de ori
s-avem iarăși Trei Culori,
și-am plătit cât nu se poate
sfânta noastră libertate.
Țara-i mică vremea grea,
ce-o mai fi om mai vedea,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
de uitat nu vom uita
țara noastră cum e ea,
Doamne, ocrotește-i pe Români!
Cât o fi român român,
pruncul va primi la sân
adevăru-adevărat
despre tot ce s-a-ntâmplat.
Ține minte fiul meu,
că există Dumnezeu,
uite cum a fost și cum va fi,
și un jurământ te leagă,
țara noastră nu-i întreagă
însă asta doar până-ntr-o zi.
Când vei fi și tu bărbat,
să te simți mereu soldat,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
pentru vechile hotare,
pentru România Mare,
Doamne, ocrotește-i pe Români!
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre armată sau poezii despre teroare
Săraca țară bogată
Săraca țară bogată,
În veci vrea să dăinuiască.
Să nu piară niciodată
Glia noastră românească.
Săracii români bogați,
În veci vor ca să trăiască
Bine, în munții Carpați.
După legea strămoșească.
Domnilor, conduceți țara,
Ori vă bateți joc de ea?
Nu cumva ați luat-o rara?
Sau aveți o boală rea.
Voi ne distrugeți acum.
Ne rămân copii pe drum.
Părinții ni-i dați afară.
Asta faceți voi din țară.
Dinozaurii din lume
Devorează astăzi țara.
Vor să șteargă-a noastre urme.
Vor să ne ia primăvara.
Vino iarăși, Țepeș-Doamne!
Să pui țepe pentru ei.
La români să le dai arme,
Să-i alunge pe mișei.
Ridică-te, popor român!
Și reaprinde făclia,
Dacă vrei să fii stăpân
Peste toată România.
poezie de Dumitru Delcă (17 octombrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bogăție, poezii despre medicină, poezii despre legi sau poezii despre boală
De dragul țării mele
De dragul țării mele,
întotdeauna cânt.
De dragul țării mele,
când este cazul, plâng.
Mi-e drag pământul țării,
că-i leagănul meu sfânt.
Mi-e drag pământul țării,
că-mi e așezământ.
Din morminte de eroi
răzbat cuvinte care spun:
Fiți și voi la fel ca noi!
Păstrați mândria de român!
Fie binecuvântată
țara în care trăim!
Nu vom uita niciodată
neamul din care venim.
poezie de Dumitru Delcă (30 noiembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie sau poezii despre eroism
Purtăm poveri ce nu-și au rostul...
Purtăm poveri ce nu-și au rostul
În viața asta mult prea scurtă,
Și ne mirăm că uneori,
Clacăm la singura redută.
Ne încovoaie ne rănesc,
Iar noi le ducem zi de zi....
Și, ca și când n-ar fi destul
Le moștenesc ai noștri copii.
Povara banului prea mult
Ce ni-l dorim fară oprire,
A luxului nemărginit
Și a nevoii de mărire.
Poveri ce nu-și au locul lor
N-au nici valoare, trebuință,
Ci doar ocupă locul gol
Lăsat de lipsa de credință.
Sunt Doamne suflete pustii
Și-s zbuciumate, chinuite,
De truda fără de sfârșit
Și-a lor poveri nemărginite.
Opreste Doamne suferința,
Și fă-i Tu Doamne să te vadă,
Să te iubească și să creadă,
Și... vor scăpa de împovărare.
poezie de Angelina Nădejde (8 iunie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre suferință sau poezii despre lux
Partidul Român
Vă chem către suprema rațiune
Să vă lăsați de oarba vanitate,
Să fiți faptul ce sunteți, națiune
Ne împărțită pe vendete... Integritate.
Vă chem unirea s-o restabiliți
Eliminând pe diabolici cu ambiții.
Precum anceștrii, caști din nou să vreți să fiți;
Căci suntem ei, ori dispărem nefericiții.
Vă chem să fim cu toți o-ntregă ființă
Și să primim pe-oricine ne vrea bine;
Chiar de-s străini, să le-acordăm, de vor, căință,
Ne-ncununând pe tine și pe mine...
Vă chem românii-mprăștiați în pretutindeni
Să vă luați timp să fim cu toții din nou frați
-Ce-i refuzați și obligați în timp la vinderi-
Să nu mai vrem, de hoți și proști încolonați.
Vă chem cu mine să mă luați o mică parte,
Să credem șansa ce-o avem în viitor
Să trăim bine... Din onești cu multă carte
Și cu credință să fim iarăși un popor.
Vă chem reînoire-n unica partidă
Ce-a naturală ce-o avem un drept comun
Al nostru... Și-o Planetă să devină avidă...
O lume-ntreagă să se vrea... Partid Român!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre partide, poezii despre planete sau poezii despre națiuni