Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

În adormirea lunii

Am răsfoit tot universu-n noapte,
Copilă dragă, până te-am găsit,
Pe gura ta e încă gust de lapte
Și-ncărunțita sete-l bea grăbit.

Întorci cu ochii paginile crucii
Și le sfințim cu împăcarea noastră,
Vom aștepta ca, plină de capricii,
S-adoarmă luna iarăși la fereastră.

Pe-o pagină stă scris lâng-o fântână,
"Mai lasă-mă să-mi fie dor de tine"
Ne închinăm cu inima în mână,
Lăsând un vers în apele-i blajine.

Pe crucea ei, e-o pace de cuvinte!
În somn zâmbește adormita lună.
Noi îi lăsăm aducerile aminte...
E frig... și-un pulovăraș de lână.

De undeva, ne bate o lumină;
Luceafarul de umbră-i obosit...
Sub plopii fără soț stă scris de mână,
Un vers de dor ce arde moleșit.

Te iau în brațe, că-i târzie noaptea,
Tu dormi micuțo, eu te voi purta,
Îți sunt iubitul tău ce-ți poartă șoapta
Din altă lume, în odaia ta.

poezie de (15 ianuarie 2016, Italia)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

De mână

Și în mormânt
Ne vom căuta să ne ținem de mână
Și de umbrele noastre
Nu ne vom teme...
Ele duc c-un braț alb serile
Ce-au scris pe frunze sărutul ierbilor!
Și ne vom ține de mână
Ca doi copaci visători,
Ce-și adorm frunzele-n rouă
Ca-ntr-un vers,
Unde izvoarele plâng într-un glas
Până când ecoul îngheață-ntr-o lacrimă
Dar mai curg ca prăpastiile-n mare.
Noi ne vom ține de mână
Și când ne-om trezi,
Într-un piept de amiază târzie.
Prin rădăcini de dor
Ne vom bea inimile cu o singură sete
Și cu lumini obosite ne vom îmbrăca
Într-o amiază târzie:
Unde răsăritul de mână se ia cu amurgul,
Unde păsările devin liniști de cristal
Prin care privește iubirea.
Într-o amiază devreme
În care ne vom ține de mână
Și de umbrele noastre
Nu ne vom teme...

poezie de din revista Literatura și arta (23 august 2012)
Adăugat de MariaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Mi-i dor de Eminescu

Mi-i dor de Eminescu
Și de al lui vers sublim,
Care este ca un soare
De dragoste și lumină plin.

Mi-i dor de floarea albastră,
De luceafarul sfânt.
Dor o să-mi fie de Eminescu
Până la mormânt!

Și după moarte poate ne vom întâlni
Și unul altuia
Versuri frumoase ne vom citi,
Așa cum fac eu în fiecare zi!

Căci, da, poetul a murit,
Dar versul lui v-a trăi până la infinit,
Căci a fost scris
De un suflet care toată viața a iubit!

poezie de (18 mai 2010)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e dor de tine

Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi și ploi,
Să-ți umplu gura cu poeme
Și brațele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Și mi-e așa de dor de noi...

Mi-e dor de mine iarăși, doamnă,
Și ti-e așa de dor de noi!
Ne-ngheață frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai știi ce vară... nesfârșită,
Strângeam in brațe printre ploi?
E-atâta viață, atâta viață
Și ți-e așa de dor de noi...

Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi
Și ne-aș salva în mii de versuri
Ș-aș pune strunele-napoi
In pieptul tău rămas orfan,
Căzut inert și gol din... doi,
E-atâta frig, atâta frig
Și mi-e așa de dor de noi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e dor de tine

Așa, ca de ziua dorului!

Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi și ploi,
Să-ți umplu gura cu poeme
Și brațele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Și mi-e așa de dor de noi!

Mi-e dor de mine iarăși, doamnă,
Și ti-e așa de dor de noi!
Ne-ngheață frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai știi ce vară nesfârșită
Strângeam in brațe printre ploi?
E-atâta viață, atâta viață
Și ți-e așa de dor de noi!

Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi
Și ne-aș salva în mii de versuri
Ș-aș pune strunele-napoi
In pieptul tău, rămas orfan,
Căzut inert și gol din... doi,
E-atâta frig, atâta frig
Și mi-e așa de dor de noi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Un rămas bun, un ultim oamgiu...

Bat clopotele imnul revenirii
În lutul sfânt...
Și ai plecat, tu, om.
Ai părăsit secunda care doare
Urmând o altă cale - dulce somn.
O, dulce somn te-a prins fugar în Rai
Ca-ntr-un tablou mirifc... ai plecat!
Și-ai scris pe crucea vieții voiai
În raiul pământesc mai fi stat.
Ai scris pe crucea vieții revenire,
Tu, om, născut de-a fi doar o secundă,
Pe nesfârșirea mării, Fericire...
Dar ai plecat... te plânge lume multă!
Te-ascunzi în ne-mplinitele solfegii,
În muzică să-ți împlinești tăcerea,
Te-așteaptă sus îmbrățișarea mamei,
Aici lași noaptea, doliul și durerea...
Aici lași crucea, numele pe-o piatră
Ce ne vor aminti în veci de tine,
Acolo pleci purtând iubire-n suflet,
Speranța-n minunata revenire.
Te poartă-n cer, de mână, veșnicia...
Rămâi cu bine, -acolo, -n lumea ta!
Aici noi toți ne vom gândi la tine
Și îți promitem: Nu te vom uita!!!!

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Filă nescrisă

Dă, Lună, cortina de stele-ntr-o parte,
Luceafăru-ți murmur-un cântec de dor!
Îl prinde de mână, v-ascundeți pe Marte,
Să freamăte cerul pitit dup-un nor!

Mi-aprind lumânarea să-mi pâlpâie-n noapte,
Căci vise furișe mi-aleargă-n pridvor,
Un vers de iubire-l încui într-o carte
Să doarmă în pace un somn mai ușor.

Mă-nvăluie gânduri cu "dacă" și "poate",
O poftă de ducă m-apasă-n picior
Să-mi pun, cu dorinț-o desagă în spate,
Că drumul spre tine mă cheamă de zor,

Iar inima friptă-n cuptor mi se zbate
Cu voce pierdută cerând "ajutor",
Mi-s martore luna și stelele toate
Că-s gata, la tine în brațe să zbor.

Rămasă-i nescrisă o filă în carte -
Vom umple-o-mpreună cu ziceri de-amor ;
Iubirea, doar zâmbet în ochi să ne cate
Cât cerul mai ține la pieptu-i vreun nor.

poezie de (26 decembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Însetat

Azi mi-am ros tot piciorul
până la mers
și mână până la șters
și ochiul până la ceafă
și ceafa până la vers...
Și limba până la mână
Și urechea până la...
Până la ce mă?
Până la ce?
Până la fântână...
Până la fântână!
Însetatule!
Însetaților!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

RESPIR PRIN VERS

mi-alunecă creionul pe hârtie
ca florile de tei in poezie
e poleit tot ceru-n răsărit
cu raze aurii și albe de argint

mi se oprește pasul uneori
sub ploaia de lumină și culori
la margine de sat în câmp deschis
in galbenul de grâu ce s-a aprins

mă dor și ochii. inima mă doare
încerc în timp caut alinare
și să zâmbesc în ziua care vine
mi-e dor de noi și mult prea dor de tine.

respir prin vers când cerul e senin
și tot prin vers când noaptea cade lin
mi-e timpul martor, n-am uitat o clipă
nici florile de tei, nici lunca înverzită

din depărtare glasul tău mă cheamă
cu lacrima din ploi și clopot de aramă
dar intre ieri și azi un zid s-a ridicat
la margine de lume, la margine de sat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de-acasă...

Aș vrea știi îmi e dor
De apa lină de izvor,
De fetele-mbrăcate-n ie,
De vatra cu miros de pâine...

De un cuptor cu cozonaci,
De câmpul învelit cu maci,
Mi-e dor de strugurii din vie
De tot ce-a fost și n-o să fie...

De ochi-nlăcrimați ce-așteptă
Și de cireșul de la poartă,
De mămăliga din ciaun,
De țurca ce-o jucam pe drum...

De florile de pe terasă
De glia noastră strămoșească,
Mi-e dor să-mi spui că mă iubești
Și seara să mă învelești...

Mi-e dor de plapuma de lână
Mi-e dor să mă mai ții de mână,
Mi-e dor un pic să mă mai cerți,
săruți și să mă ierți...

Și-aș vrea știi ești frumoasă
Cu parul alb ca de matasă,
Când aștepți în prag cu dor
Și simt al inimii fior...

Mi-e dor de voi, mamă și tată,
Mi-e dor de casa părintească,
Mi-e dor să fim din nou copii
Și să ne mângâi... să ne-alini...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Plâng în scris

E primăvară, mamă, stau mugurii nască,
Miroase-a viorele, a dor și a colastră,
Pe câmpuri, iarbă crudă ies oile pască,
Nepoții tăi sunt bine... privesc de la fereastră.

Stă lumea-n case, mamă, nu pot spun ce-o ține,
Dar ăsta e motivul din care nu-s prezent,
La șase ani din ziua din care-s fără tine,
S-aprind o lumânare la crucea ta. Absent,

Îți fac o pomenire în suflet, stau închis,
Îți fac o pomenire din suflet, plâng în scris.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Terra

Ce-ar fi Terra fără Soare
Fără raze de lumină
Fără râul ce în vale
După trupul tău suspină

Ce-ar fi Terra fără tine
Fără pasul tău ușor
Fără verzile coline
Fără unda mea de dor

Ce-ar fi Terra fără stele
Fără luna cea tăcută
Ce privește în fereastră
Gura ta ce mă sărută

Ce-ar fi Terra fără noi
O planetă-n amorțire
Chiar de vântul în trifoi
Ar cânta la mandoline

Terra, raiul cu iubire
Unica in univers
Un miracol.... nu-l cuprinde
Frumusetea unui vers

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cuvinte care dor

Cuvinte care dor, așa eu vă numesc,
Căci știți doar loviți și repede plecați,
Cu aripi ca de ghimpi, tăiați și-nsângerați
Tot ce găsiți în cale și fără remușcare
Vă-ntoarceți, iar acolo, de unde ați plecat.

Și dor nu mi-e de voi, căci dor acele lacrimi
Ce dâră las în urmă, cu gust amar și sec,
Și degetele dor, când frânte sunt de jale
Și dor îmi este-atunci, de soare și de ploi,
Să spele și usuce ce ați lăsat în urmă
Atunci când pe la poartă la mine ați bătut,
Căci n-am știut că dor, de voi, n-o să-mi mai fie
Cuvinte care dor, degeaba mai veniți.

poezie de
Adăugat de aer neluSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Iubita mea

Luna-mi zâmbește din fereastră
Iar tu săruți pe obraji,
Pe ochii deschiși și plini de lumină
Suntem aproape unul de altul
Când cerul este albastru senin ca ochii plini de iubire,
Te contopesc cu brațele și cu sufletul meu
Care te strânge atât de tare
Iar tu nu plângi și nu refuzi
Din contră zâmbești și spui: "- Continuă!"
Iubita mea, în noaptea aceasta te sărut
Când greierii ne cântă o serenadă
Vei fii zeița mea frumoasă
Și dacă te naști a mia oară, doar a mea vei fi
Tu ești mireasa mea din prima zi în care te-am văzut
Și nu cred altcineva ar putea să-ți ia locul cuvenit
Iubita mea, din prima zi în care te-am văzut
Ți-am sărutat obrajii și privirea ta m-a tulburat
Iubita mea, te-am iubit încât am scris o viață întreagă
Și numai ție m-am luptat să-ți cânt iubirea
Cărțile în care ți-am scris iubirea stau mărturie
Și încă mai pot trăi un ultim mod de contopire cu tine
Cu mine, cu noi toți, în nopțile cu lună plină
Iubita mea te strâng în fiecare noapte la pieptu-mi răvășit,
Eu devin fluture tău din noapte
Ce nu dorește să te lase până-n zori
Iubita mea, sărutul tău mă apasă
Vei fi a mea o noapte și vei trăi un ultim țel
Să știi că te iubesc
Chiar dacă nu îți spun de câte ori ai vrea.
Ești soarele și luna de pe cer
Când mie nu mai îmi trebuie nimic din tot cea fost cândva
Iubita mea, lanul de gâu este un nimic în intimitatea ta
Părul tău bălai îmi împrospătează aerul din jur
Ochii tăi -nvăluie, iar cerul este necuprins
Iubita mea nu devii a altuia în noaptea asta!
Tu ești a mea și a mea vei rămânea
Te sărut cu fiecare șoaptă și te cuprind de trup
Te îndrep spre pământul din care m-am născut
Și apoi devin zborul spre necunoscut.
Iubita mea, în fiecare noapte voi tresări și voi visa
Privirea ta mă îndeamnă cânt aievea cum tu ai vrea
Nu mai cred în vorbe și vreau să te strâng la piept în fiecare zi
Te sărut în noapte când tu dormi atât de fin și visător
Copii tăi și ai mei sunt liniștea din cer și pe pământ
Vor fi cel mai frumos cadou din noaptea fără de sfârșit
Iubita mea, tu ești un dar pe care nu mi l-am dorit
Te iubesc la nesfârșit...
Te iubesc cu porii pielii mele
Și mă îndrept spre tine adeseori
Iubita mea, ce tainice mistere!
Iubita mea, nu devii a altuia!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Cântec

Închin un pahar
pentru tine,
Scriu un vers pentru
Soare
Să-i mulțumesc
c-a făcut lumină,
A răsărit,
și te-am văzut.
Mai scriu un vers
pentru Lună,
Maica noastră
Nocturnă.
Ea m-a făcut simt
Atingerea ta;
Și mai scriu
O mie de versuri
În care te cânt pe tine:
Tu îmi ești mântuire
Tu îmi ești păcat,
Cu tine mă-nalț
și cobor
spre stele- din stele,
Din cer- înspre cer.
Ca albatroșii
Zburăm,
Și lacrima se face
mică, dispare,
se transformă în rouă,
se face floare,
Buze purpurii-
Îmi vii
Mănușă
Pe mâna înfrigurată
Vibrație-n suflet
Răsuflare în piept
Apă
În gura uscată!
Și ploaie îmi ești,
De păcate cureți,
Mireasmă de briză
Și murmur
De șoapte;
Te cânt,
Și îți cânt
Ca să dormi,
Și dormi
e noapte.

poezie de din Din lumea trecerii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Crâșmaru

De dor...

Când te-o cuprinde dorul
La ceas târziu în noapte
Preschimbă-te în zborul
Care te-aduce-n șoapte.

Când nu-i mai ști de mine
Și de-al meu vers pribeag
ascunzi în tine
Cu tot ce-ți este drag.

Când ochii îți vor plânge
De dor că nu-ți voi fi
Zidește-mă în sânge
Să-ți curg cu versuri mii.

Când gura se va ofili
De dor și-al meu sărut
Compune-mă în stele mii
În versul cald și mut.

Când brațele vor căta
Și nu vei găsi
Să știi TU vei afla
În tine, stele mii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

Lasă-mă să fiu

Lasă-mă să fiu vis din miez de noapte
Ce cuprinde gândul tău insomniac
Lăsându-ți pe buze gust de mere coapte
Și în nări parfumul mov de liliac.

Nu-ți cer mare lucru, doar să-mi dai un vers,
Aripi să mă-ntorc noaptea care vine
Și clădind cu tine un nou univers
Să trăim povești de iubire pline.

Tu-mi mai dai o viață eu, iubire-ți dau
Când răsare luna, și mă sting în zori
Renăscând în vise ce-altfel rost nu-și au,
Tinerețea plină de ghiduși fiori.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scrisoare

Pe-o masă veche din odaie
Sub stinsa lumânării vâlvătaie
Stă tristă o scrisoare în Ajun
Ce i-am trimis bătrânului Crăciun.

REFREN:
Aș vrea fiu cu tine
Și să-mi acoperi rană
Mi-e dor de tine, soră
Mi-e dor de tine, mamă!

Aș vrea fiu cu tine
Și să-mi acoperi rană
Mi-e dor de tine, soră
Mi-e dor de tine, mamă!

Tăicuțul meu cu părul nins
Îngerul meu de pe Pământ
Care a plecat și-apoi s-a stins
Fără să-mi lase al său cuvânt.

REFREN:
Aș vrea fiu cu tine
Să fim ca altădată
Mi-e dor de tine, frate
Mi-e dor de tine, tată!

Aș vrea fiu cu tine
Să fim ca altădată
Mi-e dor de tine, frate
Mi-e dor de tine, tată!

Mi-e dor de voi, părinții mei
De casa noastră cea mai sfântă
De clopoței, de zurgălii
De oamenii care colindă.

Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.

Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.

Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.

Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să vă mai colind o dată!

cântec interpretat de Fuego, versuri de (1 decembrie 2018)
Adăugat de AlesiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș vrea să-mi fii acum aproape

Aș vrea să-mi fii acum aproape, să-ți sărut ochii plânși și triști,
Să-mi sprijin fruntea iar de tine să mă conving mai exiști.
Și-n taină s-mi ascund tristețea în zâmbetul ce ți-a-nflorit
Pe buzele ce-ntrun sărut, trezesc fiori din vremea-n care ne-am iubit.

Aș vrea vezi că-i primăvară și iarăși florile-ți zâmbesc,
Iar din cenușa astăzi stinsă renaște totul și-i firesc.
Copacii iarăși au păduri cu tril de păsări în perechi,
Ce consfințesc metamorfoza acelor ritualuri vechi.

Eu incă te aștept sub luna ce-a tăinuit iubirea noastră,
Lăsând să curgă râuri multe din apa limpede albastră.
Aș vrea să-mi fii acum aproape să-ți mângâi părul răvășit
Și-n taină strivesc sărutul cel pentru care te-am iubit.

Iubire vino singur, nimic din amintiri tu nu ei cu tine,
Cu cât vei fi mai blând cu cu-atâta totul e mai bine.
Și vom chema din largul mării pescarii drumul să ne-arate
Ca să lăsăm în urmă totul iubindu-ne cât mai departe...

Cu drag din drag te voi chema mereu în marea veșnicie
Acolo ca și-aici, iubire ca a noastră nu poate mai fie,
Sărut lângă sărut am pus în mantia ce trupul tău îl înfășoară
Și aș începe iar și iar îți sărut ființa toată ce azi înfioară.

Aș vrea să-mi fii acum aproape,
Mi-e dor de tine, pentru a câta oară...!

poezie de (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun FabyolaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

Te-am căutat să vorbim despre noi

știu încă nu putem să ne privim
între ochiul tău critic
și mâna mea flămândă
s-a așezat o lume
grea
a tăcerilor
și totuși
mi se făcuse dor
îți spun cum mișc brațele și mă lovesc
de strigătul tău
cum croiesc un alt trup
în care ne putem muta
și ne vom ierta toate întâmplările
toate neajunsurile
chiar mi se făcuse dor
îți spun
nu te-ai schimbat
că mă pedepsești înainte fiu vinovată
apoi arunc în balta de amărăciune
și plâng
și mă urăsc plâng

eu chiar te-am căutat
aș fi vrut trăiești odată cu mine
frica de care nu scapi
să ne ținem de mână și să urlăm ca două animale
condamnate

eu chiar te-am căutat
și-am să te găsesc până la urmă
ești acolo unde te-am lăsat
exact acolo
agățat de aceeași neliniște

eu chiar te-am căutat
pentru că eu fără tine
nu sunt eu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Iuliana Dinte

Ești un rău ce mă destramă, dar îmi e de tine dor

Îmi e dor de întristarea ce te leagă de decepții,
Și de mersul tău domol când te-ntorci de la iubit.
Animalic ți-e instinctul dar pe-alocuri ai pretenții
Și ma-nchizi în versuri seara, lângă un tâlhar grăbit.

Tu, pregătești de moarte, și mă-nbraci ca pe-o regină,
Peste sâni îmi pui eșarfe să-ți rămână numai ție.
Mă obligi să-mi scriu pedepse, rămân fără lumină,
Și m-arunci în temniți noaptea lângă demoni de hârtie.

Dimineața pe răcoare privești cu ochi de sticlă,
Și din ei îți curge verde peste inima-mi de ceară,
Vreau evadez din clipa când îți sunt atât de mică,
Și să inventez un vers, unde ma iubești o vară.

Îmi ești monstru cu pretenții și-aștepți sa-ți vorbesc în șoaptă,
Vrei îți cerșesc iubire ca o ploaie sub un nor.
Mă dezbraci de amintiri și miros de pâine coaptă,
Ești un rău ce mă destramă, dar îmi e de tine dor!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook