Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

David Boia

Cetate total eternă (acrostih)

Avem o cetate absolut eternă la loc de onoare
Leagăn de civilizație și unitate desăvârșită
Binecuvântată fie cetatea albă cu ziduri roșii
Aici bate o inima sacră de țară unificată

Iată lumină mare pentru nație a răsărit aici
Un vis sublim de veacuri tot aici s-a împlinit
Leii națiunii au repus roata istoriei pe făgaș
Istorie sacră cu majuscule au scris acolo titanii
Acum și peste veacuri să trăim în pace sfântă.

acrostih de (17 noiembrie 2016)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

Copiii lor vor fi stejari

Aici, în țara de piatră,
Românii-s stăpâni pe vatră.
Aici, în munții legendari,
Românii îs falnici stejari.
Ei aici trăiesc de veacuri
Apărând a țării haturi.
Aici, cu credință-n Sfântul,
De ani răscolesc pământul.
Aici, apa din izvoare,
Când e cald, le dă răcoare.
Aici, în codrii seculari,
Copiii lor vor fi stejari.

poezie de (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ardealul - Bijuteria României

Cetatea aceasta dintre munți
Ne spune povești cu izvoare
Oricine ai fi poți asculți
Istoria sacră din depărtare

Ardealul aici e o cetate
Cu râuri și dealuri cu munți și povești
Cu schimburi de ochi până departe
Cu șoapte și raze atent de privești

Pe râuri de ochi aleargă mașini
Și totul aici e un picur de rouă
De chipuri senine oamenii-s plini
Când soarele arde când ninge ori plouă

Văzut de Bălcescu Ardealul e-un zid
De munți și miresme de șoapte și dor
O ușă pe care cei de aici o deschid
Cetate și perlă pentru popor

Clujul aici e-un zbor înspre stele
Un salt peste piscuri- un glas în izvor
Brașovul aduce unghiul de perle
Și Sighișoara surâde gingașă-n zbor

Taine și munți ziduri palate
Își deapănă firul aici în Ardeal
Și case si râuri iubirii i-s date
Să zburde în voie ca apa la mal

România aici urcă pe stânci
Și bate poteci cu ochii spre soare
Luându-și pe palme sensuri adânci
Mișcată ușor de foc și savoare

Ardealul i-un zâmbet spre cer
Istorie scrisă pe frunze și ochi
Cu oameni și fapte ce umblă și pier
Cum viața e dată pe stânci și în gropi

Sunt lunci și miresme— dealuri cărări
Cascade cu pași voioși în cădere
Și râuri senine se varsă-n cântări
Pe palme de aer clădind giuvaiere

Seninul și norii aici se-ntâlnesc
Pe vârfuri de munte pe dealuri pe ape
Pe muchia umbrei ideile cresc
Și mai ca oriunde ceru-i aproape

Nu-i joc de cuvinte ci este real
Pasul ce umblă descuț în tăcere
Aici este omul— omul real
O vino și tu- azi la vedere

poezie de (5 octombrie 2012)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aici rodesc

Aici rodesc
la margine de țară,
petrecându-mi anii
în armonie;

port în suflet
omenia ce-nfioară,
aici muncesc
cu pasiune legendară.

Pe umeri port
sudoarea milenară
și-un crez sublim
tot îmbie;

aici trudesc
în fiecare zi și seară
și port în suflet
poezia ce-nfioară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Primăvara este aici.
Aici, unde se ascunde viața, aici,
Primăvara trebuie domnească.
Timpul este scurt.
Vis etern sau viață eternă?
Arborele își va purta fructele pentru întâia oară.
Mugurii promit fructe, nu mai așteptați!
Străpungeți cochilia trecutului.
Totul se hotărăște acum.

poezie clasică de din Dialoguri cu îngerul
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aici

Aici au trăit străbunicii,
Aici au trăit și bunicii.
Aici îmi trăiesc și părinții,
Aici mi-au dat lumina, zeii și sfinții.
Aici îmi trăiesc cinci copii,
Aici se joacă și fac năzdrăvănii.
Aici îmi trăiesc toți nepoții,
Aici vor trăi și strănepoții.
Aici este locul celor plecați,
Aici noi îi plângem, pe cei îngropați.
Aici ne hrănește și râul și ramul,
Aici a trăit, trăiește și va trăi, tot neamul.

poezie de (12 martie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
David Boia

Mesaj idilic
Un poem de iubire
Vis peste azur
Sărutul eternității
În variantă sacră

tanka de (15 octombrie 2016)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Dragă Patrie

Uniți în cuget și simțiri
Înflăcărați trăim momentul,
Acestei dragi ceremonii
Regesc și-n plen e sentimentul.

Prea Sfântă Țară, drag popor,
Spre tine mă gândesc cu dor,
Trecut-ai mult prin suferință
Și ai izbandit prin multă credință.

Eroii noștri -i slăvim,
La fel ca ei izbândim
Să nu uităm nici cine suntem
Și nici din cine noi descindem.

Noi stăm aici dintotdeauna,
De aici venim, aici trăim,
Stăpână este această țară,
Noi pe veci o stăpânim.

poezie de
Adăugat de Edy t.KSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Într-o noapte

privesc orizontul cum plânge
aici, între ape
lumina a răsărit sau poate a pierit
printre învolburate ape
s-a stins plângând printre șoapte...
pe țărm, vântul bate și bate
sălbatic în noapte
aici, peste ape
corăbii vin sau pleacă, pe ape

poezie de din În neliniștea gândului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În țara numită România

Oameni buni și lume bună,
România ne e mumă.
România noastră Mare,
cu Dunăre, Carpați și mare.
România legendară
cu români de viță rară.
România dodoloață
unde toți am primit viață.
Am stat de strajă la hotară
și-am apărat această țară.
Aici ne e țara și neamul.
Aici ne e râul și ramul.
Aici viața nu-i amară.
De ce plecăm afară?
Când cei aleși cârmuiască
închină țara românească
marilor puteri din lume,
se leapădă de al său nume.
Hai dăm mână cu mână
cei cu nație română!
Să readucem în țară
iar, frumoasa primăvară.
Aici am fost și vom rămâne
stăpâni pe ape și pe grâne.
Vom trăi și vom lucra moșia
aici, în țara numită ROMÂNIA

poezie de (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
David Boia

Pruncul din iesle
Lumină peste veacuri
Pe scena lumii

haiku de (11 decembrie 2014)
Adăugat de anca petruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Clopotul Unirii

bate un clopot, bate la Alba
din vremuri aduce românii
de pe munte, din șesuri cărunte, din văile multe
de la marea cea mare răsună chemarea
au fost atunci o mână de români
ce-au făurit în bună zi unirea
au rupt tăcerea și jugul din străini
și au ales unirea
pe stemă au pus doruri și dureri
iar pe Câmpia Libertății au adunat stele din cer
aici, de atunci, se vorbește românește
curg astăzi amintiri
de la Dunăre la Prut
de la Tisa până la mare
de jertfa unui popor de bravi români
ce au visat odată România Mare
au dăruit acestei lumii o floare între spini
și au numit-o simplu, România
pământul sfânt în care ne plângeau copaci a jale multă
copii, părinți uciși de hoardele străine
și au venit români de pe meleagurile toate
înfăptuiască tainic ideal
'' ne unim cu Țara''
ei au ales lumina, iubirea, libertatea
e clipa azi, române
o flacără arde în tine și în neamul românesc
a fost atunci unire în spirit, în suflet și în gând
hai azi la horă, mamă, tată
joacă-joacă iarăși, soră, frate
'' dăm din nou mână cu mână''
aruncăm pleava străină
închinăm azi un pahar, ne unim ca frații
suntem o nație străveche, avem o viață și un viitor
iubirea, cinstea, adevărul, ne este astăzi scutul
și vom cânta în lume
jucând hora unirii peste veacuri, noi, neam biruitor
bate un clopot, aici mereu bate
un clopot bate în cetate, în veci va mai bate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întoarcerea la rădăcini

De oriunde-ai fi în lume,
întoarcerea la rădăcini
te arde ca un cărbune,
vii acasă din străini.

Copil, aicea te-ai născut.
De ce-ai plecat din țară?
Aici prieteni ai avut.
Și pâinea nu-i amară.

Aici sunt părinții tăi,
frații și surorile.
Tot aici sunt munți și văi
le calci cărările.

Aici străbunii au luptat
ca avem libertate.
Când au murit, le-am adunat
oasele împrăștiate.

De oriunde-ai fi plecat,
Întoarce-te la rădăcini!
Ca un magnet adevărat
te cheamă glia din străini.

De strajă îți stau Carpații
și Dunărea bătrână.
Aici trăim ca frații,
noi, nația română.

poezie de (noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
David Boia

Aleșii națiunii

Aici, în țara nimănui,
Aleșii noștrii nesătui
Ciolanul l-au mâncat - piftie
Și acum taie-n... carne vie!

epigramă de (17 septembrie 2011)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Rază de soare

Poezie
tu ești sufletul vieții mele.
Unde ai fost
te-am căutat peste tot.
Trăiesc un vis.
din trecutul meu și
orice ar fi eu zic:
Bună, rază de soare.
Ești aici.
Eu te aștept pentru totdeauna.
Căldura ta
mă îmbrățișează
în fiecare zi.
Umple-mi golul
pe care-l am în interior.
Mai dă-mi putere.
Și spune că ești aici cu mine,
tu ești în inima mea ca o lumină.

poezie de (11 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Odihnă veșnică!

Odihnă veșnică în ceruri!
Puterea de-a se înălța
Lumină spre cereasca taină!
Dă-i Doamne, dreaptă, calea Ta!

Oh, fie-i sufletul un înger,
Cu îngeri cerul -l nuntească,
Căci trupul nu-i decât cenușă
Aici, în patima lumeaască.

Aici e doliu, plâns și jale,
Aici e-o cruce, un mormânt,
Acolo-mpărăteasca zare
Ți se deschide, suflet blând...

Aici e-un nume scris pe cruce,
Acolo-s legile cerești,
Acolo poți plăti prin fapte
Deșertăciunile lumești.

Priviți! Cu toți lăsați în urmă
Un drum de împietrite căi...
Și calea vieții se oprește...
Ca mâine-i vom urma și noi!

Începe-o altă veșnicie!
Deșertăciuni s-or spulbera...
Datori c-o altă judecată,
Pedeapsa toți ne-o vom afla.

Odihnă veșnică în ceruri,
Tu, OM, ce ieri te-am cunoscut!
Eternă pace și lumină!
Suflet de aur, trup de lut...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi este dor...

Îmi este dor...
De zâmbetul Soarelui așezat la fereastră -
pasăre-albastră.
Îmi este dor, tot mai dor,
De fiica poporului și a noastră!
În roiuri de fluturi,
Ca o ploaie de muguri,
Se înalță spre cetatea divină....
Ca un vis de lumină...
Zbor de pace, te chem!
Ce blestem, ce blestem,
Oh, te-a rupt, draga mea,
Lăsând doliu și plâns?!
Noi aici te-am pierdut,
Însă te vom avea,
În ce-ai lăsat pe pământ,
Căci mereu vei lupta
Să-mplinești visul tău...
Un erou vei rămâne,
Un vis împlinit,
A poprului pâine...
Te-au ucis spre-a-nvia
În sufletul nostru,
Când dorul ne doare.
Oh, demonii roșii,
Cu arme de doliu
Amar vi-i lințoliul...
Vă temeți de soare!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Triptic pentru România

I.
Vii din adânc de veacuri și din adânc de fire,
Prin foșnetul seminței ce-și suie seva-n grâuri.
Pe fruntea ta, și cerul se-oprește -ți respire
Mireasma migratoare de arbori și de râuri...

Și nu știm alte locuri mai pline de visare,
Și nici nu vrem pe alții pe-aici să mai cuteze,
Când infinitul nostru e-un petec sfânt de zare,
Sub care,-n loc de tunuri, ard crini pe metereze...

Un neam întreg aicea și-a pus pecetea sfântă
Și-a înălțat pridvoare, cu gândul rămână,
Cât codrul încă-i verde și mierlele mai cântă
O doină tânjitoare în Patria română,

Cât, din adânc de veacuri și din adânc de fire,
Străbunii ne mai cheamă le-ascultăm cuvântul,
Cât mai tresar de veghe martirii-n cimitire,
Iar lecția lor aspră ne-o spune-ncet pământul...

II.
O, ninge peste lume și doar aici e bine,
Mireasmă-i veșnicia cu numele de Țară...
Cât sunt părinți pe dealuri și rouă pe coline,
Avem aici o rană care ne mai doară...

Cât munții leagă lutul de tremurul ceresc
Și-n tulnice coboară sămânța de lumină,
Cât pruncii, preacurații, la sânul mamei cresc
Și-un schit adună mirii sub aură senină...

O, ninge peste lume și-i o ninsoare sfântă,
Și-o liniște se lasă din turla ei fierbinte...
Cât sunt stejari în codri și mierle care cântă,
Avem aici o casă, un frate, un părinte...

III.
N-ai cum știi, străine, lumina ce ne doare
Și ca un glonț de aur ne caută și ne scurmă,
Ori sacrele amurguri căzând peste izvoare,
Să ne rănească pleoapa cu țipătul din urmă...

N-ai cum vezi la praguri, în strai de rouă, pruncii
De mână duși spre crânguri de-o cosmică visare,
Ori aripile mierlei lăsând în somnul luncii
Melancolii celeste de ploi izbăvitoare...

N-ai cum s-auzi cum cântă minunile sub pietre,
Căci toate-ți par nimicuri în veac petrecătoare...
Doar noi simțim cum bate eternitatea-n vetre,
Precum în luturi pure o inimă de floare...

poezie de
Adăugat de B IULIA CORINASemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu-i nimica mai presus

Niciodată nu s-a scris
Altceva mai de valoare
Să ne ofere-n Paradis
Chiar viața viitoare

Niciodată pe pământ
Altceva nu s-a mai dat
Ca al vieții viu Cuvânt
Pentru sufletul curat

Nu-i nimica mai presus
Ca și scrierile sfinte
Ce ni-l pun azi pe Isus
Nouă iată înainte

Evanghelia cea vie
Cartea Sfântă a lui Ioan
Ne transferă-n veșnicie
Din prinsoarea lui Satan

Căci Isus Hristos Mesia
Ne descrie aici cărarea
S-avem viața — veșnicia
Mila sfântă și-ndurarea

Și această Carte vie
Ni-l arată pe Hristos
Orice om aici să știe
De ea — aibă folos

Niciăeri și nicunde
Altă carte nu există
Și-n inimă nu-ți ptrunde
Numai ea — aici rezistă

Evanghelia iubirii
Cartea Sfântă a Lui Hristos
Pe drumul neprihănirii
Să ne ia de aici de jos

Evenghelia aceasta
Ni-l arată pe Isus
Ce ne vrea în lumea asta
Ca popor — unic supus


Și Ea iată ni-l descrie
Pe Isus ca Dumnezeu
Ce-a creat lumina vie
Omul fiind — fiul Său

Doar aici ni se arată
Că Hristos e Învierea
Și e calea cea curată
Să obținem înfierea

Să fim fii de Dumnezeu
Pentru viața viitoare
Despărțiți de tot ce-i rău
Prin Isus s-avem salvare

Nici-o carte sau ființă
Altu n-a mai susținut
în ceruri prin credință
Omul — va avea un scut

Evanghelia iubirii
Nouă ni s-a oferit
Pe cărarea mântuirii
A fi omul fericit

Cartea aceasta ni-l arată
Pe Isus ca blând Păstor
Cel cu inima curată
Să-i fie un slujitor

Și aici ni se vorbește
Despre Uș㠗 de Lumină
Credința ce mântuiește
Într-o dragoste deplină


Aici vedem Creatorul
Despre Tatăl — despre Sine
Vorbind — cum și-nalță dorul
Omul — pentru a trăi mai bine

Doar aici Isus ne spune
Tatăl după cum viața
O are — o iată-n Sine
Și Fiul în lumea asta

Are viața — ca oricine
În El Însuși se încrede
Slăvile de sus Divine
Să le aib㗠tot ce vede

Nicăieri nu se arată
Hristos în așa lumină
O excepție e dată
Apocalipsa — sora ei Divină

Doar Hristos este Lumina
Viața e și Adevărul
Păstor pentru todeauna
Fericirea — și e țelul

Pentru cei ce sunt lumină
Și trăiesc în Adevăr
Căci în patria Divină
Vor a vieții sfânt mister

Evanghelia iubirii
Ne e țină și chemare
Căcile neprihănirii
Să le avem în ascultare
02 martie 2018 cluj ninge și e frig

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Ritual

Cerurile
Din imensitate
Ne dau lumină
Forță și tărie
De la aștrii
Inspirație
Și pace
De la îngeri
Speranță
Și viață
Din paradis
Revărsări
De har
În sfere
Concentrice
Ceremonie sacră
Pe altarul
Creației
Pentru noi
Pământenii.

poezie de (27 martie 2018)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Trautman: John, unde te duci?
Rambo: Nu știu.
Trautman: O iei a doua Medalie de Onoare pentru asta. (Rambo se uită la prizonierii de război salvați.)
Rambo: Ar trebui le-o dai lor. O merită mai mult ca mine.
Trautman: Locul tău nu e aici, de ce nu vii înapoi cu mine?
Rambo: Înapoi la ce? Prietenii mei au murit aici. Lasă-mă mor aici.
Trautman: Războiul, tot ce s-a întâmplat aici poate că a fost greșit, dar la naiba, nu îți urî țara pentru asta.
Rambo: Să o urăsc? Aș muri pentru ea!
Trautman: Atunci, ce vrei?
Rambo: Vreau, ce vor ei și oricine altcineva care a venit aici și și-a dat tot ce avea. Ca țara noastră ne iubească atât o iubim noi pe ea. Asta vreau.

replici din filmul artistic Rambo II, după Kevin Jarre
Adăugat de Nicoleta MitrofanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De unde bate crivățul? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!