Abia trezit din somn în coliba lui prizărită la marginea din­spre răsărit a raiului, sfântul Sisoe făcătorul-de-minuni înălţă pe glasul al şaptelea, cu un ochi închis şi cu celălalt deschis numai pe jumătate, o cântare de laudă împăratului ceresc, stăpânul celor văzute şi celor nevăzute. Ieşi apoi în prag, să se spele pe ochi la soare cu apă rece dintr-o bărdacă de lemn mirositor, pufnind şi împroşcând în juru-i stropi de diamante.

începutul de la Minunile Sfântului Sisoe, I. În Rai de George Topîrceanu (1938)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precum ochiul este atras de frumuseţea celor văzute, la fel şi mintea curată este atrasă de cunoaşterea celor nevăzute.

citat din Sfântul Maxim Mărturisitorul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca îndelung mângâiat

Ca îndelung mângâiat este trupul său
Leneş un singur ochi i se desface
Asupra capului adus alături
În întunericul în care zace.

Deschide şi celălalt ochi o rogi
Afară e lumină de multă vreme
Un copil cu plânsul abia oprit
Începe în şoaptă să ne cheme.

Tremură glasul lui de miel
Până la singurul ochi deschis
În capul de gresie al femeii tale
Ca într-un dulce vis.

Deschide şi celălalt ochi o rogi
Mâna ta însăţi încercând să ia
O pojghiţă de piatră ca o pleoapă
De pe un loc prin care ar putea vedea.

poezie de Ileana Mălăncioiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul meu - Cal priponit în soare

La marginea unui sat
Cai priponiţi la soare
Un singur om
Străin
Tăcere.
M-am apropiat de el pe furiş
Un ochi îi plângea
Iar celălalt nu vedea
De ce îţi plânge doar un ochi
L-am întrebat ca un copil.
Pentru că nu mai am decât un suflet, mi-a răspuns.
Pe celălalt l-am dăruit unei femei
Care nu avea
Şi pe care am iubit-o doar pe jumătate.
Acum rătăcesc prin lume şi caut Să vindec sufletul rămas călător
De sufletul nepăsător
Al Ei.
A adăugat străinul ciudat
Cu două suflete, dar singur.
Până atunci eram convins
Că lucrul cel mai grav pentru un om
Este să-şi piardă sufletul.
De fapt, e mult mai grav să pierzi
Perechea lui
Rămânând ca un cal priponit în soare
La marginea unei lumi
Nicăieri.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

credinţă

Credinţa este încredinţarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute.

definiţie de Sfântul Pavel în Epistola către evrei a Sfântului Apostol Pavel, 11:1
Adăugat de bianca
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce nu au fluturii inimi

am împrumutat şi eu,
ca toţi oamenii botezaţi,
o inimă
un suflet
doi ochi
poate şi alte simţuri
şi nişte picioare umblătoare
şi nişte mâini muncitoare
pe cărările celor văzute şi iubite
văzute şi nepricepute
nevăzute şi temute
sau neştiute

fuse înalt valul sub cerul senin,
fuse mare mirarea copilului sărac,
fuse frumoasă iubirea omului cu inimă slabă
şi până la pământ închinarea celui neîntinat

roiau pretutindeni făpturi fără inimă
şi aşijderea făpturi cu inimă
suflet, ochi, şi de toate cele

auzi, Doamne,
pentru ce îmi mulţumeşti mie acum,
când visez că zbor?

poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regăsiri

În ochi citeşti lumina şi iubirea,
În ochi citeşti deschiderea spre cer!
În ochi se oglindeşte omenirea,
E floarea primăverii, e iarna cu mult ger.

În ochi citeşti tristeţea sau uimirea,
În ochi percepi avântul în extaz...!
Vezi drumul drept sau poate rătăcirea,
Culci sărăcia ta şi lacrimi pe obraz!

Te regăseşti în ochi când noaptea te apasă,
În ochi citeşti o zi ce mâine va veni,
În ochi umblă durerea sau răutatea crasă,
Simţi hăuri nevăzute sau vânt de miazăzi!

În ochi vezi necuprinsul şi limitarea ta
Cuprinzi tot universul pe-o aripă de clipă,
Te-ai ridicat spre soare sau dormi într-o manta,
Eşti zeu înaripat sau firavă furnică!

În ochi eşti tu, visarea descifrată,
Un suflet dăruit, oglinda nevăzută,
Eşti un prezent aievea, o virgulă crispată,
Autograf semnat cu vorbă mută...!

Tăişul de secure te fulgeră din iris,
Simţi pacea omorâtă din căutări piezişe,
Gheţari de răutate te-aruncă în abis,
Devii un orb aiurea cu porţile închise!

În ochi plânge lumina şi scrie amintiri,
Pe marginea de ceas se-acoperă cu stele,
În ochi se stinge zborul, iubirile de miri,
Dispare urma vremii în umbre de inele!

În ochi rămân imagini din ultima secundă
Precum un epitaf din cartea necitită,
Semnează nelumina când noaptea o scufundă
Şi-o duce-n infinit pe-o altă neorbită!

poezie de Alexandru Berceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă în stil vechi

Se stinge amurgul cu roşii văpăi,
Şi noaptea de vară
Coboară-n tăcere pe munţi şi pe văi,
Înaltă şi clară.

La marginea apei să-şi caute vad
O turmă s-abate.
Răsare şi luna din codri de brad,
În singurătate.

Măicuţele-n umbra părerii de rău
Se duc să se culce;
Din vale s-aude un glas de pârău
Sălbatic şi dulce.

Odihna s-aşterne pe sfântul lăcaş
Din vremea străbună.
Şi numai o fată cu dor pătimaş
Mai cântă sub lună.

Iubitul şi-aşteaptă s-o prindă în braţ
La poală de munte,
Şi lung s-o sărute cu dulce nesaţ,
Pe ochi şi pe frunte.

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă din soare cu aripi

Plouă din soare cu aripi de apă,
Zbori cu elan prin inima mea,
Pescăruşii din ochi se adapă
Atârnaţi vertebral de o stea.

Traversăm în valuri oceanul vieţii,
Stropi înfloraţi în suflet descriu
Frumuseţi din geana dimineţii,
Vreau să fie aşa şi-n veşnicul târziu.

Şi reciproc, o, Doamne, vreau să fie,
Aripi de apă s-ajungă până-n soare,
Să intru-n inima iubitei ca în vie,
Să mă îmbăt cu-a dragostei licoare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar paşi apăsaţi cutremură sala. Ce! Stăpânul! Repede atunci: motanul se-nghesuieşte şi mai în fund, iar câinele o şterge sub divan; numai şoarecele, mic cum era, rămâne la locul lui. Stăpânul intră; obosit de muncă, îşi aruncă pălăria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-ndreaptă spre poliţă, ia felia de caşcaval, taie o bucată de pâine şi, muşcând când dintr-una când dintr-alta, mănâncă din plin, cu poftă. Şi din trei părţi, trei perechi de ochi îl urmăresc cu pizmă.

Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Când stăpânul nu-i acasă!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de a muri
Dumnezeu
a închis într-un ochi un copil de bărbat
iar în celălalt ochi
o femeie cu bătrâneţea copilă...

gogyohka de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn

! trezit din somn
cu lacrimile-n ochi
crin alb destul
capul în piept ţi-apleci:
flagel, dumnezeiesc,
pe umilinţa ta de floare!

poezie clasică de Cezar Ivănescu din Rod (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biografie

(Replică)

A fost un om ca orice om de treabă
Ca tine şi ca mine bunăoară,
Şi care niciodată nu se-ntreabă
Ce interes au oamenii să moară.
Aşa, fiindcă s-a trezit pe lume
Ca omul care n-a cerut anume,
El şi-a făcut în atmosferă loc,
Şi-a-nfipt în vânt căciula ţuguiată
Şi s-a-ncrustat în spaţiu ca un bloc
De piatră detunată.
Dar într-o zi, căscând prea tare gura,
Pe veci i-a-ncremenit făptura.
Şi sufletul închis în el, săracul,
Spre cer a dat năvală,
Ca întunericul dintr-o cutie goală
Când ai deschis capacul.

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele ce nu se văd sunt deasupra celor ce se văd, fiindcă cele văzute sunt trecătoare, dar cele nevăzute sunt veşnice.

citat din Sfântul Ambrozie
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrăbiuţa norocoasă

Vrăbiuţa
Se dă huţa
Gureşă şi fericită
Pe o creangă de răchită
Ce crescuse lâng-o groapă
Plină ochi cu mâl şi apă.
Cu agerii ochişori
Pândeşte doi viermişori
Să îi dea la puişori
Care ciripesc din zori
Sub o streşină bătrână,
Chiar aproape de fântână.
Deodată, un motan
Ce stătuse pe tăpşan
Leneş tolănit la soare
Se trezeşte şi tresare
Când zăreşte pe crenguţă
Gospodina vrăbiuţă.
Urechile îşi ciuleşte
Şi în gând se socoteşte
Cum să pună el lăbuţa
Şi să prindă vrăbiuţa.
Se lungeşte la pământ,
Ca un arc îşi face vânt
Şi apoi prin aer sare
Să o prindă între gheare.
Vrabia în zbor zvâcneşte
Şi motanul o păţeşte.
Dus fiind de inerţie
Şi de mare lăcomie,
A aterizat în groapă,
Împroşcând cu stropi de apă.
Cred că ştiţi, precum socot,
N-are lecţii de înot.
Disperat la toţi se roagă,
Dă din labe şi din coadă,
Se zbate ieşind cu greu
Pe un mal de heleşteu.
Scuturându-şi blana udă,
Se gândea pufnind de ciudă:
"Râd şi curcile de mine,
C-am păţit aşa ruşine.
Pentru-o vrabie zăludă
Am ajuns o mâţă udă!"

După ce a priceput
Că pericolu-a trecut,
Vrăbiuţa ciripeşte
Şi la pui le povesteşte:
- Dumnezeu e bun şi drept
Şi conduce înţelept.
Nu-i de acord cu lăcomia,
El iubeşte omenia,
Nu permite la motani
Să lase puii orfani.
Şi, ca să îi mai ogoaie,
Le mai face câte-o baie.

fabulă de Valeria Moroşan din Vrăbiuţa norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

exista o vârstă
a celor ce dorm
si o vârstă există
a celor ce apără
un somn nefiresc
al celor treziţi
din timpul netimpului
în care noi doi
topeam imensitatea
într-un sărut furat
din ochii mării

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă priveşti România prin ochii lui Sancho Panza, un ţăran plin de vitalitate, cu simţul realităţii, vezi un ghetou neocomunist, fără perspectivă politică, fără viitor, trăind o confuzie şi o improvizaţie totală. Un destin aproape tragic. Dacă priveşti prin ochii lui Don Quijote, vezi o ţară cu o taină imensă, capabilă să dăruiască şi celorlalţi. Depinde prin ce ochi o priveşti. El s-a îndrăgostit de Dulcineea nu din văzute, ci din auzite. Eu, la fel, m-am îndrăgostit de România, nu din văzute, pentru că îţi vine să te sinucizi dacă ieşi acum pe stradă, ci din ce-am citit şi din ce mi-au povestit alţii despre ea.

Dan Puric în Fii demn! (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunile Sfântului Sisoe

proză

• Citeşte online
• Descarcă/citeşte în format RTF (Rich Text Format)

Această lucrare este în domeniul public, deoarece drepturile de autor au expirat.

carte de George Topîrceanu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară

Am sorbit nectarul ca pe o bărdacă de apă în canicula alergării dintr-o parte în alta a spaţiului.
M-am aşezat la torsul orelor, vrăbie în cuibul său de paie, construit la streaşina viselor,
sondând din priviri posibilitatea înălţării la hrana cerului.
Nu am călătorit departe de cercul inimii,
m-am rotit între aceleaşi coordonate de activat lumina din spatele pleoapelor.
Am ascultat glasul de odihnă al vacanţei.
Spicele gândurilor se legănau a zâmbi,
Picurând dulce, cu ochi de înger, năduful pământului între noapte, zi:
Îmi eşti ca ploaia, ca pâinea caldă,
câmp înverzit cu berze albe,
biblie de care nu te poţi lipsi.
Mă legi de Dumnezeu, tu, bucuria vieţii!
Cât te pot iubi! (6 august 2019)

poezie de Iulia Dragomir (6 august 2019)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Originalitatea poeziilor lui Eminescu nu stă nici în bizarerie, nici în obscuritate. Subiectul celor mai bune poezii e luat din domeniul sentimentelor etern şi general-omeneşti!

George Topîrceanu în Pe un volum de Eminescu, Proză
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce îi povesti că este zână măiastră, că îl îndrăgostise de când îl văzuse la vânat, că el rănise o turturică, şi că acea turturică era ea, şi daca nu s-a arătat lui aşa cum este a fost că, de va lua de bărbat un om de pe pământ, toată puterea ei piere. Mai spuse că, spre a-l putea vedea mai adesea, intrase găinăreasă la dânşii şi că tot ce ea făcuse era numai pentru dragostea lui. După aceea ieşi la scară, bătu de trei ori în palme, şi iată o cărucioară, fără să fie trasă de cai, veni; ea îşi luă zestrea numai de scumpeturi dintr-însa, apoi, curgându-i şiroaie de lacrămi din ochi se întoarse... Dete drumul cărucioarei şi rămase lângă fiul împăratului, carele în scurt timp se făcu sănătos. Apoi făcu o nuntă d-ale împărăteştile şi după moartea tatălui său, rămaseră ei în scaunul împărăţiei, şi domnesc şi astăzi daca nu vor fi murit.

Petre Ispirescu în Zâna munţilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!