Nu caut
Nu caut iubiri de-o noapte, m-aș pierde-n zori,
Când m-aș trezi și trupul nu ar simți fiori
Și aș privi tavanul, știu că mi-ar fi rușine,
Să mă ascult în ganduri și să vorbesc cu mine.
Nu pot să te am o dată și apoi să dispar
Să fiu un trecător, ca o banală știre-n ziar,
Nu vreau doar o noapte, cu ce m-ar ajuta,
M-aș pierde-n mine și-aș pierde-o și pe ea.
Nu caut iubiri cu orice preț, eu n-aș mai fi,
Aș plânge-n mine până-n lacrimi m-aș topii,
M-aș simți murdar, aș fii plin de păcate,
Dac-aș iubi-o așa și totul ar ține-o noapte.
Nu pot să trăiesc doar din clipe efemere,
Iubirea multe vrea, iubirea multe-ți cere,
Și tu atât de multe ai vrea să-i dăruiești
Astfel se scrie viața, atuncea când iubești.
poezie de Mihail Coandă (10 octombrie 2016)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Rană și Leac
Ca ochii tăi ispită nu-i mai mare.
Vrăjmașa pălmuire e un fleac.
Cândva m-ai sărutat și-acum mă doare.
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
La telefon te caut totdeauna,
Sună inexistent de-un sfert de veac.
Bolesc de al tău chip, o știe luna,
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
Și aș zbura la ceruri, să se vadă
Ce grea este ispita-n care zac!
Ieri, când mă-mbrățișai, eram zăpadă.
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
Un leac ce vindecă orice-ntristare!,
Orice singurătate din iatac.
Azi știu: cine te vede---dă în floare.
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
Ispite multe am, din zori în noapte,
Dar fără una m-aș simți sărac.
Și-l rog mereu pe Dumnezeu în șoapte
Să nu te ia din mine, să-mi fii Leac!
poezie de Traian Vasilcău (29 martie 2019)
Adăugat de Traian Vasilcău

Comentează! | Votează! | Copiază!
Promisiune proprie
Aș vrea să mă restrâng celule
Ce m-am pierdut în timp, risipă,
Să mă reîntorc printre ovule,
Să plec din nou din start... O clipă.
M-aș proteja de gaspiaj,
Aș face totul un întreg.
N-aș mai fi simplu derapaj...
M-aș face piese, să mă dreg.
M-aș îngriji bucăți de mine,
Nu m-aș lăsa din nou, uzură
La mâna altor-zis destine...
N-aș fi doar ultima frântură!?
Îmi caut cheile de genă
Să redeschid parcurs traseu,
Să fiu la moarte anatemă
Și vouă, de exemplu... Zeu!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dac-aș fi un ram cu frunze
Dac-aș fi un ram cu frunze și-ar cânta toamna în mine,
Nu m-aș scutura de toate, le-aș lăsa când iarna vine
Cu zăpada viscolită, să îmi țină de urât,
Ca să uit că-s singurică, eu c-un suflet zăvorât...
Nu m-aș desfrunzi nici dacă mi-ar promite nemurire,
Nici dacă m-ar duce-n iaduri, peste flăcări, biciuire,
Ci le-aș ține lângă mine și le-aș legăna ușor,
De mai pică câte una mă voi tângui sonor.
Dac-aș fi un ram cu frunze botezate în aramă,
Eu le-aș înveli în noapte, cum o face orice mamă,
Și le-aș săruta fiorul, spaimele din nopți adânci,
Și de vrea Muma Pădurii să le fure, i-aș da brânci.
Nu m-aș desfrunzi nici dacă mi-ar promite tinerețea,
Le-aș păstra că-s pruncii mei, vreau să le transmit noblețea...
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De Sfântu' Valentin
Se închisese-n mine, ca-ntr-o criptă...
Dar azi, iubirea noastră de pelin
s-a-ntors din nou în inima mea friptă,
ca un cadou de Sfântu' Valentin.
Ci-n timpul dus de-atunci m-am petrecut
și-au prăvălit pe mine bolovanii
de vremi uitate-n secolul pierdut,
când ochii ei frumoși cântau litanii -
pe unde-or fi, pe câte riduri joacă
și cui zâmbesc în fiecare seară?
N-aș vrea să știu - cu-o mie de ce dacă
n-aș vindeca ce-ncepe iar să doară.
Aș sta cu fața-n sus, într-o capelă,
făcând pe mortul la divinitate,
m-aș duce-n larg pe orice caravelă,
m-aș îneca-n formol pe jumătate,
m-aș arunca în boxa cu țevi multe
și m-aș lega de una ca Ulisse,
la popa care vrea să mă asculte,
m-aș spovedi în versuri interzise.
Da-n primul rând i-aș da, cu multă ură,
lu' Sfântu' Valentin un cap în gură!
poezie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta
Să pot să fac eu unic lume, așa aș vrea,
Și-n fiecare zi să ți-o dau ție, o alta nouă!
Cum ghiocei și toporași se spală-n rouă
Să îți dau tot ce e mai pur, de ziua ta!
Eu singur să dețin norocul, de-aș putea
L-aș ține strâns la piept, la suflet, să-l ai cald!
M-aș lăsa gol de averi; sărac în al tău fald
Aș sta ascuns și ți-aș da tot, de ziua ta!
În câmp întreg de drog de vis te-aș dezmierda
De câte ori aș ști c-ai trup în suferință
Și-n zâmbet m-aș transfigura! De-ar fi putință
Bucurii zilnic ți le-aș da, de ziua ta!
Să nu duci lipsă de nimic te-aș răsfăța
Muncind din noapte până-n zi și din zi-n noapte!
Doar șansă s-am, n-aș fi nici vorbe, numai șoapte!...
M-aș face mall și Credit Bank, de ziua ta!
În Cupidon dac-aș putea m-aș deghiza
Să îți dau tolba cu săgeți de-amoruri plină!
Să te înconjori de slujitori ca o regină,
M-aș face-o plasmă de iubiri, de ziua ta!
Și iată-i timpul să-mi zici azi "nu mă uita";
Unicul treisprezece-n luna lui Gerar,
Când vreau să mor de nu-s capabil să-ți fac dar!
Și-am să mă jur să-ți fac tot anul, ziua ta!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
M-aș naște
M-as naște-un cuvânt pe buzele tale
Sau litera vie ce-n minte-o strivești
Vocală, consoană, sau semn de-ntrebare
Când gura deschizi, mereu să rostești.
M-aș naște un vis peste sufletul tău,
Speranța să-ți cauți mereu lângă mine,
Iar visul de-i bun, sau chiar de e rău
Să lase plăcerea să-ți curgă prin vene.
M-aș naste un val, în inima ta
Cu flux și reflux mereu să te-ating
Când marea cea tristă tributul și-l vrea
Doar eu printre valuri, la piept să te strâng.
M-as naște culoare de-ai știi s-o privești
Din ploaie și soare un sfânt curcubeu
Lumina, căldura și tot ce-ți dorești
Găsește-o-n nuanța din sufletul meu.
M-aș naște solfegiu din note-mpletite
Pe clape-n balade, de-ai știi să mă chemi
Sonete și valsuri, cântate-ori rostite
Oooo, muz-a iubirii, de-ai știi cât însemni.
M-aș naste din toate și te-aș aduna
Deși știu că-n mine tăcerea nu poate
Din tot ce cuprinde-n destin steaua ta
Decât să-mi transforme un vis în ne/noapte
Și chiar de m-aș naște de-o mie de ori
Prin doruri din noapte, strigate-n pustiu
Constanta din linii-ntrerupte-n fiori
Eu, punctul și virgula, ști-voi să-ți fiu.
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se vede că pentru iubirea ce ai către împăratul, stăpână, te uiți așa de galeș la mine. Ce pui de voinic era în tinerețele lui! Multe izbânzi am mai făcut noi amândoi! Dară de când am îmbătrânit, nici pe mine n-a mai încălecat altul. Și daca mă vezi așa de jigărit, este că n-are cine să mă hrănească ca el. Astăzi, uite, de m-ar îngriji cineva cum să-mi priiască mie, în zece zile m-aș face de nu m-aș da pe zece ca d-alde ăștia.
Petre Ispirescu în Ileana Simziana
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinele
eu m-aș uita o veșnicie la focul care arde-n vatră
o altă veșnicie cred că, la apa râului de munte
a treia veșnicie însă, m-aș vrea un curcubeu drept punte
s-o treci ușor venind spre altul, crezând că totuși e din piatră
eu m-aș uita o veșnicie la stelele ce ard în ceruri
o altă veșnicie cred că, eu m-aș uita la bezna beznei
a treia veșnicie însă m-aș vrea mai jos de umbra gleznei
când tu vei trece înspre dânsul prin arșițe și triste geruri
eu m-aș uita o veșnicie la vetre stinse și la ape
ce duc în cozi de lungi comete viață lumilor de piatră
a doua veșnicie însă mă vreau un câine care lătra
când tu te vei opri din drumuri și eu te voi simți aproape...
poezie de Iurie Osoianu (21 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă tu ai dispărea
Dacă tu ai dispărea,
Într-o noapte întunecoasă,
Eu m-aș preface într-o stea,
Zeița mea frumoasă.
Dacă tu ai dispărea,
Într-un miez de toamnă,
Eu m-aș preface în strop de ploaie,
Tandra și blânda mea doamnă.
Dacă tu ai dispărea
De pe pământ,
Lumea ar fi un pustiu
Bântuit de vânt.
De dorul tău eu m-aș topi
Și m-aș preface în floare,
Lângă tine atunci eu m-aș simți
Raza ta de soare.
Căci tu ești tot ce am mai sfânt,
Ești ca o lumânare
Ce arde veșnic pe pământ,
Dragostea mea cea mare.
poezie de Vladimir Potlog (18 octombrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăind un vis urât
M-aș contempla, dar nu mă văd
Că eu sunt umbra nimănui,
În jurul meu e doar prăpăd
Și morții dănțuiesc hai-hui.
M-aș admira, dar nu exist,
Sunt abur violet, nociv,
În mine zace duhul trist
Că-s mortul cel mai longeviv.
M-aș pune-n cartea de povești,
Cu-a mea privire autistă,
Să poți cândva să îmi citești
Un testament ce nu există.
...
M-aș face drac sau Dumnezeu,
Sau poate iad, sau Paradis,
Dar nici nu știu, am fost un EU,
Sau poate-i doar un simplu vis
poezie de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Numele tău
De tine mi-e așa de dor
Și când rostesc numele tău
Cred că n-aș putea să mor
Nu m-aș pleca nici cărui zeu.
Doar ție trupul meu închin
Și inima mea toată
Cu tine aș bea un pahar de vin
Să nu uit niciodată.
M-aș îmbăta de fericire
Că tu ești lângă mine
N-aș crede nici în nemurire
Când stau aici cu tine.
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe mine, mie, redă-mă
dacă aș fi om, m-aș arăta oglinzilor rugându-le să mă descojească de uscăciune
să mă desferece de minciună și să mă redea curat ca pruncul
unei alte lumi în care să-înfloresc
dacă aș fi cuvânt m-aș scoate din toate dicționarele
m-aș curăța de toate sensurile nedorite
și m-aș întoarce-n lume primenit și lămurit
dacă aș fi gând m-aș ghemui strângându-mă până la neființare
m-aș arunca în nemărginirea iubirii și curățat
m-aș întoarce printre celelalte gânduri
dar Doamne, ce să facă un om neom, cuvânt necuvântat și gând negândit?
Quo vadis Domine?
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
De m-aș trezi în zori cu tine,
Pe-o floare eu te-as așeza
Să te topești în mângâieri divine
În așternutul de petale să te învăț ce -nseamnă dragostea.
La marginea... unui sărut nebun, eu m-aș iubi cu tine muuult
Punându-ți viață -n pântec...
Și lapte-n sânii plini dar goi,
În astă noapte
"plină doar de noi"!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Palmă
De n-aș putea să mă întind palmă,
N-aș mai fi om, m-aș poticni,
Chiar vertical de știu c-aș fi....
Să mângâi n-aș da mâna calmă,
Nici nu m-aș ține nou-născut,
Sau dacă aș fi ca o primată,
Nu m-aș înlănțui sărut,
N-aș avea gânduri niciodată,
Neștiind cum să străpung liane,
Aș trăi ghemuit, o valmă,
N-aș prinde brațe diafane...
Barbar aș fi, suflet de-o palmă!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte bună
Stau pitit zilele să apari licurind,
Să te păzesc în alb căuș de lună,
Să-ți iei din poleitu-i de argint
Noapte bună!
Te aștept să calci pe drumul către casă
În amurgu-n ciripituri mii, pe strună,
Să-ți iei din zborul păsării... Crăiasă,
Noapte bună!
Pândesc la colțuri să nu am rival
Când singură ieși, nu cumva să-ți spună
În locul meu cu atâta drag, sideral
Noapte bună!
Stau bec aprins în al tău abajur
Și nu mă sting de-l stingi cu fină mână;
Să-ți fiu pururi lumină... Îți conjur
Noapte bună!
M-aș tot încovoia până-n inel pe deget
Șă-ți intru-n inimă ca o cunună
De diamant; ce m-aș topi, nu preget...
Noapte bună!
În visul cel mai scurt să-ți fiu, aș vrea
Să dorm doar o secundă împreună;
Eu soare cald, tu luminată stea...
Noapte bună!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre sute de dorințe...
Cu pași ușori, sub cerul înstelat,
Îmi doresc ca tu să fii lângă mine,
Și totul armonios să se îmbine,
M-aș simți desigur încântat.
Doar o clipă de visare,
Ce mi-aș dori ceva mai mult?
Aș vrea să mă pierd în contemplare,
Privindu-te să rămân tăcut.
În ochii tăi căprui, doar o clipă,
Să-mi odihnesc privirea,
Și să nu-mi fie frică,
Că nu le voi citi fericirea.
Nu m-aș mulțumi să-ți scriu un vers,
Poementregi aș vrea să-ți scriu,
Să-ți dăruiesc o stea din univers,
Tu să fii fericită și eu la fel să fiu.
Moldova Noua 25 Martie 1967
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!

M-aș lepăda de tot
Tu mi-ai robit și inima și visul;
Nu-naintez, iar să mă-ntor nu pot,
Mă-nchid și tac... prieten mi-e doar plânsul,
Am obosit... m-aș lepăda de tot!
De tot, de toate, dar nu și de tine,
Căci tu rămâi, în mine, doar al meu,
Chiar dac-așa mi-e rău și când mi-e bine,
Te voi iubi, până la Dumnezeu!
Am să te-aștept, știu c-ai să vii la mine,
Lumină ai să faci la tine-n gând,
Numai tu te pricepi atât de bine
Să-mi ștergi o lacrimă, din când în când!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De mi-ar cânta, în zori de zi, cocoșul...
De-atâtea nopți privesc spre lună, stele,
Vecini, drumari, șoferi, m-au terminat,
M-aș bate cu tot felul de lichele,
De nu aș fi atât de surmenat.
Trec nori, acum, veniți de la apus,
Arar zâmbește luna, mititica,
M-aș repezi spre tine, cum ți-am spus,
De n-ar fi-n colivie păsărica.
Sunt singur și pustiu precum haiducul
Și aș veni să mi te iau în dar,
Să ascultăm, sub teii magici, cucul,
De n-ar cânta din ce în ce mai rar.
Acum sunt obosit, ca vai de mine,
Mai ațipesc pe canapea, ca moșul;
M-aș repezi ne-ntârziat spre tine,
De m-ar trezi, cu cântul lui, cocoșul.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
M-aș îmbăta de ziua mea
M-aș îmbăta de ziua mea,
Mi-aș îmbăta singurătatea
Și soarele l-aș îmbăta,
Mi-aș face criță puritatea
Și-aș tăvăli-o nopți la rând
În spume dense de șampanii,
Cu îngeri beți colaborând,
Să-i facem dragostei campanii.
M-aș îmbăta, dar n-am amici,
Niciunul nu-i să bea cu mine!
Doar mușuroiul de furnici
Și-un roi de viespi sau de albine?!
Nici diferențe nu mai fac
În tot ce mișcă, tot ce zboară,
Aghesmuită vreau să zac
Să-mi cârâie la cap o cioară.
M-aș îmbăta, de ce să nu?
M-aș îmbăta pentru senzații,
M-aș îmbăta cu eu și tu
Și-apoi să ne pupăm ca frații.
Să n-am habar de ce iubesc,
De ce-i așa frumoasă viața,
Să uit de ce îmbătrânesc,
De ce îmi fură anii hoața,
M-aș îmbăta, dar n-am cu ce!
Prin aer zboară sticle sparte,
M-aș îmbăta cu orișice,
Dar nu mi-am pus nimic deoparte.
M-aș îmbăta cu-adevărat,
Căci doar o dată, nu se pune,
De tot ce sunt, despovărat,
Să fiu, m-aș îmbăta pe bune.
Aduceți vinul cel mai vechi,
Să bem de ziua mea, cu toții,
Să tragem țara de urechi,
Să nu mai tolereze hoții.
M-aș îmbăta, m-aș îmbăta,
Căci adevărul e-n beție,
M-aș îmbăta de ziua mea,
Aș bea cu tine, Românie,
S-avem iar fluturi în stomac,
Idei năstrușnice, zălude,
Să ne-mbătăm, că e de leac,
Cu prieteni și dușmani și rude.
M-aș îmbăta, aici, sub nuc,
Cu frunzele de toamnă brună,
Însingurată ca un cuc,
M-aș îmbăta cu suc de prună.
V-aștept să umplem locul tot
Într-o beție-autumnală;
Avem cu toții drept de vot
Pentru o țară terminală!
M-aș îmbăta adeseori,
Ca să nu mai disting mizerii
Nici vameși, nici violatori
Nici nedreptățile, puzderii.
Și uite-așa să ne-mbătăm
Ca delincvenții, pân la vomă,
Poate curaj am căpăta,
Sistemul să-l băgăm în comă.
Și totuși beau de ziua mea
Veninul pur al nedreptății,
În suc amar de foi de stea,
(Nectarul care-l beau poeții).
poezie de Emilia Amariei din Arena cu fluturi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dac-aș...
... dac-aș ști dinainte totul,
aș fi poate bogat, celebru,
dar n-aș mai fi tot eu, integru
și-n loc de vis, aș avea totul!?...
... dac-aș crede totul, orbit
de atâtea spuse, nevăzute,
cu crez, ar fi răspunsuri mute;
când m-aș trezi, aș fi scârbit!
... dac-aș iubi neîncetat,
aș fi doar un naiv; de dus
că răsăritu-i un apus
și deci trădarea-i de iertat?!
... dac-aș munci pe brânci o viață,
așa cum poate fac, voi face;
pe-alții-i îmbrac la patru ace...
manipulatul, eu, paiață!?
... dac-aș da tot ce am, filotim,
s-ar face coadă fără cap;
ca toți să tragă, să nu scap...
și organele să-mi ia, și intim?!
... dac-aș fi vrut și eu ceva,
mi s-ar fi răspuns; "Nu-i degeaba,
stupid! Că nu știi cum e treaba!"...
și mi-ar fi râs în zeflemea!?
... dac-aș mima mereu neștiință
și-aș fi un guraliv pervers,
bun pop-aș fi, în păcate șters
și aș aduna tot, cu credință?!
... dac-aș fi scris o poezie
doar cu adevăr, fără minciună,
mi s-ar fi spus că-"s de pe lună
și-n veci n-a fost și n-o să fie"?
... dac-aș lua tot de la-nceput,
fără să știu nimic ce-am fost,
nu cred c-aș fi mai puțin prost;
n-aș ști când mor!? Doar că-s născut!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!