O noapte genială

Întunericul n-aşteaptă
noaptea însă e a mea
te iubesc este o treaptă
mă iubeşti este o stea

Noaptea însă e a mea
hai s-o dăm de-a dura
Dacă vrei eu aş putea
luna s-o probez cu gura

Hai s-o dăm de-a dura
te iubesc este o treaptă
şi-o să dăm altora ura
întunericul n-aşteaptă

Noaptea însă e a noastră
eu maestru tu măiastră

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 septembrie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să facem noaptea albă

Hai să facem noaptea albă,
Hai s-o mai lungim... puţin,
Hai să mi te pierd în nalbă,
Hai să bem.. nebunul... vin.

Hai să dezlegăm... misterul,
Hai... speranţe să-mpletim,
Hai să-ţi fiu o clipă... cerul,
Hai... iubirea s-o-mpărţim.

Hai să facem noaptea albă,
Hai s-o vindecăm... de dor,
Hai să punem stele-n salbă,
Hai prin vise... să-ţi cobor.

Hai să inventăm... percuţii,
Hai în braţele-mi... arzând,
Hai... am două, trei soluţii,
Hai... în suflet să-ţi pătrund.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel

Doi luptători se reped şi armele lor
Sclipesc şi aruncă în aer cu sânge.
Şi jocul acesta şi fierul sonor
Sunt ca o iubire de tânăr ce plânge.

Spadele-s frânte! Anii de june-au trecut,
Draga mea! Însă dinţi şi cu unghii de-oţel
Răzbuna-vor şi spadă şi pumnal prefăcut.
– O, inimi mâhnite de-amorul rebel!

În râpa în care sunt râşi şi pantere
Eroii, luptându-se, s-au rostogolit,
Ca flori pe ciulini pielea stă la vedere.

– Acest hău este iadul de cei doi locuit!
Hai, cruntă-Amazoană, să ne dăm de-a dura,
Ca veşnic în suflet să ardă doar ura!

poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc între-timp

Te iubesc dimineaţa
te iubesc la amiaza
te iubesc seara
te iubesc noaptea
te iubesc dimineaţa
te iubesc la amiaza
te iubesc seara
te iubesc noaptea
te iubesc dimineaţa
te iubesc în cerc
te iubesc în pătrat
te iubesc în dreptunghi
te iubesc în triunghi
te iubesc în unghi
te iubesc în linie dreaptă
te iubesc în linie frântă
te iubesc în linie curbă
te iubesc te iubesc te iubesc
te iubesc în cerc
te iubesc în centrul cercului
te iubesc cu centru cu tot
punct

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora unirii de unul singur

Hai să dăm mână cu mână
am cântat nu prea demult
şi de-atunci limba română
plânge şi eu n-o ascult

Am cântat nu prea demult
hei deşteaptă-te române
iarba rea însă n-am smuls
doar neghina îmi rămâne

Hei deşteaptă-te române
căci din nou limba română
în cuvinte mici apune
hai să dăm mână cu mână

Să cântăm de nu-i prea mult
taci şi tu că eu te-ascult

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pâinea nopţii

Răsturna-m-aş răsturna
mândro peste umbra ta
cu noaptea din carnea mea
s-o frământ să crească stea

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În iubire, suferim pentru că vrem ca ea (iubirea) să fie numai a noastră: s-o pipăim, s-o mirosim, s-o gustăm! De fapt, ce vrem de la ea? S-o închidem într-o colivie şi să-i dăm doar apă şi hrană? Chiar credem că ea va fi fericită şi ne va răsplăti?

Iulia Mirancea (31 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meditaţie

Peste tot sunt frunze ude,
toamna, iată, a venit,
cerul plânge, e cernit
şi-o tristeţe mă cuprinde.

Bruma este peste tot,
iarba nu mai este deasă,
oile se-ntorc acasă,
tânără să fiu, nu pot.

Sunt la fel precum natura,
frunzele se-ngălbenesc,
cu ele mă potrivesc,
căci anii s-au dus de-a dura...

Iarna vieţii sigur vine,
nu pot, Doamne, s-o opresc,
noaptea mă tot perpelesc,
nădejdea mare-i la Tine!

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pâinea nopţii

Răsturna-m-aş răsturna
Mândro, peste umbra ta:
Cu noaptea din carnea mea
S-o frământ, să crească stea!

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În loc de "Hai să dăm mână cu mână...." azi se cântă "Hai să dăm labă cu labă, să nu facem nici o treabă".

aforism de Beatrice Vaisman
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a dura

Îmi era a derdeluş
şi-a răzor de vis în iarbă
a cal alb pe un mohor
vrednic înegrit să fiarbă.
Îmi e limba săniuş
să-mi scoboare sângele
între-apoi acum arcuş
după mine
strângere!
Ce mai stai?
Ce mai aştepţi?
Şi de ce caşti gura?
Dă drumul la roată
pe un floc de oaie
să ne dăm de-a dura-n
paie!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aluat de flăcări

Clepsidra lacrimii de mamă
măsoară-n dungă duioşia
şi îngerii parcă mă cheamă
şi le răspunde chiar copilăria

Măsoară-n dungă duioşia
şi soarele se dă de-a dura
şi-n struguri se aprinde via
să-mi lumineze toamna gura

Şi soarele se dă de-a dura
şi îngerii parcă mă cheamă
şi dragostea nu-mi ştie ura
clepsidra lacrimii de mamă

Măsoară-n dungă duioşia
şi-mi saltă-n ceruri poezia

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă munca este sfântă, atunci s-o dăm sfinţilor.

aforism de George Budoi din Aforisme (3 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau luna

Şi luna mai tare se coace
În pomul cu trunchiul ceresc,
De n-am s-o culeg, nu am pace,
Doar stau necăjit s-o privesc.

E plină de seva divină
La care de mult jinduiesc;
Să fie ca ramul s-o ţină
Căci aripi de doruri îmi cresc!

Aroma de lună mă-mbată
În pârgul cel pur îngeresc,
Beţie cât noaptea de lată
Pe care-aş tot vrea s-o lungesc!

Fereastra şi ea mă apasă
Pe ochiul cu care poftesc;
Vreau luna pe buza mea arsă
De pofte cu gust omenesc!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii sincer, entuziast şi exprimă-te însă fii smerit ştiind că orice adevăr deţii acum, pe care îl exprimi azi, este doar o treaptă pe drumul cunoaşterii, treaptă ce va fi lăsată în urmă în curând. Adevărul de azi va fi păcăleală mâine, un lucru considerat depăşit, învechit şi rezultat al ignoranţei. Pământul e plat, nu îmi plac bananele, te iubesc. Toate astea erau valabile ieri, însă nu şi azi. Ai grijă cum mânuieşti adevărul de azi, să nu răneşti şi să te răneşti cu ceva ce mâine se va evapora din mâinile tale. Sabia adevărului şi a dreptăţii se dezintegrează însă rănile, cicatricile şi victimele ne spun povestea adevărului de ieri ce azi nu mai există.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai

Hai să ne ascundem în iubire,
Hai să ne ascundem în amor
Şi speranţe să-mpletim cu fire,
Dragostea s-o punem în ulcior.

Hai să inventăm o noapte lungă,
Hai să dezgolim... iubiri de foc,
Timpul... inocenţele să strângă,
În paharul fără de noroc.

Hai în târg a căuta credinţă,
Hai să vindem sufletul pierdut,
Făr-a aştepta... recunoştinţă,
Vulturii destinului i-am vrut.

Hai să alergăm înspre lumină,
Hai să alergăm... spre infinit,
Trupul ţi-e la fel ca o grădină
Şi mereu prin el m-am rătăcit.

Hai să aşteptăm luna să vină,
Hai să aşteptăm un curcubeu,
Nu cred că ceva o să-l reţină,
Hai să-l aşteptăm, nu este greu.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să fim români

Să dai mâna iar române
e un fel de bună ziua
ape trec piatra rămâne
nu bate munţii cu piua

E un fel de bună ziua
pui cuvinte şi cresc nori
omul ăsta-i dus cu piua
dacă vrei poţi şi să zbori

Pui cuvinte şi cresc nori
ape trec piatra rămâne
hora noastră-n trei culori
să dăm mâna iar române

E un fel de-a spune hai
dincolo de iad şi rai

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

O iubesc pe Albă-ca-Zăpada

Mi se-nlăcrimează rece spada
Când ajung în faţa ei şi-o vad,
O iubesc pe Albă-ca-Zăpada
Şi albastrul ochilor prăpăd.

Uneori ea spune şi cuvinte
Cum ar fi ca frigul e frumos,
Dar îmbrăţişarea mea fierbinte
Ar putea s-o dea din sine jos.

Legea ei e depărtarea noastră,
Ca să fie, nu o vom avea.
Fulgera o lacrimă albastră
Şi mă tem că se topeşte ea.

Îmi păstrez în drob de gheaţă spadă
Nici n-aştept să se mai facă zi,
Şi pornesc spre Albă-ca-Zăpada
S-o ating, dar fără-a o topi.

Şi mi-e frig, dar mult mai drag îmi este
Şi îngheţ păzind-o vinovat,
Şi mă tem că va fugi-n poveste
Şi-o să moară la vreun dezgheţat.

Turture înmiresmat mi-e spada,
Să despice-n jurul ei femei,
o iubesc pe Albă-ca-Zăpada
Şi-am să mor în basm de dragul ei.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind a/z

Sărbătoarea e o carte
hai s-o scriem împreună
de la viaţă mai departe
lerui-ler şi flori de lună

Hai să scriem împreună
bucuria şi necazul
dacă totul merge strună
lerui-ler arde obrazul

Bucuria sau necazul
de la viaţă mai departe
colindăm dacă e cazul
sărbătoarea e o carte

Hai s-o scriem împreună
lerui-ler de vreme bună

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (12 decembrie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bâlciul

Mă ia de mână copilăria
Şi zice:
-Hai să mergem până
La bâlciul albastru din cer!
-N-am cu ce!-îi răspund-
Nu mai am decât
O lacrimă, un surâs
Şi um dinte de aruncat
Peste casă...
-Şi totuşi, hai să mergem
Până în văzduh,
Să ne dăm de-a dura
Pe toboganul norilor
Până într-o altă zi...
-N-am cu ce! - îi strig
Tu nu vezi cât
De departe şi de târziu
Am învăţat să visez?
Tu nu vezi că eu zbor
Altfel - pe dinăuntru!

poezie de Daniel Zaharia
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele mi se părea departe

Când lumea s-a făcut că nu mă vede
n-am vorbit-o de rău,
dar nici nu m-am bucurat,
eram în singurătatea mea stăpân pe voinţă
şi urcam treaptă cu treaptă prin viaţă.

Îmi măsuram efortul cu greutăţi în creştere,.
important era să privesc mereu cu alţi ochi,
să-mi înfrunt starea şi s-o depăşesc
în luptă cu propriile dezamăgiri.

Muntele mi se părea departe,
dar doream să ajung pe terasa lui
de unde se vede oraşul în trepidaţie,
ajuns am ştiut că este şi oraşul meu
în care trăiesc şi iubesc
lumea aşa cum este.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!