Cel mai bine însă e să nu amâni nimic. Pentru că nu ştii ce urmează. Nu ştii când se rupe timpul în două, deodată şi... pe neaşteptate.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credeam că, odată ce înveţi să îţi amâni viaţa, poate vei fi învăţat, fără să ştii, să-ţi amâni şi moartea.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respectă ignoranţa omului, aşa cum respecţi înţelepciunea: nu ştii ce ştie, nu ştii ce nu vrea să ştie, nu ştii de ce nu vrea să ştie, nu ştii nici dacă, poate, ştie mai multe şi mai bine ca tine, acel om, şi nu vei şti de ce nu se oferă să te înveţe mai multe.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regrete ai cât mai sunt şanse. Când ştii că mai poţi schimba ceva, îţi permiţi luxul de a te judeca şi de a-ţi reproşa.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marlin: De unde ştii că sunt pregătiţi?
Crush: Ei bine, nu prea ştii niciodată, dar când ştiu ei, ştii şi tu, ştii?

replici din filmul artistic În căutarea lui Nemo
Adăugat de Liliana Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să ştii adevărul, ca să te poţi desprinde de suferinţă.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ceea ce priveşte propria-mi viaţă, zău că nu are nimic frumos în ea. Ştii, când umbli în noapte printr-o pădure, şi vezi o lumină licărind în depărtare, nu mai ştii nici de oboseală, nici de întuneric, nici de crengile ce-ţi biciuiesc faţa. Ştii bine că eu muncesc ca nimeni altul în ţinutul acesta. Soarta nu-mi dă răgaz. Sufăr uneori peste puteri şi nu văd de nicăieri nicio lumină înaintea mea. Pentru mine însumi nu mai aştept nimic...

citat celebru din Anton Cehov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţa de actor, cel mai mult înveţi stând în arlechin, dreapta, stânga scenei, locul pe unde se intră în scenă. Acolo vezi şi stângăciile, vezi şi când actorul are aură. Ce înseamnă aură? Când nu mai ştii de tine, nu mai ştii cât timp a trecut, nici măcar nu mai ştii ce ai făcut exact în tot timpul ăsta.

citat din Marin Moraru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai bine să ştii lucruri inutile decât să nu ştii nimic.

citat celebru din Seneca
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ştii că tu nu ştii este cel mai bun lucru. Să crezi că ştii când de fapt nu ştii este o boală. A recunoaşte această boală ca fiind o boală înseamnă a fi liber de aceasta.

citat din Lao Tse
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ignoranţa e de trei feluri: când nu ştii nimic, când ştii numai prostii şi când ştii ce nu trebuie.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul care trece, în eternitate, regenerează. Pe pământ însă, pe unde trece timpul, acesta degradează.

citat din romanul Vicii. 18+ de Doina Postolachi (2016)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii înţelept cu ignoranţii, pentru că nu ştii dacă, poate, pari neînţelept în ochii lor, încercând să te prefaci că eşti ignorant ca şi ei. Ignoranţii sunt neînţelepţi, nu şi proşti.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există o bucurie mai mare decât să ştii că poţi să alergi printre rânduri, peste pagini, că le poţi scrie şi rescrie atunci când altfel nu mai poţi să alergi.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi Despărţire

şi când atingerea ta nu mai ajunge,

când zâmbeşte şi
atunci te iartă şi ţi-o trage pe la spate,

tu nici nu ştii.
dur, ca un gol în piept şi în capul stomacului

te rupe. şi te rupe.

poezie de Teodor Lesenciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E bine când ştii să scrii, dar e mai bine când ştii să gândeşti. E bine când eşti inteligent, dar e mai bine când eştieşti răbdător.

Hermann Hesse în Siddhartha: O poemă indiană (6 octombrie 1922)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regrete ai cât mai sunt şanse. Când ştii că mai poţi schimba ceva, îţi permiţi luxul de a te judeca şi de a-ţi reproşa, de a-ţi promite că vei demonstra tuturor aptitudinea de a nu mai rata o a doua şansă, care ţi se dă. Doar dacă ţi s-ar mai da vreouna, vreodată...

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om care intuieşte frământările unui artist, ştie că eşti un singuratic, şi ştie că solitudinea ta este o jertfă aleasă conştient. El ştie că numai astfel reuşeşti să ai timp destul, pentru că ai nevoie de el numai pentru tine. Ştie că a fi în două lumi deodată este unul dintre cele mai grele lucruri pe lumea asta.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştii că Te Iubeşte atunci când simţi că se bucură când ajungi acasă, că se întristează atunci când pleci. Ştii că Te Iubeşte când e îngrijorată de durerea ta de cap şi nu mai spune nimic de a ei. Ştii că Te Iubeşte când fiecare zâmbet al ei îţi spune: Te iubesc!

aforism de Alexandru Chermeleu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nici nu ştii (odiseea ploilor de noapte)

Tu nici nu ştii c-afară plouă
Şi nici nu ştii că mă iubeşti
Când noaptea, pe la ora două
Numai la mine te gândeşti.

Tu nici nu ştii să joci prin ploaie
Ca paparudele, ca mine
Să te usuci la foc de paie
După ce ploaia pleacă, vine...

Tu nici nu ştii cine sunt eu –
Poet ştiut pe dinafară
Întreabă-L doar pe Dumnezeu
Din ploaia Lui de primăvară.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fântâna mea

Aproape murisem iubite, să ştii
Şi-n mine aveam doar apă sărată,
Tu m-ai trezit cu apele-ţi mii,
Pe neaşteptate şi deodată.

Mi-e atât de sete iubite, tu ştii?
Iar apa din mine se cere schimbată,
Cu apele dulci, calme şi vii,
Cu ele, vino îndată.

Eu, n-am să te sec.
La rându-ţi, tu nu te seca!
Cu siguranţă n-am să mă-înec,
Iar stropii nu-i risipi pe altcineva.

Te chem la mine. Hai vii?!
Să fii doar tu fântâna mea,
Restul e stepă, penurie. Şi ştii?
Restul... rămână aşa.

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!