Portocalul

Într-o ţară însorită
Cresc portocali, nu răchită.
Mai mereu sunt plini de soare
Fructe şi-o distinsă floare;
Parfumul e delicat
Nici strident şi nici secat
Fructele, au un bun gust
Dulce-acrişor, ca un must.

rugăciune pentru copii de Maria Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După fructe se cunoaşte pomul (Iisus): fiecare specie face fructe şi seminţe după felul ei

În stejari nu cresc măsline,
Nici în roşcovi mandarine;
Nu fac brazii portocale
Şi nici carpenii curmale.

În salcâmi nu cresc cireşe,
Nici în plopi nu cresc măceşe;
Nu fac paltinii banane,
Nici mestecenii castane.

Nu fac gârniţele prune,
Iar din tei n-aduni alune;
În goruni nu cresc căpşuni
Şi nici piersici în aluni.

Nu fac viţele smochine
Şi nici duzii clementine;
Nu cresc rodii în anini,
Nici lămâile-n măslini.

Nu fac vişine scoruşii
Şi nici mure corcoduşii;
Nu cresc nucile-n platani,
Nici caisele-n castani.

Nu fac zmeură mălinii,
Nici fistic nu fac smochinii;
Nu cresc áfine-n cătínă,
Nici migdale în glicină.

Nu fac struguri porumbarii,
Iar gutui nu fac arţarii;
Nu cresc în magnolii pere,
Nici în sălcii nu cresc mere.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (15 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al tău

De-ar fi să-ţi fiu un trandafir, aş fi,
În părul tău, atât de delicat
Încât, că sunt acolo, nici n-ai şti
Şi-ai auzi în juru-ţi: "Minunat!".

Parfumul tău, ar fi parfumul meu,
Iar buzele-ar avea culoarea mea
Şi aş simţi că tu îmi eşti trofeu,
Că-mi aparţii cu toată fi'nţa ta.

De te-ai privi-n oglindă-atunci ai şti
Că altă floare n-ai putea iubi.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici umbră, nici strălucire, nici fluturi, nici albine, nici fructe, nici flori, nici frunze şi nici păsări: Noiembrie!

citat din Thomas Hood
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marină estivală

În port, niciun vapor,
Şi-n larg,
Nici fum, nici pânză, nici catarg!...

Din Orientul plin de soare,
De flori, de fructe aromate
Şi de poveşti neterminate,
Din Orientul plin de soare
Şi maladii molipsitoare
N-a mai sosit în port, de-azi-noapte,
Nimic —
Nici flori, nici fructe coapte,
Nici opium, nici tutun de pipă...
Nici aspirină pentru gripă...

În port e linişte,
Şi-n zare —
Tot linişte (dar mult mai mare).
În larg sirena nu mai ţipă
Şi macaralele-au tăcut,
Iar sus, pe dig, hamalii dorm,
Duhnind a spirt şi-a iodoform...
Şi portul parcă-a dispărut...
Doar farurile — lumânări marine —
Mai stau de veghe, nu ştiu pentru cine
Şi grave, ca nişte Sibile
Ce rătăcesc pe Euxin,
Şoptesc:
"Trec zile după zile
Şi-Argonauţii nu mai vin!..."

poezie celebră de Ion Minulescu din Propilee literare, III, nr. 8 (1 iulie 1928)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un bun cetăţean, dar în oricare ţară m-aş fi născut, tot aşa aş fi fost. Sunt un bun cetăţean, fiindcă am fost întotdeauna mulţumit cu starea în care m-am aflat. Fiindcă am consimţit mereu soartei care mi-a fost hărăzită şi nici n-am roşit vreo dată de ea, nici n-am pizmuit pe a altora.

citat clasic din Montesquieu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vers viu

... mereu am vrut să aflu ce gust ai
şi ce aromă
- mereu acelaşi sentiment îl invocai
de pură vomă

mai invocai nişte dureri în piept
acute, triste
că nu ştiam nici cât să mai aştept
nici câţi în liste

azi, uite, nu mai vreau să ştiu
de gust, aromă
le simt în versul încă viu
în pura comă...

poezie de Iurie Osoianu (3 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Novembre

Nu-i soare – nu-i lună pe cerescul crug!
Nu-i dimineaţă – nu-i amiază –
Reperele zilei lipsesc – nu-s zori – şi nici amurg.

Nu-i căldură, nici bucurie, nici aer sănătos,
Nu simt nici un comfort în membre –
Nu-i umbră, nu-i lumină, nici albine nu-s, nici fluture frumos,
Nu-s fructe, nu-s flori, nu-s frunze, nici priveghetori!
Novembre!

poezie de Thomas Hood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfumul tău

Sunt parfumuri din cele mai diverse
Cu tente tari, mai dulci, sau poate şterse
Dar nici unul, nu poate să redea într-adevăr
Parfumul unic pe care îl degajă al tău păr

Cel mai de preţ parfum dintre parfumuri
Ce nu se vinde în mall-uri sau pe drumuri
Este parfumul unic al trupului tău
Cu el m-am parfumat, să ştii, mereu

Nu vreau să cumpăr sau să vând parfumuri
Nu vreau ca viaţa să o pierd pe drumuri
Sunt dependent de-o unică esenţă
De tine sunt mereu în dependenţă

Aş vrea să pot într-o sticluţă să te am
Să te miros în fiecare clipă, gram cu gram
De la sticluţă să pot să scot dopul
Să-ţi savurez, strop cu strop, tot corpul

În fiecare zi mă tot gândesc
Să adun într-o sticluţă tot ce eu iubesc
Şi chiar dacă iubirea mea, e foarte greu
Îţi spun că merită,
Parfumul tău...

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am

În camera plină de mobilă, goală de noi,
stăm - doi străini într-un pat goi,
am prins liniştea de un picior şi am tras-o între noi,
într-o pulbere nevrotică de-un alb gunoi.
Nu ne mai leagă nimic, doar un cearşaf înfăşurat de picioare
şi un iz de dragoste într-o nepăsătoare duhoare,
ne-am pierdut pe noi şi minţile într-un morbid alai,
într-o zi frumoasă de mai.
De ce dracu' zâmbeşti, ce mai vrei să îmi iei?
Nu am nicio inimă vraişte, nici ceai de tei,
nici veşnica ceaşcă de cafea şi-o tigară în mână
şi nici forţa să-ţi spun "noapte bună!".

poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niţel soare este bun pentru suflet, însă nu uit niciodată să port o pălărie cu boruri largi într-o zi însorită.

citat din Miranda Kerr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fructele raţiunii

fructele raţiunii sunt în timpul de coacere
poemele galbene sunt o mândră recoltă
condeiul e o dragoste - inedită afacere
poezia luminii în mine se dezvoltă.

amară-i bătrâneţea nutresc o întoarcere
la vremea tinereţii mereu dezinvoltă
fructele raţiunii sunt în timpul de coacere
poemele galbene sunt o mândră recoltă.

pasiuni romantice sunt în prefacere
cu perfuzii de lumină din celestă boltă
gânduri metamorfozate au o desfacere
în lumea întreagă când nu se revoltă.

fructele raţiunii sunt în timpul de coacere
poemele galbene sunt o mândră recoltă.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria

A fost odată o fată pe nume Maria era tare fericită dar niciodată supărată era fericită casă soarele şi tristă caLuna niciodată supărată ca o floare încrustată buzele ca mărul roşu de tot sau ca sângele din corpul oricărui om cui ar plăcea şi aşa şi aş dori orice în lumea toată nici lumina soare nici tot ce poţi avea pe lumeTomeşti dorit decât unul cu pace fericire tot ce este pe lume pe o fată nume Maria jurnalul meu Maria

poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de GEO
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria

A fost odată o fată pe nume Maria era tare fericită dar niciodată supărată era fericită casă soarele şi tristă caLuna niciodată supărată ca o floare încrustată buzele ca mărul roşu de tot sau ca sângele din corpul oricărui om cui ar plăcea şi aşa şi aş dori orice în lumea toată nici lumina soare nici tot ce poţi avea pe lumeTomeşti dorit decât unul cu pace fericire tot ce este pe lume pe o fată nume Maria jurnalul meu Maria

poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de GEO
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţară

Se poate? M-am îndrăgostit de ţară,
căci mă calcă timpul cu pământ din genele de-ai mei
şi-o simt aşa de mult de aproape, eu brazda întoarsă să-i cresc cald, să-i fiu o veşnic vară,
aşa cum o visez, să aibă mereu soare, să-i fi trecut eu anii grei,
s-o cresc cu palmele, ce-o ţin, ca niciodată să nu piară, s-o sărut pe imn şi să-i închin şi eu o odă,
făcută de la ciocârliile ce-i cântă razele ce-o scaldă
şi îmi răsună în pădurile ce le respir, plămâni, plini de elixirul ce mi s-a transmis de la ei, curajoşii "vodă",
donatori de sânge, ce-i am şi eu pe undeva, sunt sigur, o globulă, încă atât de caldă...
cum marea, ce în veci nu îngheaţă, îmi udă gândurile în valuri, valuri,
mă face lanuri, să îi fac buchet cu buze pline, maci
şi să mă întind de bine în poalele-i ce-i simt, îmbietoare maluri...
nu mă mai satur s-o mănânc, de drag... şi s-o întreb în fiecare zi... Eşti fericită, ţara mea? Ce faci?
Sunt din buchetul tău de astăzi, ziua ta, numai un fir să-ţi dea aromele-parfum de romani, daci...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jucând X şi 0 cu viaţa

privesc fereastra
dincolo de ea tăcerea
se lungeşte ca umbra în apus

de la un timp nici avioane nu mai trec
obişnuiam să le număr
să văd câte gânduri încap
între un zbor şi altul
dimineţile îmi ieşeau cu număr par
după amiezile vorbeam cu tine
şi rămânem mereu cu gustul amar
al depărtării pe buze
iar numărătoarea îmi ieşea fără soţ

nici pescăruşii nu mai taie ceaţa
nici telefonul nu mai sună
deşi nu mi-am schimbat numărul

mai opreşte câteodată maşina de gunoi
dar nu suntem dispusi
să renunţăm la balastul din viaţa noastră
şi ne miram de ce ne sunt paşii atât de grei
iar picioarele de plumb
par că prind rădăcini
în lutul din care am ieşit

mă întreb dacă am fi fost
doi pomi într-o grădină
depărtarea ar fi avut acelaşi gust amar
sau rădăcinile noastre s-ar fi împletit
şi fructele noastre ar fi avut aceeaşi culoare

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copila din străini

Într-un cătun, pe la Florii,
Venea în orice primăvară,
Cu cele dintîi ciocîrlii,
O mîndră, tainică fecioară.

Ea nu era născută-n plai,
Nu se ştia de unde este,
Şi urmele i le pierdeai
La despărţire, făr' de veste.

În sfînta ei apropiere
Era atîta-nsufleţire,
Dar o nobleţă, o putere
O-ndepărta de iscodire.

Venea cu fructe şi cu flori,
Le aducea din depărtare,
Din cîmpii cei mai roditori,
De rouă plini şi plini de soare

Cu drag le împărţea apoi,
Unuia fructe — altuia flori:
Bătrîni în cîrji şi juni vioi
Mergeau spre casă zîmbitori.

Şi toţi erau bineveniţi,
Dar cînd să plece din cătun,
Ea dete darul cel mai bun
Unei perechi de-ndrăgostiţi.

poezie celebră de Schiller
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu numai că nu sunt rău, dar chiar nu am reuşit să ajung nicicum: nici rău, nici bun, nici ticălos, nici om cinstit, nici erou, nici o gâză.

Dostoievski în Însemnări din subterană (1864)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alizee

Prin porturile şi pe ţărmurile Insulelor Canare
Se văd micuţe case albe şi portocali în floare;
Toată ziua şi cât de lungă-i noaptea, răcoritoare,
Adie răsuflarea alizeelor, neobosită şi constantă.

Mai sunt vinul roşu, sunetul viorii şi berea cu gust de-alune,
Poveştile sărate-ale mării şi-o naraţiune
A paşilor de dans, tusea velelor pe apele în spume
Şi răsuflarea alizeelor, neobosită şi constantă.

Mai sunt, noaptea, licuricii şi luna gălbuie şi frumoasă,
Şi în palmierii fantomatici, galeşă şi somnoroasă,
O voce care mă tot cheamă, freamătul de mătasă
Făcut de răsuflarea alizeelor, neobosită şi constantă.

poezie de John Masefield din Poemele mării & balade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografia nu presupune o ştiinţă extra, ci o competenţă de viaţă. Cine confundă Austria cu Germania nu deţine nici cunoştiinţe generale, nici competenţa de viaţă. Munţii în Austria sunt într-o măsură atât de evidentă înalţi şi lacurile într-o măsură atât de evidentă adânci, încât a confunda această ţară şi locuitorii ei cu orice altă ţară şi populaţie din lume este ridicol.

citat din Cornelia Klappacher
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul o ştie: fără hărnicie onestă nu cresc decât buruieni chiar şi în cele mai frumoase plantaţii grădinăreşti. Văzut de aproape, nici cel mai bun artist nu se deosebeşte de meseriaş. Detest derbedeimea care nu vrea să practice nicio meserie şi acordă spiritului numai calitatea unui gust pentru delicatese.

Friedrich Nietzsche în Aforisme. Scrisori, scrisoare către Paul Deussen (16 martie 1883)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!